9,387 matches
-
și acea confruntare cu împrejurările dramatice ale deceniilor care au urmat adolescenței, cînd am devenit prizonier al acestor crude și nefirești terori comuniste". Stăpînit de idealuri literare, scrie la 17 ani o piesă de teatru, Viața ascunsă, urmată de cîteva nuvele, de o altă operă dramatică, La farmecul nopții, și de romanul Blocada. Se integrează acelui înfrigurat intermezzo dintre 1945 și 1948, cînd spiritul liber al culturii românești a mai putut avea o ultimă pulsație luminoasă înaintea lungii nopți totalitare, urmînd
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
a lui Pavel Chihaia l-a constituit exilul. Începînd din 1948, cînd "a devenit limpede că americanii ne-au abandonat", autorul Blocadei a încercat în repetate rînduri a părăsi temnița care devenise România comunizată. Una din aceste tentative alcătuiește subiectul nuvelei d-sale cu final tragic, Fugă în paradis, scrise în 1958. Evadarea izbutește abia în 1978, cînd scriitorul pleacă cu soția, așezîndu-se mai întîi în Franța, unde însă "era foarte greu de trăit", apoi la München, unde li s-a
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
zorii literaturii române Kogălniceanu a fost și un scriitor modern. În 1839 a publicat, în "Albina Românească", schița Adunări dănțuitoare, în 1840, în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi și ultima) din romanul Tainele inimei. Împreună, ar constitui materia unui volumaș de mică dimensiune. Să observ dintru început că a pornit pe
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
cultivată de ei. Fata de birău (care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i publice și nuvelele (în 1875 Popa Tanda, extraordinara Scormon, Ac și ață, în 1876 și 1877 La crucea din sat, O viață pierdută, Gura satului în 1879, Budulea Taichii în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează evoluția artei scriitorului, consideră că opinia lor inițială
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
și reprezentativă. Nu scria Maiorescu în 1882 "de aceea susținem acum noi, subiectul propriu al romanului este viața specific națională și persoanele principale trebuie să fie tipurile unei clase întregi, mai ales a țăranului și a claselor de jos"? Iar nuvelele lui Slavici, unele efectiv extraordinare estetic, (două dintre ele și o poveste au intrat și în sumarul antologiei în limba germană alcătuită de Mite Kremnitz), alături de cele ale lui N. Gane și I. Negruzzi "înfățișează... figuri tipice din popor", fiind
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
realism țărănesc în modalitatea căruia a crezut Maiorescu, ca o formulă ideală pentru nuvelistica vremii. S-a spus nu o dată că fără Eminescu poate că Maiorescu nu ar fi lansat (în 1871) direcția nouă. Prin analogie, aș spune că fără nuvelele lui Slavici de pînă în 1881, criticul Junimii nu și-ar fi putut anunța a sa teorie a romanului poporan cu aplicare la mediul literar românesc. Cu leșieticele nuvele ale lui Gane, cu schițele lui Iacob Negruzzi din Cópii după
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
lansat (în 1871) direcția nouă. Prin analogie, aș spune că fără nuvelele lui Slavici de pînă în 1881, criticul Junimii nu și-ar fi putut anunța a sa teorie a romanului poporan cu aplicare la mediul literar românesc. Cu leșieticele nuvele ale lui Gane, cu schițele lui Iacob Negruzzi din Cópii după natură (care nu erau deloc poporane) nu se putea argumenta o teorie estetică de o asemenea importanță în epocă. Existau, e adevărat, poveștile lui Creangă (din 1875 Moș Nichifor
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
de aleasă condiție. Așa se întîmplă că în sumarul celor două antologii în limba germană nu figurează vreo piesă a lui Creangă. Piesele de rezistență ale celor două antologii le furnizase producția lui Slavici din care s-au tradus patru nuvele extraordinare (Crucea din sat și Popa Tanda, apoi Gura satului și Budulea Taichii și povestea Doi feți cu stea în frunte. (Gane și Negruzzi erau și ei prezenți cu patru și, respectiv, trei bucăți iar Odobescu cu Mihnea vodă cel
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
se cuvine menționat că realismul transfigurării lumii rurale nu trădează adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele și implicațiile inevitabile. Știm prea bine că nuvelele lui Slavici (cu deosebire cele care au intrat în sumarul primului volum din 1881) au, în parte, caracterul unor idile campestre. Și o idilă nu poate fi dramatică, conflictele care se profilează sfîrșind prin a se concilia în armonie. Important
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
condiția socială a flăcăului (viitorul socru are grijă să i-o amintească: "Mă! cu Ghiță nu te potrivi, tu ești slugă, iară el nu are stăpîn"), concilierea ia locul zbuciumului sufletesc, badea Mitrea acceptînd însoțirea tinerilor. Dar și în această nuvelă realitatea stratificării sociale e recunoscută, iar concilierea devine posibilă pentru că într-o idilă, ca și în basm, ceea ce prevalează, în tabla de valori umane, este hărnicia și înzestrarea eroului cu daruri care vin, cumva, direct de la natură. Or, Bujor este
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
nouvelle, sub care aflăm și adresa: Boulevard des Italiens, 15, en face de la maison doree, indicație familială care astăzi nu se mai folosește. Să dau un exemplu de supliciu literar, pentru cititorul modern al cărții. Să alegem dintre cele patru nuvele câte cuprinde volumul, Honorine, scene din viața privată: Le colonel Chabert, La Messe de l'Athée, Pierre Grassou și L'Interdiction, - pe aceasta din urmă. E vorba de o intervenție a lui Rastignac pe lângă bunul său prieten, doctorul Bianchon-fiul, să
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
am întîlnit-o în literatura română actuală. în plus, această carte vine să adîncească în sens blagian un mare mister al criticii române postbelice: de ce a fost și mai este considerat Fănuș Neagu un mare scriitor? Din 1967, de la volumul de nuvele Vara buimacă, toată lumea pare să fi fost în așteptarea marilor romane ale acestui scriitor. între timp au apărut îngerul a strigat (1968), Scaunul singurătății (1987) și mai ales extraordinar de aplaudatul Frumoșii nebuni ai marilor orașe (1976). Ici colo, cîteva
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
satisfacerea unui asemenea capriciu, ne vom mulțumi să remarcăm faptul că peste tot, în fiecare paragraf, în fiecare rînd, în replicile personajelor ca și în pasajele auctoriale vibrează aceea melancolie reținută, aceeași nostalgie a fericirii niciodată întîlnite din piesele și nuvelele lui Cehov. Nu întîmplător autoarea Cărții fericirii plasează acțiunea povestirii în anul 1940, așadar în plin război, și nu întîmplător Maria Leonidovna Sușkova, eroina cărții, este o femeie căsătorită, cu un copil vitreg bolnav, o persoană care nu mai așteaptă
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
Vrioni (1886-1954); Ion Valerian (1895-1960), directorul revistei Viața literară. Sînt și colaboratori cu mai multe creații epice. Astfel Mihail Sadoveanu cu fragmente din viitorul volum Divanul persian (1940) și Luna mănăstirilor din cartea Foi de toamnă, Cezar Petrescu, Învierea omului, nuvelă inedită, Pericle Martinescu, Boema, Victor Ion Popa (1895-1946) Cravata, de asemenea nuvelă inedită. N.M. Condeescu (1880-1939) cu fragmente mai vechi din volumul Conu Enake (1928) și, mai multe schițe și nuvele precum și fragmente de călătorie din cartea Peste mări și
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
cu mai multe creații epice. Astfel Mihail Sadoveanu cu fragmente din viitorul volum Divanul persian (1940) și Luna mănăstirilor din cartea Foi de toamnă, Cezar Petrescu, Învierea omului, nuvelă inedită, Pericle Martinescu, Boema, Victor Ion Popa (1895-1946) Cravata, de asemenea nuvelă inedită. N.M. Condeescu (1880-1939) cu fragmente mai vechi din volumul Conu Enake (1928) și, mai multe schițe și nuvele precum și fragmente de călătorie din cartea Peste mări și țări (1923). Era atunci președintele Societății Scriitorilor Români. România literară a militat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
din cartea Foi de toamnă, Cezar Petrescu, Învierea omului, nuvelă inedită, Pericle Martinescu, Boema, Victor Ion Popa (1895-1946) Cravata, de asemenea nuvelă inedită. N.M. Condeescu (1880-1939) cu fragmente mai vechi din volumul Conu Enake (1928) și, mai multe schițe și nuvele precum și fragmente de călătorie din cartea Peste mări și țări (1923). Era atunci președintele Societății Scriitorilor Români. România literară a militat și pentru sprijinirea nuvelei pentru care a înființat chiar un concurs la care au participat mai mulți scriitori tineri
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
1880-1939) cu fragmente mai vechi din volumul Conu Enake (1928) și, mai multe schițe și nuvele precum și fragmente de călătorie din cartea Peste mări și țări (1923). Era atunci președintele Societății Scriitorilor Români. România literară a militat și pentru sprijinirea nuvelei pentru care a înființat chiar un concurs la care au participat mai mulți scriitori tineri, între care și focșăneanul Pavel Nedelcu cu povestirea Frămîntări; atunci era colaborator la revista Treisprezece din Foșcani. Ca și pentru poezie, la fel și pentru
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
primul nu există în literatură, cîtă vreme cel de-al doilea a ales să nu mai existe... În State, vă socotiți scriitor? Nu, sigur că nu! Toată literatura de ficțiune o scriu în limba română și, cu un singur "accident" (nuvela Panic Syndrome!, publicată în engleză), în limba țării în care trăiesc acum n-am tipărit decît studii de critică literară, traduceri, sau scrieri în domeniul biblioteconomiei și cercetării Dreptului internațional, o valență pe care mi-am descoperit-o (și atestat
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
au fost adresate aici, unde trăiesc, chiar de către literați care nu mai știu să distingă între literatură (ficțiune) și cronica de ziar... Cartea mea e mult mai profundă și unitară decît ar da să se înțeleagă alcătuirea ei din trei nuvele. Ele sînt de fapt interdependente, iar nota cea mai gravă se deslușește abia la sfîrșitul lecturii. Dacă mi-am îndeplinit datoria față de țară, atunci am făcut-o la fel cum au făcut-o - păstrînd proporțiile! - la timpul lor, Ion Budai-Deleanu
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
o leagă de literatură și de... femei. Pentru cea dintîi relație, o citează pe Deborah Tannen care scria: Cînd oamenii vorbesc despre detalii ale vieții cotidiene, este vorba de bîrfă, cînd, dimpotrivă, scriu despre aceste lucruri, este vorba despre literatură (nuvele, romane)". Literatura ar fi bîrfa înnobilată prin scris și devenită gen de proză. Mai greu de stabilit este cea de a doua relație. Părerea unora, împărtășită cu prudență de Benvenuto, este că femeile au bîrfit mai des decît bărbații fiindcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
în momentul scandalului. Pe un mare artist ți-l imaginezi în alte sfere, îl proiectezi în alte zone ale gîndului și ale trăirii și e o senzație teribil de dezagreabilă să-l vezi coborînd pe pămînt și explicîndu-se! Într-o nuvelă SF, n-ați simți o strîngere de inimă văzînd un Cehov, un Brâncuși, un Fellini, prezentîndu-se, justificîndu-se și analizîndu-și activitatea? Asemenea lucruri se pot întîmpla numai într-un mediu toxic, într-un climat nociv (pe care, de altfel, l-am
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
și că, iubite de autor, s-au așezat în spațiu ca personaje înfloritoare, nicidecum uscăciuni de insectar. Apropierile de Caragiale vor face din Cehov totdeauna, în România, unul dintre autorii cei mai citiți. De pildă - luată la întâmplare - "Chibritul suedez"- nuvelă țesută pe o canava polițistă - amintește și ea de nenea Iancu: Un boiernaș dispare de peste o săptămână. Are loc o cercetare, toate semnele indică o crimă, răpirea cadavrului. Răpitul însă era dosit la amanta măritată cu o autoritate locală tip
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
a inaugurat clădirea pe care o avem și astăzi, cu toți aceia pe care iubindu-i îi jignesc nepomenind numele lor, deși au stat și pe afișele Scalei sau la Met opera era artă dramatică, simfonie, muzică de cameră, roman, nuvelă, cinema. Fantezia lui Woody Allen în 'Trandafirul roșu din Cairo' (scurgerea vieții de pe ecran în sala de cinematograf), mi s-a părut peste ani o metaforă formidabilă pentru o stare de spirit pe care o trăisem la operă. Anulasem convenția
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
că e și un oraș cu mare respect față de cultură: altminteri cum ar cuprinde străzi ca Odei, Declamării, a Poemului, a Poeziei - la care am adăuga intrarea Versului și pe cea a Metaforei, neuitînd strada Lecturii, a Meditației sau a Nuvelei? Sînt gata să închid 'paginile aurii" cu un sentiment stenic, dar nu știu ce mă face să amîn gestul. De vină e, poate, televizorul care de vreo două săptămîni, mă răsfață cu emisiuni care mai de care: retrospectiva filmelor românești, muzică populară
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
atribuit "Ultimele cugetări" reproduse din al treilea volum (1962) al ediției Rosetti, Cioculescu, Călin, unde se și da o descripție a manuscrisului, între timp rătăcit. Iată, de pildă, un fragment semnificativ din Note și comentarii privind receptarea în epocă a nuvelei O făclie de Paște demn de tot interesul. Duiliu Zamfirescu, mereu cîrcotaș și încredințat că el e cel mai mare nuvelist al timpului (l-a diminuat și pe Slavici iar Creangă se afla situat undeva între pigmeii poporani), i s-
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]