639 matches
-
Andrew Koslov (n. 1972) și Vlad Bagrov (1981), primite la nu mai știu ce reuniune la Moscova. Tustrei autorii, aflu de pe copertă, fac surfing pe modele de ultimă oră, sunt up to date, cum se spune. Profesează performance-ul literar, poezia obiectuală și vizuală, precum și happening-ul, show-ul poetic. Un alt motiv de mirare, care mă încearcă în legătură cu ei, ține de locul lor de origine - Kostroma. Adică și în „Rusia profundă” se scriu, iată, poeme fără rimă, ironice, dezabuzate, înfiorate - mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
magic, "ea este, începând cu simpla inversare stânga-dreapta a imaginii și terminând cu proprietățile sale telescopice reflectorizante, o poartă spre lumea fantastică a visului și interiorității. Este, în același timp, poarta pe care calitățile acestei interiorități răbufnesc în afară, se obiectuali zează, capătă aparența perceptibilă senzorial. Iată o cale prin care catopticul (simpla oglindire fizică) devine catoptronie. Suprafața speculară se transformă atunci într-o "oglindă de aur". Un eidolon seducător, imaginea reflectată în oglindă este utilizată de romantici pentru a exprima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
face un apel la unul din cele trei tipuri de orientare în sarcină. 2. Acțiunea materială sau materializată ca bază a formării acțiunii mintale. O problemă de adunare a două numere, de pildă, se rezolvă inițial cu elemente de orientare obiectuală, printr-o acțiune practică (unui anumit număr de bețișoare i se adaugă alte bețisoare). Deseori acțiunea nu poate fi materială, ci numai materializată, în sensul că se reproduc în formă materială (prin desen sau modele) acele însușiri ale obiectelor considerate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reproduc în formă materială (prin desen sau modele) acele însușiri ale obiectelor considerate a fi esențiale pentru îndeplinirea acțiunii. 3. Acțiunea de transpune în limbaj extern (cu voce tare), fără sprijinul direct al unor obiecte sau al modelelor acestora. Operațiile obiectuale sînt înlocuite cu elemente și acțiuni verbale (în exemplul luat, atît bețișoarele, cît și adunarea concretă sînt înlocuite cu denumiri verbale). Verbalizarea, ca reflectare a acțiunii, oferă posibilitatea unor eventuale corecturi; de aceea și este considerată ca absolut necesară transferului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
exemplul luat, atît bețișoarele, cît și adunarea concretă sînt înlocuite cu denumiri verbale). Verbalizarea, ca reflectare a acțiunii, oferă posibilitatea unor eventuale corecturi; de aceea și este considerată ca absolut necesară transferului acțiunii în plan mintal. În această etapă conținutul obiectual al acțiunii devine un bun al conștiinței. 4. Etapa "limbajului extern pentru sine". Trecerea la această etapă aduce o schimbare în funcția limbajului: din mijloc de comunicare acesta devine un instrument al gîndirii. Acțiunea se desfășoară rapid și fără greșeală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
operaționale, cît și a celor cognitive. De aici locul important pe care îl ocupă, în metodica bazată pe această teorie, orientarea elevului în sarcină. În acest sens se propune un instructaj detaliat de dirijare referitor la caracterul și condițiile operațiilor obiectuale și verbale implicate în activitate; organizarea elementelor de orientare pentru o corectă alegere și utilizare a acțiunilor; îndeplinirea pe etape a operațiilor obiectuale și verbale implicate în formarea acțiunilor mintale corespunzătoare și a noțiunilor (11, pp. 141-142). Pentru a se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sarcină. În acest sens se propune un instructaj detaliat de dirijare referitor la caracterul și condițiile operațiilor obiectuale și verbale implicate în activitate; organizarea elementelor de orientare pentru o corectă alegere și utilizare a acțiunilor; îndeplinirea pe etape a operațiilor obiectuale și verbale implicate în formarea acțiunilor mintale corespunzătoare și a noțiunilor (11, pp. 141-142). Pentru a se asigura o astfel de dirijare, Galperin a introdus în activitatea didactică ce corespunde primei etape "fișa de exerciții", în care sînt precizate notele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
artistică personală, impresionantă. Criticul de artă și eseistul Claudiu Paradaiser observa că: „La Adrian Podoleanu imaginile obiectelor nu au contururi precise, riguroase, ci se difuzează fluide în spațiul înconjurător, urmărind jocul labil al reveriei și nicidecum formele reale ale lumii obiectuale. Capacitatea pictorului de a poetiza materia se evidențiază, cu predilecție, în acest gen de pictură: Dumitrițele, Freziile, Păpădiile, Trandafirii - în lumină naturală, în vasele de pământ în care s-au născut, ni se înfățișează personalizate, unice forme de sine-stătătoare, bucurându
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
istoric, plus cunoscutul roman gotic Dr. Jekyll and Mr. Hyde, veritabil thriller victorian. Timpul în care se petrece acțiunea din Treasure Island corespunde celui pe care l-am numit anterior GAP, cu toată recuzita. Acțiunea, background-ul, caracterele, prezen țele obiectuale, acuratețea istorică, toate se încadrează ca niște piese de puzzle în GAP, din care, ca o sec vențăansamblu, romanul își decupează scenele. Tânărul Jim Hawkins, orfan de tată, ținea un han pe malul oceanului, împreună cu mama sa. Apariția unui misterios
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
semantismului original al cuvântului; în schimb, alți scriitori de limbă latină înțeleg phantasia negativ, ca vana phantasia, precum somnul (phantasia somnialis) sau, chiar mai mult, ca phantasia diabolica, în timp ce "imaginația" este atribuită mai mult trupului și relațiilor lui cu lumea obiectuală (Ferraris 12). Practic, începând cu secolul XII, se recurge la o diferențiere chiar pentru aceeași formă grafică a cuvântului "fantezia", cu următoarele două înțelesuri: traducerea din textul filosofic grecesc înseamnă "facultatea reproductivă a spiritului", pe când termenul transliterat din greacă în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a semnificatului în zona ficționalității, în general a artelor (există chiar și un sens peiorativ al cuvântului). Cercetarea de față caută să exploreze ambele sensuri ale cuvântului "imaginație": și pe cel apropiat de reprezentarea mai curând a ceea ce este perceptibil, obiectual, în special în relație cu memoria identitară și cu istoria (imaginația icastică), și pe cel cu care este în general înțeleasă funcția de i-realizare a imaginii, independentă de logica realității (imaginația iconică și fantezia). Gândirea greacă, despre politic și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și unui artist. Noțiuni, de fapt, nu doar complementare, ci și sinonime, și nu doar În cazul Saul Steinberg. În desenul „WHO DID IT?” din 1968, supremația semnului de Întrebare asupra pronumelui WHO și asupra verbului DID și asupra realității obiectuale fracturate IT este explicată astfel de autor: „Și cine Întreabă, de fapt? Nimeni altcineva decât Însuși Semnul de Întrebare, confruntând și judecând fapta. Cei trei oameni sunt primprejur, pentru necesitățile de proporție și animism”. Central rămâne, Într-adevăr, semnul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
individual care fac în continuare parte din recuzita înțelegerii psihismului persoanei umane. Metoda hermeneutică, prin care „celălalt” este interpretat pe baza a ceea ce el relatează, se articulează cu actuala psihologie narativă a persoanei. 2.3. Psihologia eului și a relației obiectuale Spre sfârșitul vieții lui Freud, începe să se acorde o importanță mai mare instanței care, în concepția sa, era reprezentată de go (Hanser, 1995Ă. Anna Freud (1936Ă face o descriere devenită celebră a „mecanismelor de apărare ale Eului”. Heinz Hartman
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care vizează relația cu obiectul. În sfârșit, Erikson (1963, 1968Ă cercetează, pornind de la psihanaliză, stadiile de dezvoltare psihosocială ale individului până la vârsta adultă, centrate și organizate de funcțiile eului. În contextul acestor preocupări față de instanța eului se dezvoltă teoria relațiilor obiectuale. „Obiectul” se referă la o altă persoană, percepută sau reprezentată. În primul rând e vorba de mamă, percepută ca ansamblu sau prin intermediul aspectelor semnificative. Orientarea psihanalizei se schimbă, de la considerarea nevoii de satisfacție prin plăcerea, de tip erotic, spre satisfacția
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
decât influențele parentale din psihanaliza inițială. Oricum, stima de sine, tendința către grandiozitate, suspiciune, autodepreciere, ca elemente structurale și caracterizante pentru persoană, pot avea origine în experiențele relaționale ale primei copilării. Psihanaliza, în viziune structurală, a alcătuirii eului, a relațiilor obiectuale, teoria atașamentului și a experiențelor educative precoce se corelează în prezent cu psihologia relațiilor interpersonale a lui Sullivan. 2.5. Psihologia interpersonală a lui Sullivan Teoria interpersonală a lui Sullivan a fost dezvoltată la mijlocul secolului XX, fără a deriva direct
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între relațiile intime și cele publice. Existența personală nu s-ar organiza prin instanțe generice, precum sinele, eul, supraeul, ci prin realitatea relațiilor cu ființe reale și reprezentate. Psihologia interpersonală a lui Sullivan se poate interconecta cu cea a relațiilor obiectuale derivată din psihanaliză, dar accentul este pus pe realitatea relațiilor interpersonale actuale care se desfășoară într-un „câmp” relațional caracteristic fiecărui om (Wiggins, 1999Ă. Ea a fost corelată cu teoria câmpului psihologic a lui Lewin și stă la baza doctrinei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ani; - prima copilărie; - a doua copilărie; - a treia copilărie; - preadolescența: 11/12-14/15 ani; - adolescența 14/15-18/19 ani, care, după Neugarten (1988Ă, corespunde unor vârste diferite în culturi diferite. Sunt importante și constant întâlnite activitățile dominante ale vârstei - acțiuni obiectuale imitative (în prima copilărieă, jocul (în a doua copilărieă, învățarea (ulterioră. Ele asigură diferențierea, integrarea și ierarhizarea proceselor psihice. Simultan, copilul comunică cu mediul social și internalizează un anumit sistem de relații și roluri, introjectează normele bunului-simț comunitar și începe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensional, cât și categorial, după DSM-III-R, al tulburărilor de personalitate. Fiecare item este evaluat pe o scală de la 1 la 10. Perioada evaluată se referă la ultimii cinci ani, sau mai mult. Mulți itemi abordează perspectiva interpersonală și a relațiilor obiectuale, în sensul modelului SASP a lui Benjamin. În ceea ce privește modul de construcție, numărul de itemi, structura prezentării acestora, timpul necesar pentru aplicare, scorul aplicat răspunsurilor și semnificația rezultatelor există diferențe între scale. Pentru chestionare, durata de aplicare este între una și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acest sens: MMPI cere destul de mult timp. Cel mai utilizat în cercetări este MCMI-III. Acesta permite și diagnosticul unor categorii ce nu sunt în DSM-IV-TR. Wisconsin Personality Inventory - IV și SASB sunt puternic influențate de teoria interpersonală și a relațiilor obiectuale. TCI măsoară personalitatea și din perspectiva funcționării sociale. NEO-PI-R măsoară cele cinci dimensiuni fundamentale ale personalității acceptate de psihologii preocupați de trăsături. SWAP-200 are în vedere și mecanismele de apărare. Alte inventare măsoară anumite trăiri patologice ale persoanei. Deși e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
condiționează în cea mai mare măsură subtipurile personologice patologice dar simultan sunt mai maleabile și deci mai accesibile intervențiilor psihoterapeutice. BLATT și FORD (1994Ă descriu din perspectivă psihanalitică - cinci mari componente ale personalității: temperamentul fundamentat biologic, un set de relații obiectuale internalizate, conștiința propriei identități, o constelație specifică de mecanisme defensive și un stil cognitiv personal. Cele două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autocritic, perfecționist și competitiv. Cel de-al doilea - extrovert - cultivă și promovează raporturile cu cei din jur fiind doritor de îngrijire, protecție și dragoste. Tot în plan conceptual trăsăturile caracteriale sunt expresia unor dorințe și nevoi inconștiente și a relațiilor obiectuale internalizate. Ele se manifestă în cazul TP prin comportamentul dizarmonic instabil, egocentric, non-empatic sau iresponsabil fundamentat pe asocierea alienantă dintre nevoia de a fi protejat și internalizarea unei relații parentale obsesive sau pe alte raporturi de aceeași factură. Atributele de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a personalității dar și alte condiții psihopatologice de Axă I sunt favorizate de deficiențele îngrijirii și educației din perioada infantilă care împiedică internalizarea imaginii părintelui ideal și structurarea sentimentului stimei de sine. Un alt model psihodinamic este centrat pe relațiile obiectuale. Ele integrează reprezentări particulare ale sinelui și ale comportamentelor lumii exterioare (FAIRBAIRN, 1954, KLEIN, 1946, 1975, KERNBERG, 1995Ă. Aceste raporturi sau „diade” devin unitățile componente ale structurii psihologice în cadrul căreia se diferențiază și sunt integrate progresiv. Personalitatea matură coalizează acele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale sinelui și ale celor din jur așa cum se întâmplă în cazul personalităților patologice de cluster A, B și TP dependentă dar și a celor afective, deci a majorității tulburărilor de personalitate. Având ca punct de plecare conceptul de relație obiectuală s-a dezvoltat și teoria atașamentului (BOWLBY, 1969, 1973, 1980Ă. Ea este totuși dominată nu de pulsiunile și fanteziile sexuale sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu atitudinile defensive ale pacientului sprijinându-l în încercările de menținere a coeziunii interioare. Prin vizarea repetitivă a răspunsurilor sine-obiect astfel facilitată pacientul devine capabil să se adapteze la problematica existențială și în afara relației terapeutice. Dintre terapiile derivate din modelul relației obiectuale (STRUP, 1984, GABBARD, 2000Ă psihoterapia centrată pe transfer este varianta cea mai răspândită (KERNBERG, 1989, CLARKIN și colab., 1999, KOENIGSBERG, 2000, YEOMANS și colab., 2002Ă. Metoda apelează la o relație explicită, cu tehnici foarte bine structurate și cu scopuri ierarhizate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu învață din experiență și pedepse; intelect în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]