1,291 matches
-
87 III.1. Concepte operaționale / 87 III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate / 92 III. 2.1. Substantivul / 92 III.2.2. Articolul / 96 III.2.3. Adjectivul / 98 III.2.4. Pronumele / 100 III.2.5. Numeralul / 104 III.2.6. Verbul / 108 III.2.7. Adverbul / 114 III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele teoretice alese spre prezentare se constituie, astfel, în premisă pentru dezvoltări, aprofundări ale subiectelor subsumate teoriei limbii române, oferind
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură repetitivă, cu rol expresiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
element elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată), prepoziții (de pe, de la, despre, înspre), conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la numeralul zece; * un pronume format compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul mers; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -et; * o conjuncție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv conversiune: (a) "Făt-Frumos se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
originar; omonimia cuvântului mi; polisemia cuvântului a pierde; * paronimia enervat inervat; omonimia cuvântului mie; polisemia cuvântului a câștiga; * paronimia inelar inelat; omonimia cuvântului nouă; polisemia cuvântului a (se) îmbogăți; * paronimia inegalitate ilegalitate; omonimia cuvântului noi; polisemia cuvântului a găsi; * paronimia numeral numerar; omonimia cuvântului mine; polisemia cuvântului a ghici; * paronimia a emigra a imigra; omonimia cuvântului cap; polisemia cuvântului a izbucni; * paronimia glaciară glacială; omonimia cuvântului cot; polisemia cuvântului a face; * paronimia a blama a (se) blaza; omonimia cuvântului cea; polisemia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se regăsesc forme flexionare precum copii, un copil, copilului, copiilor, niște copii, copile! etc.; în funcție de existența sau nu a categoriilor gramaticale, respectiv de modificarea după formă a cuvintelor, se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un enunț
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume în cazul acuzativ); Are două examene importante, însă nu se pregătește în vederea nici unuia. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: A acționat astfel, în pofida alor săi.; * complement circumstanțial condițional: În locul lor, ar fi procedat diferit. etc. III.2.5. Numeralul se definește 104, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semantic, ca o clasă de cuvinte noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea elementelor, respectiv locul ocupat de un element într-o înșiruire: cel dintâi, a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea elementelor, respectiv locul ocupat de un element într-o înșiruire: cel dintâi, a doua, al treilea etc.) vs. numerale colective (trimițând către o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea elementelor, respectiv locul ocupat de un element într-o înșiruire: cel dintâi, a doua, al treilea etc.) vs. numerale colective (trimițând către o mulțime de elemente: ambii, tuscinci, câteșipatru etc.) vs. numerale fracționare (indicând o parte/ o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea elementelor, respectiv locul ocupat de un element într-o înșiruire: cel dintâi, a doua, al treilea etc.) vs. numerale colective (trimițând către o mulțime de elemente: ambii, tuscinci, câteșipatru etc.) vs. numerale fracționare (indicând o parte/ o fracțiune dintr-un întreg: treime, sfert, zecime, sutime etc.) vs. numerale multiplicative (indicând măsura în care se modifică o acțiune/ o însușire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]