1,251 matches
-
cele două cuvinte existînd o diferență sesizabilă de orizont cultural integrat 382. Din acest motiv, dorul nu poate lipsi (fiind "organic") din caracterizarea "spațiului mioritic", generator al categoriilor abisale ce marchează construcția culturală a românului, devenind unul dintre elementele de nuanțare într-un spațiu semantic acoperit de noțiunile afine "dorul", "jalea", "urîtul"383. După Blaga, niciunul dintre cuvintele care desemnează aceste noțiuni nu este traductibil în altă limbă, ele reprezentînd, prin frecvența mare în poezia populară, embleme incontestabile ale sufletului național
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unele opinii, eventual să renunțe la clișee ce s-au fixat În conștiința sa; - sugerează soluții, noi direcții de abordare și investigare. Metoda scărilor de apreciere are Însă și unele dezavantaje: - Întrebările Închise oferă subiectului răspunsurile, Încorsetându-i posibilitatea de nuanțare, În timp ce Întrebările deschise sunt mai greu de prelucrat statistic; - fenomenele psihosociale au prin excelență un conținut calitativ și se lasă greu incluse În diferite categorii precis conturate și de aici dificultatea În stabilirea numărului de trepte ale scării. Scările de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
înscrisă într-un triunghi) din învățătura creștină; însă la George Vulturescu orb nu e totuna cu nevăzător: "Ochiul Orb / nu este decât un text / ilizibil"; "Ochiul Orb va supraviețui luminii"; "Nu-i întuneric în Ochiul Orb / ci o oboseală cumplită". Nuanțări în suită învederează o distinctă forță combinativă; într-un singur poem, Ochi în Ochi, nu mai puțin de douăsprezece metafore sensibilizatoare, Ochiul Orb fiind: "narațiunea în extaz", "plasma originară a lumii", "retina pură", "sensibilul încremenit", "ombilicul dintre scrisul meu și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dinamică, aflată în permanentă și infinită schimbare, dar fără ca întregul să fie afectat, el rămînînd ceea-ce-este. Levinas vorbește și despre totalizare, dar eu cred că totalitatea există ab initio, deci putem vorbi mai curînd de un proces de particularizare, de nuanțare, care nu pune în cauză totalitatea, ci e mai curînd o intrare în intimitatea ei tainică, în frumusețea-i care se relevă sub multiple aspecte. Concluzionînd, eu sunt totalitate, unitate și infinitate. Așa este viața. Deci eu sunt viață, în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
evidențiază cea mai puternică legătură dintre PIB și investițiile străine directe, ceea ce confirmă și aserțiunea noastră inițială, potrivit căreia, investițiile generează efecte care se întind ca magnitudine pe termenele mediu și lung. Cu toate acestea, mulți dintre autori recomandă o nuanțare a relațiilor de cauzalitate PIB-ISD export-import, având în vedere faptul că aceasta poate fi diferită de la o perioadă la alta, și mai mult, poate avea sensuri și impacturi uneori, pe perioade mai mult sau mai puțin îndelungate, nu numai pozitive
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rang inferior”, o realitate ce tinde spre vid, spre zero, spre valorile mărunte, „nesemnificative”. „Iată de ce”, spune Kantor, „am înlocuit în teatrul meu noțiunea patetică divină de reîncarnare cu aceea de mistificare, omenească și banală”. El simte totuși nevoia unei nuanțări: „Cu toate astea, mi se întâmplă mereu ca în aceste realități comune, curente, în aceste procese fără nimic sublim în ele, să simt prezența unui fior misterios, ca și când ar fi fost atinse de aripa nevăzută a cuiva sau a ceva
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
termenii: de unde vine? unde este? ce anume este? ce trebuie să fie? spre ce se îndreaptă?, se personalizează ca o lucrare care obligă la gândire și regândire, la analiză și interpretare, la căutare și așezare, la recunoaștere și evaluare, la nuanțare și diferențiere, într-un domeniu unde contradicțiile și convergențele și-au propus să fie provocate. Prin căutarea pozitivismului și negativismului în contabilitatea creativă, autoarea ne propune relevantul și credibilul, așa cum îi stă bine adevărului. Într-o altă viziune, este lucrarea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
scalei de notare este importantă. Astfel, atunci când scala este restrânsă (4, 5 trepte), fidelitatea notării este ridicată, în schimb puterea de discriminare este scăzută, nediferențiind prea mult valorile diferite ale răspunsurilor. Scalele largi oferă în schimb o discriminare și o nuanțare mai precise, dar riscul erorilor crește. Temă de reflecție Considerați satisfăcător sistemul românesc de notare cu cifre de la 1 la 10? Găsiți de cuviință că acesta trebuie regândit sau schimbat? Argumentați soluția pe care o susțineți. Notarea literală este folosită
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
gravă încălcare a corectitudinii științifice dacă am contesta normele comunitare. Tipul natural de reacție este, în acest context, minimizarea, dacă nu eliminarea, riscului exilării sau marginalizării. Așa poate ne explicăm de ce până azi nu a intervenit nici măcar o corecție, o nuanțare a inducției care a dus la ipoteza pieței și nici nu s-a reușit măcar să se ranforseze explicația cu alte perspective și instrumente metodologice. Totuși, îndrăznesc să avansez ideea că teoreticienii (mai ales cei care mă critică!) s-au abandonat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
schimbă orizontul, în sens că se produce o mișcare a liniei vederii odată cu mișcarea observatorului) sau pe verticală (se trece la altă stare, care are sensul de „în sus” sau de „în jos”)? Desigur, nu ne putem lipsi de nevoia nuanțării a ceea ce înseamnă mișcare (de exemplu, urmând biologia, economia cunoaște mișcarea de tip organic numită creștere, și nu de tip deplasare ca în fizică), iar în acest caz singular ar trebui ca predicția să spună ceea ce cunoașterea comună a asimilat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a asimilat drept adevăr temporal al creșterii (ai atâția centimetri și atâtea kilograme la atâția ani!). Ar fi și prea puțin pentru o știință și prea mult pentru o critică a ei! După cum nu ne putem lipsi de o altă nuanțare, legată de trecerile de nivel când ar trebui să le asociem cu legea entropiei din termodinamică: dacă sensul nivelului convecției este „în sus” sfidez natura? Soluția la dileme nu se poate da nici în varianta metateoretică, care ne sugerează să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și „Thanatos”). Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: „gândirea” se anagarjează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; „afectivitatea” parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; „personalitatea” ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a „decentrării”, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
1857-1913) a constituit principala sursă de la care s-au alimentat structuraliștii, referindu-se necontenit la distincția operată de el Între „sincronia” și „diacronia” unei limbi și la accentul pus de el, În consecință, pe studiul sincronic al limbii 12. Cu nuanțări introduse mai Întâi de prințul Nicolas S. Troubetskoy (Principles of Phonology, 1939) și apoi de Roman Jakobson, fonologia a devenit principalul model În analiza mitului și a narațiunii. În spatele curentului s-a aflat antropologul Claude Lévi-Strauss, care a atras atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a doua perioadă de maximă teroare, 1958-1962. Această evoluție globală a represiunii a fost evident marcată și de contextul politic extern, dar și de cel intern de la vârful conducerii PCR. În cele ce urmează vom Încerca să aducem completări și nuanțări acestei caracterizări generale. Trecută, din 6 martie 1949, În subordinea MAI, Direcția Generală a Penitenciarelor devenea un instrument oricând la Îndemâna „brațului Înarmat al Partidului”, supranumele propagandistic al Securității. O mărturie a unui foarte bun cunoscător al realităților vremii 9 susținea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
289) și Penitenciarul Constanța (79)45. În 6 februarie 1953, era emis un ordin MAI care constata că În sistemul penitenciar se folosea bătaia, „procedee (care) nu ne aparțin nouă”, și cerea măsuri În consecință 46. O declarație târzie aducea nuanțări și În privința acestei practici de care regimul comunist era străin: În anul 1952, s-a emis un ordin al ministrului Afacerilor Interne prin care se interzicea ca la anchetă și, În general, În cadrul ministerului să se mai folosească bătaia ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Pitești al lui Virgil Ierunca. În opinia unei victime vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce depune mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni, ei au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
imediată la contextul de comunicare. Pentru a-și atinge scopul comunicativ, vorbitorul are posibilitatea de a alege una sau alta dintre strategiile comunicative pe care limba și cultura sa i le pun la dispoziție. Acestor mecanisme, teoria relevanței le adaugă nuanțarea că orice act de semnificare poartă în el garanția relevanței optime. Pentru a înțelege comunicarea, interlocutorii recurg la mecanisme cognitive de interpretare a stimulilor cu cea mai mare relevanță contextuală: cu cât efectele cognitive ale procesării enunțului sunt mai semnificative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o judecată strâmbă”) sau le mușamalizează. În arta plastică, preferă nuanțele - „nuanțele fine, stinse, stoarse din sângele diafan al buruienilor” (Blaga, 1936/1985, p. 281). În muzică, „substanța sonoră e alcătuită în mare parte din tonuri intermediare, imprecise, de stăruitoare nuanțare a stărilor sufletești” (Blaga, 1936/1985, p. 289). Sentimentele tipic românești - dorul, jalea, urâtul - sunt „stări de nuanță” (ibidem). O altă față a compromisului și a nuanței este vagul, indefinitul, confuzia: facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frica și excitarea Conform diferențierii de orientare a emoțiilor, aceeași emoție poate avea semnificații diametral opuse. Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 34Ă consideră că distincția între emoțiile instituționale și emoțiile impulsive operată de Steven L. Gordon permite nuanțarea concepției lui Arlie Russell Hochschild (1983Ă despre alienare în cazul muncii emoționale, în sensul că nu totdeauna managementul emoțiilor provoacă înstrăinarea individului de muncă să, ci doar la persoanele care au o orientare emoțională impulsiva. 3.3. Teoria lui Arlie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
interpersonală (între membrii organizației - are caracter procesual) și comunicare organizațională (între diferite subunități, compartimente sau departamente ale organizației); - comunicare formală și comunicare informală; - comunicarea pe orizontală și comunicarea pe verticală; - comunicare verbală (însoțită de componenta paraverbală cu rol esențial în nuanțarea sensului unui mesaj), comunicare scrisă, comunicare nonverbală. Comunicarea interpersonală - are la rândul ei mai multe forme:orală, scrisă, nonverbală. a. Comunicarea orală utilizează ca vector cuvântul rostit, este întâlnită cel mai frecvent și poate lua forma conversațiilor directe între două
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
post” din „postuman” poate fi interpretat în două direcții: fie ca o ruptură radicală de uman, fie ca o continuitate a umanului, însă prin noi redefiniri ale acestuia. Studiul de față se orientează spre cea de-a doua direcție, adăugând nuanțări și specificații, după cum se poate observa în special în capitolul al treilea. 2. Badmington (2000Ă utilizează conceptul de postumanism pentru a desemna criza „umanismului”, așa cum aceasta din urmă s-a constituit în emblemele raționalismului și ale idealismului promovate începând cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
precizându-se desigur și factorii de evaluare și modul de aplicare al acestora, și doar dacă numărul participanților este suficient de mare pentru a nu afecta concurența reală. De asemenea, AC pe parcursul etapei de evaluare poate cere clarificări, detalii suplimentare, nuanțări ale ofertei, care însă să nu conducă la modificări ale caracteristicilor de bază ale ofertei sau ale soluțiilor care au stat la baza invitației de depunere a ofertelor finale. 4) Negocierea reprezintă procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
excedentul brut de exploatare) sunt alocate sau nu în mod echilibrat pentru menținerea capacităților de producție existente, respectiv pentru remunerarea proprietarilor și creditorilor se poate observa din analiza următoarelor solduri intermediare de gestiune. În literatura română de specialitate există o nuanțare diferită în legătură cu modalitatea de calcul a acestui indicator. Astfel în anumite lucrări de specialitate, excedentul brut de exploatare este înțeles ca rezultat după eliminarea influenței factorului uman (personal) și a statului (făcând abstracție de impozitul pe profit)<footnote Vintilă, Georgeta
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
strămoșilor, al întoarcerii în anistorie sau la vechea Dacie sunt teme frecvente în poezia perioadei 1960-75. Am putea spune că tradiția constituie elanul vital al fenomenului poetic actual. Orientarea spre folclor, ca sursă de inspirație, este redescoperită, așa se explică nuanțarea bogată și proaspătă a motivelor populare. Au existat elemente folclorice în poezie și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate versificația și un anume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a predării-învățării este posibilă și poate funcționa în școală. Încercarea de a pune în practică, de a da viață unei teorii generează serioase puncte de reflecție, care, credem noi, prin găsirea unor răspunsuri adecvate, ar putea contribui la îmbogățirea și nuanțarea însăși a teoriei de la care s-a plecat. Finalitatea proiectului nostru a fost, evident, de natură transdisciplinară: aceea de a ilustra unitatea lumii și a cunoașterii. Obiectivele esențiale în raport cu care s-au construit conținuturile au fost: a. Dezvoltarea la elevi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]