835 matches
-
care există suficiente date care să ateste existența unor zone miocardice aflate la risc suficient de mare încât să pună în pericol viața pacientului. Indicații: Clasa I Angină invalidantă în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. (Dacă angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice.) Clasa IIa Leziuni by-pass-abile cu o arie extinsă de miocard aflat la risc evidențiat prin explorări neinvazive. Clasa IIb Ischemie miocardică în alt teritoriu decât cel vascularizat de LAD, în condițiile existenței unei artere mamare interne patente pe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
chirurgicale a miocardului. Substratul morfologic al declinului neurocognitiv observat după utilizarea circulației extracorporeale pare a fi reprezentat de dilatații mici și difuze ale arteriolelor și capilarelor cerebrale. Cauza acestor anomalii vasculare o reprezintă microembolizările cu material aterogen, lipide sau aer. Obiectivarea acestor microembolii a fost realizată în timp real prin examenul Doppler transcranial al arterei cerebrale mijlocii (171, 172, 173). Principalele momente asociate cu descărcarea în circulație a microemboliilor sunt reprezentate de canularea și clamparea aortei ascendente. S-a constatat totodată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Expresia genică a fost dovedită prin creșterea tranzitorie a nivelului seric al VEGF determinat prin metoda ELISA. Din punct de vedere clinic, s-a obținut o reducere a intensității și frecvenței anginei pectorale (mai puține tablete de nitroglicerină folosite). Pentru obiectivarea răspunsului terapeutic s-au realizat testul de stres la dobutamină și scaning-ul miocardic SPECT, ce au evidențiat reducerea zonei de miocard ischemic. Concluzia acestui studiu este că injectarea intramiocardică a fragmentului de ADN ce codifică factorul de creștere al endoteliului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
falia apărută între literatură și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit sau străin din punct de vedere al subiectului, fie că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit sau străin din punct de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a secolului al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
date concrete", în acest caz pe "o unitate din interesanta sumă a totalului de victime", nu va face niciodată dreptate "numitului" Michael Nolan. Îmi imaginez că, măcar în parte, datorită reacției lui Crane și a altor scriitori americani la retorica obiectivare a cazului "Michael Nolan" a apărut pe la 1890 jurnalismul literar, ca o opoziție directă la "centrul de greutate" factual și obiectiv de știri, într-o formă care a rezistat până în zilele noastre. Schițarea tehnicii narative de jurnaliștii practicanți, asupra cărora
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fost una obiectivă, distanțată de subiectivitatea lui, bazată doar pe o relatare din ziar. La locul de muncă, el descoperă totuși că "realitatea era ceva mai rea decât părerile pe care și le făcuse despre aceasta", păreri datorate, desigur, obiectivării experienței de către ziare (Dreiser, Sister Carrie 308). În sfârșit, când tramvaiul îi este atacat și se trage asupra lui, Hurstwood își părăsește serviciul, concluzionând că "a fost o experiență uimitoare pentru el. Citise despre aceste lucruri, dar în realitate i
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu a fost singurul. Este important să înțelegem acest lucru dacă vrem să percepem cât de mare este distanța dintre ceea ce își propune să facă un jurnalism obiectiv și ceea ce își propune să facă un jurnalism literar. Consecințele epistemologice ale obiectivării jurnalistice sunt perfect întruchipate la granița dintre secole în viața unui om care a fost caracterizat drept prototipul redactorului irascibil care bate cu pumnul în masă: redactorul local Charles E. Chapin de la New York Evening World. În cele din urmă, exemplul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Caracteristici excelente, mi-am spus, dar nu atât de ușor de pus în aplicare precum ar crede redactorii-șef și directorii de ziar așezați comod pe scaunele lor" (Newspaper Days, 624-25). Dreiser constată că în spatele biroului unui asemenea ziar, dedicat obiectivării lumii, distanța dintre subiectivitatea alienată și acea lume nu poate decât să se mărească. Astfel, Chapin putea să stea liniștit în biroul său fără a-și implica subiectivitatea în povestirile pe care reporterii lui le relatau. În acest sens, Chapin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
complet rațională, ființele ar deveni la fel de previzibile precum rotițele unei mașini, atunci omul, ghidat de nevoia [lui] de a-și cunoaște și de a-și afirma libertatea, s-ar răscula și ar zdrobi mașina" (139). Chapin se supusese idealului de obiectivare care era rezultatul spiritului științic al secolului al XIX-lea, cel care i-a alterat viziunea despre lume și relațiile cu ai săi colegi. Practicanții jurnalismului literar vor fi încercat să se răscoale și să zdrobească mașina obiectivității pentru a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a personajului Hurstwood, iar povestea lui este varianta americană, transpusă în realitate, a romanului Crimă și pedeapsă. Dintr-o perspectivă savantă, poate că povestea lui Chapin reprezintă doar ceva senzațional. Însă dintr-o perspectivă critică mai amplă, aceasta ilustrează problema obiectivării și amintește, de asemenea, de spusele lui Steffens apropo de refuzul său de a angaja scriitorași terminați care au luat calea băuturii (Autobiography, 312-13), dar și de cele ale scriitorului anonim din The Confessions of "a Literary Journalist" (Confesiunile unui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și de cele ale scriitorului anonim din The Confessions of "a Literary Journalist" (Confesiunile unui "practicant de jurnalism literar", n. trad.), cum că o mulțime dintre ei s-au apucat de băut (373). Treaba acestora în calitate de jurnaliști supuși procesului de obiectivare nu avea nimic de a face, nici din punct de vedere epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
examinau viața din rândul afro-americanilor care au trăit și lucrat pe docurile acestui oraș (Ball 7). Hearn va locui mai târziu în New Orleans, apoi în Indiile de Vest și în cele din urmă în Japonia. Rezistența lui Hearn la obiectivarea alienantă a lumii exterioare a fost exprimată dramatic în 1890, când a ajuns în Japonia în misiune pentru revista Harper's, "unde se pierde complet în graba și agitația noilor senzații oferite de această nouă lume, uitând de sarcinile sale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și agitația noilor senzații oferite de această nouă lume, uitând de sarcinile sale" (Pattee, History 425). Mai mult, reportajul lui Hearn relevă extrema aproape solipsistică până la care se poate ajunge, teoretic, prin efortul de a micșora distanța dintre subiectivitate și obiectivare. În esență, exemplul lui ilustrează călătoria pe distanțe variabile, efectuată continuu de diferiți practicanți ai jurnalismului literar între cei doi poli, obiectivarea și propria lor subiectivitate. Fred Lewis Pattee spunea despre o descriere scrisă de Hearn spre finalul anilor 1880
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
extrema aproape solipsistică până la care se poate ajunge, teoretic, prin efortul de a micșora distanța dintre subiectivitate și obiectivare. În esență, exemplul lui ilustrează călătoria pe distanțe variabile, efectuată continuu de diferiți practicanți ai jurnalismului literar între cei doi poli, obiectivarea și propria lor subiectivitate. Fred Lewis Pattee spunea despre o descriere scrisă de Hearn spre finalul anilor 1880, pe când locuia în Martinique: "este o carte haotică, plină de amintiri, impresii, dar niciuna completă, ci doar sufletul Indiilor de Vest, dezvăluit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
licărire slabă a "vieții interioare" este disponibilă și nu întreaga imagine. În plus, scopul lumii exterioare este să realizeze trecerea spre viața interioară pe care nici o altă existență nu o poate cunoaște. Hearn este aproape de finalul călătoriei de pe spectrul dintre obiectivare și o subiectivitate splendid afirmată. Este, desigur, un final care nu trebuie atins, pentru a nu permite instalarea completă a solipsismului. În acest sens, Hearn anticipează fluxul conștiinței. Jurnalismul literar timpuriu al lui Hearn este în general mai accesibil sub
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivată servește drept ilustrare a ceea ce separă jurnalismul literar de jurnalismul de senzație în toate formele și varietățile lor. Deși senzaționalul poate cuprinde tehnici de scriere romanescă, scopul lui nu este de a trece peste falia dintre subiectivitatea persoanei și obiectivarea a ceea ce sunt Ceilalți. În calitatea sa de critic, fotograf și scriitor, John Berger a notat că fotografia de senzație încearcă să "reducă experiența unei persoane din afară într-un spectacol pur, în fața căruia privitorul, în calitatea lui de spectator
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
această perioadă, William Stott afirmă că "pentru mulți oameni din anii treizeci stilul ziaristic a fost aparent compromis... Caracterul său ocolit - discrepanța dintre un eveniment și publicarea lui - a lăsat prea mult loc falsității" (83). Implicit, aceasta este ceea ce face obiectivarea cu știrile obiective, transformând experiența într-un obiect și falsificând cu ajutorul lui prin neutralizarea experienței subiective. Prin intermediul revistelor, jurnalismul literar va găsi un ecou mai puternic prin încercarea de a oferi "știri despre subiect", însă un "subiect" diferit de ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
american narativ a fost un răspuns la acest fenomen de alienare, pentru că a încercat să reimplice subiectiv cititorul cu ajutorul propriului subiectivism al jurnalistului. Rezultatul a fost o formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a lumii întreprins de curentul central al practicii jurnalistice. Mai mult, dacă încercăm să limităm distanța dintre subiectiv și obiectiv ajungem la o teză foarte vastă: jurnalismul narativ acționează undeva într-o arie sau într-un spectru situat între un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
publicist, satiric, poet, aforist, dramatug, sprijinitor al tinerilor talente, critic al limbii și culturii - și mai ales un acerb critic al presei și al jurnalismului de scandal. 59 Noul jurnalism al epocii era un stil nou care se baza pe obiectivarea știrilor, așa cum notează George A. Hough într-o discuție despre diversele noi jurnalisme din istoria jurnalismului. 60 Închisoare de maximă siguranță, situată în localitatea Ossining, New York (n. trad.). 61 Instrument muzical cu coarde, originar din nordul Africii (n. trad.). 62
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pun aici în discuție, fără prejudecăți și fără iluzii, se referă la legitimitatea oamenilor politici locali de a mai vorbi despre cultură în condițiile în care oropsesc cultura, și, mai ales, evită să facă și cel mai mic efort de obiectivare printr-un exercițiu de privit "din afară", critic și nedemagogic, a realității culturale ieșene. Lor le propun această scurtă perspectivă din exterior. Am făcut, săptămâna trecută, parte dintr-o echipă care a gândit și organizat cea mai mare operațiune de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Le Fleurs du Mall” („Florile răului”). Categoriile estetice caracterizează sub toate aspectele existența creatorului. Poezia modernă se caracterizează printr-o gamă foarte largă de tendințe cu o manifestare efemeră, cultivând un cod estetic aproximativ, ilustrat prin: ermetism, elitism, frangmentarism, antimimesis, obiectivare, simboluri personale, imbinarea imaginilor concrete cu cele abstracte, impuse de dorința de a renunța la clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș. a. Raportat la proză, modernismul se manifestă prin punerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
didactică desemnează procesul de comunicare didactică în calitate de practică semnificantă. Gestul este actor principal ori mediator, participând la reducerea distorsiunilor dintre reprezentare și formulare, la construirea modelelor de reprezentare și la învățarea acestora, deoarece semioza didactică implică atât capacitatea de reprezentare (obiectivare, valorizare), cât și pe aceea de formulare (alegere, articulare) din partea profesorului, ori de referențialitate și interpretare din partea elevului. Sensul și semnificația discursului didactic depind, în egală măsură, de înțelegerea întregului, dar și a părților alcătuitoare. Unitatea și integralitatea analizei semiotice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și se pot grupa astfel: probleme legate de profesor și probleme legate de elev122. Probleme legate de profesor. De obicei, profesorii nu agreează ideea că propriul lor comportament poate constitui sursa unor probleme de disciplină, dar eșecul în elaborarea și obiectivarea unui scenariu educativ relevant determină uneori incidente neplăcute în sala de clasă; printre factorii care pot determina probleme de comportament în sala de clasă, Kasambira amintește: Profesorii începători nu știu cum să interacționeze cu un anumit grup de elevi sau nu știu cum să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]