2,130 matches
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU OBÂRȘIEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU OB ÂRȘIEI Lui Andrei Pleșu Căutați-mă, oricând, << de cealaltă parte a rațiunii >> dibuind drumul spre alfabetul metafizicii, adunând petale galbene din Grădina Ghetsimani
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
OB ÂRȘIEI Lui Andrei Pleșu Căutați-mă, oricând, << de cealaltă parte a rațiunii >> dibuind drumul spre alfabetul metafizicii, adunând petale galbene din Grădina Ghetsimani, izvodind pe creste, focuri, în vremea iernii și a fricii - căutați-mă, oriunde, mai ales, la obârșie: izvoraș strecurându-mă printre albele pietre în iureș, adunând, laolaltă, un suflet de Olt și unul de Mureș maluri de Dunăre și piscuri de Făgăraș - căutați-mă-n Cer, ori în Iad, ca pe oricare, ori, cel mai sigur, de-
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
Făgăraș - căutați-mă-n Cer, ori în Iad, ca pe oricare, ori, cel mai sigur, de-a dreapta Întâiului - voi fi puțin adormit la rădăcina cireșului, ori a gutâiului, sub sarica strămoșului, lângă turmă de stele și mioare - Referință Bibliografica: ELOGIU OBÂRȘIEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
și am lepădat povara grea și urât mirositoare a pă¬ca¬te¬lor. Prin Duhul Sfânt avem so¬boare de preoți, avem cete de în¬vățători. Din izvorul acesta a-vem și darurile descoperirilor și harul vindecărilor. De aici își au obârșia și toate celelalte cu câ¬te se împodobește biserica“. Despre Duhul Sfânt în darurile, roadele și harismele Sale Darurile nenumărate și di¬ver¬se ale Duhului Sfânt sunt în¬florirea harului divin în suflet, împroprierea și personali¬za¬rea lui
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
cărora lectorul își poate face o opinie proprie despre tematica volumului, stilul și limba folosite, chiar dacă nu are posibilitatea să citească întregul volum. Printre comentariile Cezarinei Adamescu își găsesc locul și alte păreri critice aparținând scriitorului Paul Romanescu (Drumul spre obârșii), care consideră cărțile Elenei drept „declarații de iubire pentru limba română, pentru pământul acesta al oamenilor”, precum și poetului George Filip (Scriitoarea Elena Buică, o adevărată Doamnă a limbii române) care își exprimă stima pentru scriitoare, căci „știe să poarte cu
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
un inedit Buchet înmiresmat, incluzând toate volumele publicate de-a lungul timpului, sugerând astfel obiectul prezentei exegeze: „Zâmbind vieții, am adunat Crâmpeie de viață, prefirate Prin sita vremii; cu Gând purtat de dor, n-am pierdut din vedere Întoarcerea spre obârșii, realități răsfrânte în Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec fruntea, cu smerenie și îngăduință, la toate aceste Consemnări pe curat. Am petrecut cu ea Frumoasele vacanțe, Pe cărările vieții, până când am văzut Liliacul
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
în societățile tradiționale, gradul militar, numit și rang (aluzie directă la originea sa nobiliară), avea un statut bine definit, demn de admirație și considerație, însă impunea multe restricții, răspunderi și responsabilități. Nimic mai firesc, pentru o demnitate ce-și avea obârșia în aristocrație (aristo crates, puterea celor drepți; gr.). Numai că, istoria își are meandrele ei, și nu de puține ori, ceea ce este bun într-o vreme poate deveni rău, în alta. În privința gradelor militare, situația s-a schimbat semnificativ în
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlciiîn ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri pentru copii, eseu, ... Citește mai mult Recentele apariții editoriale ale scriitoarei Lucia Olaru Nenati - Parabola vulturului, proză scurtă, și Scrisori din prezentul meu, publicistică - au constituit o
CATINCA AGACHE [Corola-blog/BlogPost/368193_a_369522]
-
care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri pentru copii, eseu, ...
CATINCA AGACHE [Corola-blog/BlogPost/368193_a_369522]
-
servii lor, vor să conducă fără ca omenirea să cunoască învățăturile istoriei, fără a face deosebirea între ce a fost rău sau bine și dacă e bine încotro sunt mânați. Intuind adevăratele fețe și intenții ale globaliștilor, un istoric american de obârșie japoneză, Francis Fukuyama, a scris o lucrare elocventă în acest sens: „Sfârșitul Istoriei”. Înaintea acestui sfârșit, am apucat să scriu prezentul volum de patru anotimpuri istorice: unul polinezian și trei românești. Însă, când am ajuns la editare, au apărut refuzurile
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri pentru copii, eseu, critică și istorie literară, eminescologie), e o poetă sensibilă, afirmată, cu un public al ei foarte fidel, în rândul căruia m-am aflat și
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
pe care natura îl acordă soarelui dătător de viață. P.S. In acest sfârșit de vară al anului 2014 Delta are un luciu de apă depărtat. Sclipește în soare resemnată, accesibilă dar singură în tăcerea unui solilocviu ce se țese la obârșia timpului. De acolo, de sus, din energiile cosmice, în acest august îndoliat, cineva care a iubit-o îi trimite un semn la ceas de apus, de recunoștință și smerenie. (Lazăr Iosif). Referință Bibliografică: IN MEMORIAM - MARIOARA GODEANU / Elisabeta Iosif : Confluențe
MARIOARA GODEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368269_a_369598]
-
borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin de pe chipul românului. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine, să I se roage, să-L slăvească. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
ținându-mă strâns în brațe, uitând cât de puțin înțelegeam eu în limba rusă. Muzica versurilor și căldura vocii mi-au rămas în suflet. Emilia Țuțuianu: Ai amintit despre mama ta... te rog să ne povestești despre locul tău de obârșie și copilăria ta la malul Dunării, dintr-o țară care odinioară se chema România Mare...Cum a fost copilăria ta ? Boris David: În sufletul meu, Țara mea a rămas tot România Mare, iar orașul natal, Ismail, vechiul sat dunărean Smil
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
în spectacolul Jertfa, după piesa lui Gh. Timofte. Venită în teatru, este ascultată de Boris Harcenco, Ion Muzică, iar deja făcându-și apariția în colectiv, este apreciată drept o domnișoară de origine evreaiscă, deși Lidia Noroc- Pînzaru nu avea asemenea obârșie. Doar mahalaua, în care copilărise, îi lăsase, probabil, amprentele copilăriei și trăirilor sufletești printre copiii din familiile evreiești, pentru că acel cartier era al evreilor bălțeni, pe vremuri, așa mi-a mărturisit într-un interviu actrița. Revenind la activitatea teatrală, imediat
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Dumnezeu oriunde am trai pe planeta Pămant, știind ca omenirea este creată după chipul și asemănarea Lui și ca El este Capul bisericii universale... atunci pot afirma că și românul poate să sfințească locul. Important este să nu ne uităm obârșia! Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei, la neîmplinirile ei, la așteptările ei?! Simona PUȘCAS: Emigrările în masă au făcut ca România să fie mai cunoscută în lume. Fiind
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
loc la vârsta de 70 de ani în publicația „Observatorul” din Toronto, la care semnează o rubrică permanentă. A publicat apoi în revistele online. Cărți publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, "Întoarcerea spre obârșii", "Zâmbind vieții", "Liliacul de la poarta înserării", "Frumoasele vacanțe". Lucrări în colaborare: “Tradiția călușului în județul Teleorman de la ritual la spectacol”, autor Stan V. Cristea, Ed. AIUS Craiova, 2008; „Mărturisiri de credință literară” vol.II, pag.6 sub îngrijirea lui Artur
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului 10/11 Martie 2014 Nu cred că voi putea înțelege vreodată Aici pe pământ și dincolo de stele Din toată copilăria mea înlăcrimată, De ce te legi mereu de opincile mele! În Țara aceasta de obârșie tracă Nu am venit ca un dor de haiduc, De-atâtea ori mi-ai spus, „opincarule, pleacă!” Din casa mea unde ai vrea să mă duc? Strămoși mei, care știu, te înspăimântă Și întunecă vederea ochilor tăi, În opincile-acestea, ca
OPINCILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847]
-
înfrângerile de la Sărata - Stănilești, în anul 1711. Același panou ne prezintă mari personalități ale culturii și științei românești, cunoscuți și recunoscuți atât în țară cât și peste hotare, care au răsărit din sufletul acestor plaiuri, a acestei comune, purtându-și obârșia cu mândrie, dar pe care, călătorule, îți voi lăsa plăcerea de a-i descoperi la ei acasă, acolo unde, cândva, și-au avut rădăcinile, acolo unde li se păstrează numele. Cu sufletul încărcat de istorie, aluneci spre vatra comunei Pădureni
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
a înlocuit cu „drept". „Neprihănit" înseamnă nevinovat, curat. Cum am putea fi oare socotiți nevinovați, când suntem atât de îndărătnici uneori, plini de sine și cu cea mai grosolană rebeliune dorim să fim independeți de Dumnezeul din care ne tragem obârșia, de la care am primit viața de pe pământ?! Putem! Prin pocăință și credința în jertfa Domnului nostru Isus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu care s-a arătat omenirii acum două mii de ani și care ne-a lăsat ca moștenire viața veșnică tuturor celor
DESPRE DREPTATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352792_a_354121]
-
Portret > CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Carmen, Loredana, Alexandra..., trei fete frumoase și talentate, toate pregătite la Onești, orașul bacăuan, de pe Trotuș, de obârșie a toate trei, de către profesorul Eugen Bertea. Devenise regulă: cine învață cu profesorul Bertea și l-a trecut destinul peste pragul ce i-a sărutat picioarele, apoi i-a uns inima cu talent și noroc, este așteptat de încă un
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
Căci un Tată deplin se dăruiește deplin. Față de El Fiul se trăiește ca Fiu desăvârșit, ca Cel ce primește totul. Tatăl se relevează în Fiul în întregime. Fiul Îl revelează pe Tatăl în întregime. El e Cel ce pune adâncul obârșiei dăruitoare a Tatălui în lumină, El e dovada acestei obârșii dăruitoare. Având tot ce are Tatăl în mod manifestat, Fiul și Cuvântul e numai sensul, ci și puterea, viața lucrarea totală a Tatălui în care își arată iubirea Lui totală
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]