3,019 matches
-
în nesigure raporturi cu divinitatea, păpușar de intermundii, pașnic pieton al universului, cu domiciliu în „Amarul târg” se dovedește a fi unic expert în mutația regnurilor. Cu toate că trupul este tandrețea unei așteptări, iar din cotidian eul culege majestuoasele resturi ale obișnuinței - sau tomai de aceea - mărturisitorul nu-și ascunde oboseala, inspirația însăși îi apare ca o hârtie de pe care și-a luat zborul noaptea. Câteva litere lipsesc cărții spre a o face capodoperă, ne zice: „Pictorul pur a sfârșit/ printr-o
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
civilizarea publicului". "În niciun caz pentru a câștiga voturi. O astfel de decizie publică nu-i va aduce popularitate lui Băsescu și nici partidului pe care vrea să-l injecteze cu această popularitate a lui. Va pierde, pentru că există această obișnuință a milei în opinia publică de la noi, a mizericordiei, să ne fie milă de cutare, dacă președintele e bun la suflet atunci îl grațiază, dacă e un om rău, nu îl grațiază", a declarat jurnalistul, vineri, la România Tv. Cristian
CTP: Băsescu a făcut un gest de civilizare a publicului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31343_a_32668]
-
désastre (Grand Prix de la Société des gens de lettres) și Le Jour où le ciel a disparu. Nuvela tradusă mai jos face parte din volumul De très petites fêlures (EspaceNord). Își trecu ușor degetele prin părul fiicei sale - o veche obișnuință - și ieși în vârful picioarelor din odaie. Coborând scările se-ntrebă ce fel de cadou să-i facă mâine (ciudat, era sigur că ea nu uitase) și intră în încăperea de subsol amenajată ca birou. Odată trecut pragul și ușa
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
de soare, împrăștia mirosurile obosite ale zilei. Fără să se gândească, apucă șezlongul agățat pe perete într-un cui ruginit, îl deschise, se întinse în găoacea lui și închise ochii străduindu- se să numere în progresie geometrică - o altă veche obișnuință. Respirați adânc, îi recomandase doctorul, lăsați brațele să vă atârne ca niște șosete puse la uscat, uitați totul, până când și propriul nume. Ușor de zis. Se gândi la fata lui, apoi se gândi la tatăl său care ieri ar fi
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
să dea o impresie atît de francă de rupere de lume, ca într-o ignorare voită a convențiilor în vigoare. La prima vedere ai spune că la mijloc e o sfidare cu tentă anacronică, o dorință de frondă care, încălcînd obișnuințele, nu mai e în pas cu epoca. Dar cînd vezi cu cîtă siguranță își susține ereziile nu se poate să nu te întrebi dacă nu cumva adevărul e de partea lui. Iar detaliul neplăcut că Celibidache seamănă cu un șaman
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
eseistice sau ficționale. Din prima categorie face parte cunoscutul text Kafka y sus precursores, datat 1951 și inclus în volumul Otras inquisiciones din 1952. Borges mărturisește că după ce prima lectură îi revelase singularitatea lui Kafka, ulterior a recunoscut „vocea sa, obișnuințele sale, în texte din diverse literaturi și din diverse epoci”. De pildă în paradoxul „contra mișcării” ilustrat de sofistul Zenon prin competiția dintre Ahile și broasca țestoasă, descoperă „primele personaje kafkiene” și „forma” problemei din Castelul. Un alt text borgesian
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
al elefanților” în comunism, Editura Vremea, București, 2012, 166 pag. Stăruința într-un domeniu, pe lîngă cîștigul de a-ți adînci vederile, mai are avantajul că te face imun la toxicitatea lui. E ca într-o relație de lungă vecinătate: obișnuința te înarmează cu un grad de protecție în virtutea căreia nu doar că excesele nu te mai ating, dar nici măcar agresiunile nu te mai tulbură. Acesta e cazul Anei Selejan, profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, ale cărei lucrări
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
asupra relației puterii cu omenescul aparțin unui oarecare Simion, preceptor francez la casa boierului Hartular, în Moldova secolului XIX; ne aflăm în timpul lui Mihail Sturdza, la o răspîntie a istoriei, într-o vreme a tuturor uneltirilor dar și înnoirilor, cînd obișnuințele fanariote încep să fie înlocuite cu altele, importate de aristocrația epocii din civilizația apuseană. Romanul se înscrie, așadar, în proza cu tematică istorică. Dacă spațiul epic este căutat în secolul XIX, investigația se adresează contemporanilor. În acest fel, Maria-Luiza Cristescu
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
al doilea declanșează brusc, prin semnalări înșelătoare, sentimentul precarității totale, pierderea abruptă a dulcelui sentiment de siguranță. Leonida însuși este însărcinat de autor să definească procesul coliziunii cu pericolul prezumtiv al pierderii stabilității, al ciocnirii cu primejdia alungării din adăpostul obișnuințelor: " Omul, bunăoară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
ci și rizibila moarte a funcționarului lui Cehov sucombînd ca urmare a strănutului care a maculat chelia șefului așezat, la teatru, în rîndul din față. La noi, în plină desfășurare a procesului "formelor fără fond" declanșat de trecerea precipitată de la obișnuințele unui climat semifeudal la prefacerile unui stat angajat în febra modernizărilor năucitoare, simțămîntul precarității bunei stări și posibilitatea destrămării unei stabilități nesigure dezvoltă, paralel cu gustul pentru tensiunea "atmosferei încărcate" și a "situațiunii instabile", teribila frică de cădere în neant
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
fi chemat un înger păzitor care să-mi schimbe veșmintele într-o armură cu desene celeste. 5 Preferase o ființă care să-i semene. Era latura lui subversivă, nimeni nu-l vedea comportându-se ca un cavalier servant cast din obișnuință, asemenea Penelopei învârtind în mămăliga unor zile fără sfârșit, așteptând un diamant printre pietrele râului. El știa de atunci că trecutul e un câine cu mirosul pierdut și cu ochii împăienjeniți de nesomn. Și că nimeni nu trăiește mai mult
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
mizezi pe o reflectare obiectivă a prestațiilor, inclusiv a partidelor politice. Mai aveți o salvare în Facebook, un debușeu mediatic. Da, dar este o cale mică de acces la electoratul nostru. Atât în Republică Moldova, cât și în România există obișnuință de a-i eticheta pe politicenii moldoveni ca fiind "pro-ruși" sau "pro-europeni". Nimeni nu rămâne în afara acestor două categorii, fiecare este perceput ca fiind "omul rușilor" sau "omul europenilor". Cine privește cv-ul dumneavoastră și afla că la Revoluția din 1989
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nu au dispărut este pentru că psihicul uman are nevoie de ele. Și are nevoie de ele deoarece, în intimitatea ființei noastre, magia este o dimensiune obligatorie. Nu putem trăi fără să recurgem inconștient la o serie de gesturi, gînduri și obișnuințe cărora, dacă am sta să le analizăm sursa, am fi siliți să le recunoaștem natura magică. Într-un cuvînt, omul a rămas o ființă cu deprinderi magice. Iar deprinderile acestea tind să fie cu atît mai pregnante cu cît lumea
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a stabilit treptat, ca de la sine, astfel încît astăzi nimeni nu mai știe prea bine pe ce temei s-a încetățenit o formă sau a fost condamnată alta. De la un autor la altul, din manual în manual, prin consens sau obișnuință, prin școală sau prin autoritatea unor oameni de cultură, cu justificări raționaliste sau estetice ori fără nici o justificare, anumite forme și construcții au devenit preferabile altora. Idealul ar fi să putem reconstitui istoria (destul de recentă) a constituirii acestor reguli (ea
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
e al tău, s-au scurs șaisprezece ani de jaf sistematic, al unei pături rapace de pirahna mascați fie în tractoriști cu basca pe frunte, fie în activiști de partid nădușiți de minciunile debitate, fie în securiști care au transformat obișnuința de a trăi în umbră în acțiuni ce au eficacitatea ciupercii otrăvitoare.
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]
-
un confort ce le rămânea străin, de care nu se pricepeau să se folosească și care nu le dădea satisfacții". întrețineau, prin urmare, relații strict utilitare cu obiectele din jur, refuzându-le instinctiv pe cele afective, ,privându-se" de bucuria obișnuințelor, de comoditatea tabieturilor, străini de atmosfera casei, și fără vreun acord de intimitate cu ea. Pe când părinții își petreceau zilele prin ambasade la fel de alienante, eroina, singură în impozantul imobil avea coșmaruri, se visa dispersată în infime părticele, într-o ,infinitate
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
dus lângă el și i-am strâns mâna, l-am văzut întristat. M-am așezat pe un scaun, bombardându-l cu obișnuitele vorbe de mângâiere adresate tuturor bolnavilor din spitale. El a încercat să-mi spună ceva (dintr-o veche obișnuință mai degrabă decât cu speranța că va reuși să articuleze două-trei vorbe), dar i-a fost greu și să deschidă numai buzele. A fost nevoit așadar să ia creion și hârtie (pe care a rupt-o din blocnotes) și să
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
miting care cerea demisia primului ministru. Protestele nu mai erau îndreptate doar împotriva lui I. C. Brătianu, ci ele începuseră a viza chiar monarhia. Trebuie remarcat, în acest context, că asemenea forme de exercitare a presiunii asupra factorilor politici deveniseră o obișnuință în viața politică românească. Într-adevăr, mobilizarea opiniei publice, a presei, precum și atacuri directe asupra monarhiei 12 erau formele predilecte de care se folosea opoziția pentru a accede la putere. În aceste condiții, în martie 1888 I. C. Brătianu își dădea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
rugat s-o urmez, de data aceasta În biroul meu, unde am reușit să despărțim cele două cuvinte, care sunau la fel la urechea mea nu prea antrenată cu limba engleză și să pricep căci de fapt, Brian dezvoltase o obișnuință la Fiorinal și ca orice drug addict se introducea la drogul dorit printr-o istorioară, mai mult sau mai puțin interesantă. Am auzit, În continuare, tot felul de istorii, c e l e m a i uti l izate fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Condé, din piața Odéon. Romanul se constituie din povestea reconstruită de trei bărbați a unei tinere femei. Cum o cafenea își conturează o identitate prin consumatorii ce îi devin clienți fideli, romanul bistroului din piața Odéon începe cu prezentarea unor obișnuințe ce anunță intrarea în intrigă, care va fi amînată pentru cea de-a doua povestire: „Dintre cele două intrări ale cafenelei ea o alegea întotdeauna pe cea mai puțin vizibilă, aceea pe care mulți o numeau ușa din umbră”. Evitarea
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
dezvoltarea fascinației naiv-adolescentine pentru banda desenată, aliment cultural cu care m-am hrănit hebdomadar începând cu o frumoasă zi din vara anului 1965 (aveam unsprezece ani) și mult până după vârsta „normală”, când astfel de lecturi nu mai intră în obișnuințele unui intelectual presupus evoluat. Sporadic, „citesc” benzi desenate și azi, fie prin amabilitatea prietenului de-o viață, Marcel Tolcea, care „face să treacă și pe la mine” (cum suna expresia fostului meu profesor de latină din liceu) diverse albume comics (în
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
neadaptat la democrație, care crede că perioada regimului Năstase trebuie să revină, asta e mesajul meu pentru tata-socru; - Tata socru gândește la fel ca ginerică, care când se da cu barcă, când plagiază. Mă uitam și la clipurile electorale, din obișnuința de plagiator a pus pe clipul electoral al PSD, care iubește România, imagini din Ucraina și Belarus. Ponta se mândrea la Soci cu poza lui Ianukovici. (...) Riscul de a pune politicul mâna pe justiție - Reformele nu sunt ireversibile. Există posibilitatea
Băsescu, ATAC la Ponta și Sârbu, un "barcangiu supus" și un "deformat" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30795_a_32120]
-
autorului ei, tocmai stranietatea mi se pare a fi calitatea de căpătâi a poeziei veritabile. Începând cu titlul, de o consistență aproape epică, Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul electrizează inspirat câteva din cele mai statornice (și mai inerte) obișnuințe de lectură. Dacă ar fi să urmărim de câte ori, în legătură cu câte cărți de versuri s-a spus că ar vădi abilități constructive remarcabile, am ajunge, probabil, să pierdem șirul numărătorii. În aceste condiții, devine cumva stânjenitor să mai notez formidabila coeziune
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
de la București. Există pe de o parte un decalaj obiectiv de perspectivă, care trebuie înțeles și nu condamnat. Toți politicienii români declară la unison că împărtășesc valorile europene, că sunt filo-europeni împătimiți, dar acum e vorba de altceva, care depășește obișnuințele de gândire,” conchide Deutsche Welle. În cadrul conferinței de presă de după întrevederea de la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu și Martin Schulz au precizat faptul că au viziuni similare în privința aderării României la Schengen, viitorul exercițiu bugetar sau politica de coeziune.
DW: Băsescu s-ar înțelege mai bine cu Schulz decât opozanții săi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41476_a_42801]