1,007 matches
-
educației în resursă de bază a modernizării României; considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen lung; compatibilizarea europeană, dezvoltarea instituțională a educației permanente”. Analizând comparativ diferitele strategii de politică educațională, documentele în care s-au obiectivat, respectiv planurile și direcțiile de acțiune prin care se concretizau, putem aprecia că, în anii din urmă, acestea au devenit tot mai clare și mai detaliate, conținând măsuri specifice și indicatori concreți de atins. Astfel, de exemplu, în capitolul referitor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dobândite de elev până în momentul evaluării; * aprecierea - componenta care presupune evidențierea și estimarea gradului de pregătire a elevului, valorizând volumul achizițiilor informaționale și comportamentale; * notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor trei componente ale evaluării, actul evaluativ își exercită funcții importante, care se referă la sarcinile, obiectivele, rolul și destinațiile evaluării. Așa cum le
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
decizie politică În luarea hotărârilor, la cel mai Înalt nivel. După cum au remarcat specialiștii În relații internaționale, liderii, miniștrii sau diplomații care dirijează politica externă a statelor lumii nu sunt orientați, În acțiunile lor, În primul rând de o situație „obiectivă” a realității internaționale, ci de imaginea pe care o au asupra acestei realități, comportamentul lor fiind determinat de ceea ce cred ei că sunt statele Înconjurătoare, și nu de ceea ce ele sunt În realitate. Reiese de aici faptul că prejudecățile și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sette soldati”, Alessandro Aleardi evocă soarta vitregă a ostașilor ardeleni siliți să lupte Împotriva italienilor, În pofida vibrantelor lor simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul provocat de experiența italiană asupra soldaților ardeleni s-a obiectivat pe larg Într-o altă zonă a imaginarului, respectiv la nivelul creației folclorice, al numeroaselor „cântece de cătănie” inspirate de aceste evenimente. Dorul de casă, atitudinile pacifiste, dar și anumite rezerve față de „bunul Împărat”, specifice mentalității populare, transpar din versurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acest caz nu este vorba de răsfrângerea circumstanțelor personale de funcționar public sau funcționar ci „încadrarea contribuției lor în dispoziția care prevede erga omnes fapta comisă de subiectul activ nemijlocit”<footnote V. Dongoroz, op. cit., p. 80 footnote>. II.6. Latura obiectivă Latura obiectivă a oricărei infracțiuni, deci și a celei prevăzute de articolul 246 Cod Penal, este alcătuită dintrun element material, o urmare socialmente periculoasă și o legătură de cauzalitate (raport de la cauză la efect, între cele două componente mai sus
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
apud Deflem, 2003). În primul rând este analizată relația dintre bani și valoare, considerându-se că valoarea are o latură obiectivă ce transcede granițele socialului și a realizărilor individuale, în timp ce prin intermediul banilor valorile subiective (atașamentul oamenilor față de obiecte particulare) se obiectivează. Unuia și aceluiași obiect îi pot fi atașate valori diferite, care sunt apropiate valorii obiective (din moment ce cele subiective sunt bazate pe acestea), însă doar prin bani valoarea subiectivă își găsește o formă de manifestare obiectivă. Obiectul dorit poate fi obținut
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
coduri de conduită etc.), iar pe de altă parte, normele juridice. Fiecare individ intră în contact cu astfel de norme imediat după naștere, ca parte a procesului de socializare. Acesta este de fapt procesul prin care umanitatea noastră potențială se obiectivează, impactul fiind cu atât mai relevant cu cât vârsta subiectului socializării este mai mică. Fiecare dintre instanțele de socializare (familia, grupul de egali, școala, comunitatea, mass-media) este totodată - ar trebui să fie, de fapt - instanță de control social. Fiecare verifică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
În special maniera în care se face selecția candidaților pentru diverse poziții publice este responsabilă de creșterea sau de scăderea probabilității ca speranța schimbării de sus în jos să se împlinească. Maniera defectuoasă de funcționare a partidelor politice în România, obiectivată cu precădere în eșecul îndeplinirii funcțiilor, cu accent pe cele privind selecția este speculată din zone care influențează decizia politică în orice sistem democratic. Dar, spre deosebire de situația din țări cu democrație consolidată, la noi tendința este de a înlocui informal
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
între cititor și text: a păși din exterior spre interior intrarea în lumea textului; a fi în interior și a explora lumea; a păși înapoi și a regândi datele pe care le avem; a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența. Învățătorul trebuie să ghideze lectura, această călătorie a elevilor în lumea textului, astfel încât fiecare dintre ei să ajungă la o înțelegere personală a textului discutat, să nu dea verdicte privind interpretările pe care elevii le dau unor texte, să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de proceduri acționale și cognitive specifice fixate în memorie prin experiență și prin studiu individual - strategii, tehnici, metode, procedee de predare - componente care alcătuiesc repertoriul abilităților de predare. Acest repertoriu ia o formă concretă în fiecare activitate didactică și se obiectivează în demersuri didactice efective, care au drept rezultat modificări în structurile cognitive, afective ș.a. ale elevilor. În funcție de felul cum e organizat și orientat procesul de învățământ, poate duce la dezvoltarea gândirii creatoare, după cum poate duce, din păcate, și la formarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
precizează autorul (1989, p. 9). Astfel, unele idei și sentimente ce se instalează cu o anumită persistență pe un sol psihic fertil, devin forța motrică a mecanismului creator, devin fondul motivațional al întregului demers. „Eliberarea” intervine atunci când conținutul obsesiei este obiectivat într-o operă artistică, științifică sau de un alt interes individual sau colectiv. Autorul evocă în sprijinul ideii sale, creatori care și-au concretizat obsesiile în produs creator. Liviu Rebreanu muncea enorm, rescriindu-și romanele de câteva ori până devenea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în complexitatea ei este în esență incomunicabilă. Fapt este că semnul lingvistic este doar o trimitere, o aluzie...” (apud Tullio de Mauro, 1978:197). Spre această idee va tinde și concepția wittgenseiniană în a doua parte a reflecțiilor gânditorului vienez, obiectivată în Cercetări filosofice. Cu toate acestea, adoptăm poziția conform căreia limbajul reprezintă lumea reală, chiar dacă nu într-o modalitate „tare”, ca și copie a realității, ci într-una „slabă”, ca și reprezentare aproximativă, parțială sau chiar „fuzzy”. În concluzie, putem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
legate de școală, fie de ordin personal, extrașcolar. Sensibilitatea și capacitatea de empatie, dragostea pentru copil, își aduc o contribuție majoră în comunicarea eficientă în clasă. Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea realitate obiectivă impune un mod de abordare total diferită de metodele si practicile utilizate până deunăzi de cadrele didactice. Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină oamenii de la catedră să-și analizeze și nuanțeze continuu experiența acumulată, să o
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ci și produsul capătă, prin calitatea lui, o anume valoare, individuală. * creativitatea inventivă, bazată pe ingeniozitate și implicând utilizarea inedită a unor elemente deja existente, în care nivelul invențiilor, al creativității sunt moderate; * creativitatea inovativă, bazată pe capacități superioare și obiectivată în produse noi, originale. Este vorba despre mari personalități, personalități, creatori cu contribuții „de rangul II” comparativ cu geniile creatoare. * creativitatea emergentă, „iradiantă, excepțională, care ajunge la principii noi, pare să deschidă noi căi, să revoluționeze domenii întregi". Este creativitatea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și aptitudini pentru anumite domenii. Încurajarea și îndrumarea plină de tact a acestor calități contribuie la formarea și autoformarea personalității creatoare. Se conturează ideea că este important nu doar produsul actului creator, ci și procesul în sine, chiar dacă nu este obiectivat. Pe treptele timpurii ale ontogenezei este chiar mai important să se aibă în vedere dezvoltarea capacității personalității în formare de a se angaja în procesul de factură creatoare, pentru a se educa potențialul creativ și a duce valoarea acestuia către
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
apud Deflem, 2003). În primul rând este analizată relația dintre bani și valoare, considerându-se că valoarea are o latură obiectivă ce transcede granițele socialului și a realizărilor individuale, în timp ce prin intermediul banilor valorile subiective (atașamentul oamenilor față de obiecte particulare) se obiectivează. Unuia și aceluiași obiect îi pot fi atașate valori diferite, care sunt apropiate valorii obiective (din moment ce cele subiective sunt bazate pe acestea), însă doar prin bani valoarea subiectivă își găsește o formă de manifestare obiectivă. Obiectul dorit poate fi obținut
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
martir. Orice hotărâre deschide un spațiu epic. În schimb, dezbaterea nesfârșită în preliminariile unui gest care nu va avea loc niciodată rupe legătura cu altul. Cel nehotărât trăiește de la bun început - și sfârșește - în singurătatea neacționării sale. Pentru că nu se obiectivează, pentru că este sfâșiere fără rezultat, nehotărârea nu poate fi povestită decât de cel ce o suportă. Dar pentru că nu comportă fapte, ci doar stări, ea nu se poate exprima decât liric; ea devine atunci o retorică a neputinței. ADAOS. Cu privire la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
asupra „celorlalți“ și intră în depozitul memoriei colective. * Faptul că o comunitate în care prevalează capitalul de destin pare mai liberă decât una în care prevalează capitalul de maladii de destin se explică prin aceea că fapta și reușita se obiectivează în efectele lor, și astfel se văd. Comunitățile bazate pe maladii de destin posedă bogăția invizibilă a non-actului, eșecului și ratării. Dar de vreme ce acestea nu lasă urme, ele nu se pot înscrie în memoria lumii și nu pot genera tradiția
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un capriciu sau risipirea unui moment de plictiseală. Puterea lui poate tot atât de bine să nu se manifeste. Deoarece ființa lui nu depinde de nimeni, el poate tot atât de bine să rămână impasibil, să ocrotească sau să nimicească. El poate să se obiectiveze în cel stăpânit sau poate, renunțând la acesta, să se întoarcă la sine. În schimb, atunci când, hotărând în privința a ceva, eu hotărăsc implicit în privința mea, puterea mea nu poate să se manifeste decât ca ocrotire. Puternic în mod absolut nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu aceste simptome nu este în nici un caz un copil caracterial. Trebuie subliniat însă caracterul selectiv și polimorf al acestor manifestări. Ele apar cu precădere în mediul familial și pot lua expresia unei ostilități la adresa unora dintre membrii familiei, ostilitate obiectivată în gesturi de neascultare, deteriorare de obiecte, nopolitețe, sistematică sau obrăznicie calculată, uneori chiar injurii și loviri etc. De asemenea se pot transforma în manifestări de gelozie față de tată, de mamă sau de nou năsouți, însoțite de reacții reprobabile. Evident
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
asemenea, datorită ritmului alert de joc, a reacțiilor și acțiunilor adversarului se dezvoltă și viteza de execuție și de reacție, dar și îndemnarea. Jocul dezvoltă abilități specifice procedeelor menționate, precum și specifice prizelor. Variantă O forma mai avansată dar și mai obiectivă este următoarea variantă: jucătorii sunt plasați într-un cerc cu diametrul de 200 cm, pe care nu au voie să-l părăsească în timpul luptei, dar după ce au reușit să ridice adversarul de pe sol, trebuie să-l scoată în afara cercului. Dacă
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
care se numește perioada spiritului critic. Nae Ionescu decelează două motive majore pentru care acest tip de critică trebuie respins. Mai întâi de toate, a considera rațiunea ca o ordine obiectivă nu este o condiție suficientă. Astfel pentru ca această ordine obiectivă să poată fi socotită "unitate de măsură", ea trebuie să fie "normală", adică "să nu introducă un element de dezechilibru în existență", cum foarte bine observă filosoful român. Cu alte cuvinte, ordinea obiectivă nu este o ordine normală, nici sub
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă primordială, înainte de a se obiectiva în dialectica celuilalt"12. Imaginea speculară rămâne suportul lumii vizibile. Funcția stadiului oglinzii constituie o expresie a funcției imaginii care trebuie să stabilească o relație între organism și realitatea sa, un fel de Innenwelt și Umwelt. Ruptura acestui raport generează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale valorilor presiunii arteriale etc.) ea se numește angoasă deoarece ea se manifestă pregnant în stomatologie și de aceea a fost denumită “ angoisse dentaire” Frica în comparație cu anxietatea poate fi considerată ca răspuns emoțional real. Ea reprezintă o reacție subiectivă sau obiectivă la un pericol cunoscut, sursa acesteia găsindu-se în domeniul conștienței. Anxietatea dentară este asociată în principal cu un comportament negativist iar sursa primară o constituie durerea sau frica de durere. Mai mult chiar pacienții puternic anxioși sunt cei mai
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și structura și funcționalitatea, dar numai ale unei părți din acesta, cea naturală. Dintre toți termenii menționați peisajul are încărcătura cea mai vastă și mai confuză. Este suficient de cuprinzător, încât să nu excludă nimic din realitatea terestră (atât cea obiectivă cât și cea percepută de om) și concomitent suficient de vag, încât să nu implice nici o referință structurală sau funcțională. Mai mult, deoarece i se atribuie frecvent numai un sens artistic, vizând doar aspecte formale, devine și mai inadecvat. Analiza
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]