86,398 matches
-
Cauza? Simplu! Numărul de conducători este proporțional cu numărul populației. Din această cauză nu numără decât oameni „înveseliți de alcool” care văd dublu, triplu etc. Comunicarea Toate animalele, chiar la nivel de gâze sau viruși comunică între ele. Au fost observate și comunicări între plante. Comunicarea are rol crucial în asigurarea hranei cea de toate zilele, dar devine importantă în perioadele de rut, care asigură perpetuarea speciei. Animalele au diverse moduri de comunicare folosind organe specializate. Un mijloc curent de comunicare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
moară de foame guvernul, darnic, le dă un obol de 2 .. 3% cum a făcut în acest an și cel Românesc. Pentru acest infim spor sărăntocii pupă papucii guvernanților și îi votează! Și Biserica ridică ode darnicilor guvernanți fără să observe dublările sau înzecirii veniturilor așa zișilor oameni de bine. Nu mai este amintită dreptatea Divină. Cel mult natura umană ! Un număr tot mai mic de deținător ai resurselor lumii devin din ce în ce mai bogați în dauna restului omenirii care sărăcește din ce în ce mai mult
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
acesteia și, pe cale de consecință al întregii comunități, este un lucru foarte normal. Așa se explică diversele lucrări în granit făcute de Mircea Ștefan Barțan la biserica „Sf. Maria” din Cleveland și nu numai aici. Nu ai cum să nu observi frumosul din sufletul acestor doi soți, bucuria lor de a oferi, de a împărtăși din experiența lor. Îți vorbesc cu seninătate, calm și căldură. Fac foarte multe, dar nu se laudă niciodată, iar dacă vrei să le apreciezi munca se
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
învățăturile sale și, în scurtă vreme, îi va prelua misia hărăzită de soartă! Îl luă pe după umeri pe băiat și-i împărtăși ce și cum... * Nu știa Filu cum trecuseră ăle două săptămâni până la Rusalii. Nici n-avusese cum să observe scurgerea timpului, doar muica Lisandra îl chemase zilnic, ba să-i croiască una, ba alta, numai și numai să aibă un costum aidoma cu restul cetei. În alte zile, Dinu îi vorbise despre podoabele veșmântului, despre rostul acestora în joc
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
moarte un eveniment al vieții și a arăta că, oricând ar surveni, moartea surprinde ca ultim eveniment existențial, prinzând omul, oricum, nepregătit. Miza morții este viața asumată ca experiență unică. B. Fără a se opri asupra temei morții, critica a observat calitățile de tehnică narativă, complexitatea (vocile narative, formula narativă), „radiografierea Răului” și problematica identității (căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să se arate a fi fixate prin conjecturi și presupoziții, prin alegații și bănuieli, iar nu prin aserțiuni, asumpțiuni, afirmații existențial asumate. Observând că doar de la acestea din urmă se poate porni în punerea în practică a unei logici evenimentațiale stricte, rezultă că intersecția relatărilor nu face decât să mobilizeze noi resurse de confuz și să alimenteze o dezvoltare fascinantă a perspectivelor. Personajele
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
dezvoltare fascinantă a perspectivelor. Personajele simt funcționarea unei logici a confuzului la care ele însele iau parte. O resimt ca o absență a unei logici sustenabile. În timp ce gândesc confuz, în plus, „gândesc confuz” că ar trebui să gândească logic. Patricia observă despre Anne: „Începe s-o ia razna! (...) puternica, eleganta, logica, perfecta Anne, care fusese mereu persoana-care-salvează”. C. Dincolo de tema morții, romanul tematizează un eșec al adaptării interculturale. Este vorba de ratarea celui capabil să-și abandoneze propria țară, patria culturală
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
culturale canadiene, Anne se simte tot mai împlinită, în realitatea identității sale se produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării. Anne își confecționase o „identitate” nouă, canadiană, care în analiză se dovedește o rătăcire, o configurație interioară
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Savoie este una multiculturală datorită poziționării sale la granița dintre Franța, Elveția și Italia, cu o istorie complexă și anexată definitiv Franței în anul 1860. În ciuda influențelor legate de diverse ocupații din teritoriu de-a lungul secolelor, caracterul alpin se observă și astăzi în viața cotidiană: respectul și dragostea față de natură și de munte, sinceritatea dintre oameni și recunoașterea lucrurilor bine făcute. Marcată de istorie, bucătăria locală păstrează cutume muntenești în dezvoltarea turismului de peste 150 de ani. Cele mai cunoscute produse
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Annecy_orasul_supranumit_venetia_din_mont_blanc.html [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
îi fusese pusă întrebarea. Înghiți cu greu nodul ce i se puse în gât și îi răspunse puțin încurcată dorind să pară indiferentă: - Ca de obicei, spre casă. În voce i se putea citi emoția, dar tânărul părea că nu observă. - Te superi dacă te rețin un pic? Dacă vrea să-și bată joc de mine? Ar fi bine să-mi țin capul pe umeri și să fiu cât mai discretă posibil.” - Dar puțin să fie! spuse ea sarcastric. Mihai o
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
împingându-i mult capul pe spate. A ținut-o așa până a simțit că nu mai are putere să se zbată. Ea era amețită. Aproape că se sufocase când el își plimba precipitat limba prin gura ei. A eliberat-o, observând-o atent și, sesizând că nu intenționa să țipe, a năpădit-o cu sărutări pe gât și pe umeri până a ajuns la sâni. A îndoit-o pe spate peste brațul lui si a început să-i atingă alternativ mameloanele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
uriaș, gros și pufos din agățătoarea sa, i-a acoperit trupul și a săltat-o în mâinile-i puternice și încordate. A ajuns în dormitorul său cu ea în brațe și a întins-o pe pat. Dintr-o privire a observat că fata-și revenise. Suspina, dar respira normal și-l fixa cu ochii mari, întrebători și înspăimântați. - Uite, te șterg bine să nu răcești și ești ca nouă! După ce-ți aranjezi tu părul, vei fi cea mai frumoasă fată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
Bei un păhărel cu mine? Nu... Doamne! Cum să beau? s-a arătat ea mirată, încercând să mai spună ceva. - O înghițitură... ca să nu răcești după apa aia rece... Bine, stai să trag eu una, a hotărât Mișu după ce a observat gestul ei hotărât de refuz și s-a repezit la sticla de la capul patului, neslăbind-o pe ea din ochi. Violeta îl urmărea cu privirea și se amăgea din nou. „Nu-mi face rău domnișoru’. Îmi vorbește frumos... Am auzit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
ea și a mângâiat-o cu o mână pe cap în timp ce, cu cealaltă mână, își trăgea slipul. Gol pușcă a luat-o în brațe și, încet, încet, a desfăcut prosopul și a început s-o sărute pe gură, când a observat că ea vrea să vorbească și și-a adunat palmele peste sâni. A trecut un braț pe sub mijlocul fetei și s-a așezat deasupra ei, protejând-o de greutatea corpului său. Cu cealaltă mână a început să-i desfacă picioarele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
furculița pe covor sau când se mai vărsa din lapte pe masă. Băiețelul se uită când la bunicu', când la mămica și la tăticu' lui, fără să spună un singur cuvânt... Apoi, într-o seară, chiar înainte de cină, tatăl a observat că băiețelul meșterește ceva pe covor. S-a apropiat și a văzut că încearcă să cioplească o bucată de lemn. - Ce faci tu acolo, l-a întrebat tatăl duios. Băiețelul și-a ridicat ochii mari spre tăticul lui și i-
BLIDUL DE LEMN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_blidul_george_roca_1371457175.html [Corola-blog/BlogPost/346088_a_347417]
-
despre Maria și Panait. - Ce să discutăm? Ori ești bântuită de viziuni închipuite? Răspunse Alma iritată. - Nu, nu, cât voi vă străduiați să rezolvați problemele, eu îl studiam pe profesor. Nu-și dezlipea ochii de pe Maria. - Eu de ce nu am observat acest lucru? Poate urmărea dacă se descurcă cu problemele. - Nu, o privea altfel. Tu nu ai sesizat pentru că erai interesată de fizică nu de ce se întâmplă în cameră. - Și ce ai mai observat interesant? - Că Panait o place pe Maria
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
optsprezece ani și el treizeci și trei, apoi el este înalt și atletic, ea o copilă bondoacă și subțirică de parcă mănâncă numai perje uscate, comentă Alma surprinsă de această veste. - Parcă contează când îți place de cineva! - Și la Maria ce ai observat dacă tot erai preocupată de acest subiect? - Că îl privea discret cu sfială și totuși cu interes. - Mă uimești ce bun observator ești. - Sinceră să fiu nu arată de loc rău tipul. Este șarmant și are ceva enigmatic în stilul
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
bagă în seama colegi de vârsta noastră. - Măi am de gând să mă dau la ea cu prima ocazie. - Crezi că ai vreo șansă să te bage în seamă? Nu vezi ce arogantă este? Se uită pe deasupra de parcă nici nu observă omul de lângă ea. - Lasă mă, poate așteaptă pe cineva, spuse altul mai împăciuitor. - Vreun iubit? Ia să vedem cu cine este cuplată? Dezamăgirea le-a fost completă când au văzut că se îmbrățișează cu o brunetă minionă. Sosise Maria și
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Doar visa. Visele sale din nopțile de frământări erau ocupate cu prezența lui Arthur în clasa ei, la ora de istorie. Dacă la concertul susținut de pianist în sala de festivități a liceului putea să-l studieze fără să fie observată, acum îl avea în față, la mai puțin de un metru de banca sa. Se plimba printre rândurile de elevi și eleve, curioși să-l studieze din aproape. Știau cine este și cât de talentat poate fi, chiar dacă nu toți
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Savura această aromă, trecându-și limba peste buzele umezite, fără să-și dea seama că de fapt simțea parfumul creionului de buze folosit să nu i se crape din cauza gerului de afară. A fost trezită din visare de către Emma care observă cum prietena și colega sa de bancă începea să-și plimbe ''tematic'' mâna peste tivul rochiței sale scurte deasupra genunchiului. Parcă a fost scoasă din transă. Descoperi cu ciudă zâmbetul plin de satisfacție ce-i inunda fața Emmei. Se aștepta
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
vedeai în brațele lui acoperită de sărutări! Să știi că sunt un fin observator al transformărilor ce apar pe chipul cuiva într-o situație dată. - Deci ți-ai găsit vocația. Dai la psihologie când termini liceul? - Ar fi o alternativă. - Observ că ai făcut o obsesie din activitatea de a studia mimica oamenilor. - Lasă asta. Deci l-ai văzut prima dată la concertul de binefacere dat de școală? - A doua oară. Am mai fost la un concert al lui când de
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Iad. „După ce a spus Domnul Isus aceste cuvinte, ucenicii se uitau unii la alții și nu înțelegeau despre cine vorbește”. Este atât de interesant că, deși au umblat ca frații timp de trei ani și jumătate, ei nu au putut observa dublul rol pe care îl juca Iuda Iscarioteanul. Rolul de trădător al lui Iisus dar și ucenicul Său, mascându-și fățărnicia cu multă iscusință. Unele persoanele care nu poartă in inimă teama față de Divinitate, au capacitatea de a-și ascunde
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
însă opere vii și trainice. Căci modernismul adevărat nu cere înstrăinare de realitățile naționale, ci tocmai în înțelegerea mai pătrunzătoare, adâncirea și valorificarea originalității acestor realități. Literatură fără țară nu există, cum nu există plantă fără pământ. Ar fi de observat, în treacăt, că pseudo-modemismul a fost reprezentat și practicat la noi exclusiv de scriitori născuți la oraș, deci mai puțin legați de pământ și uneori chiar de graiul românesc până într’atâta, că unii se mândreau când izbuteau să ticluiască
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
a fost cvasigenerală. Este oarecum surprinzător că, fără a fi generată de un centru, nu a existat zonă muntoasă a României care să nu adăpostească grupuri de partizani cu arma în mână ce sperau la o răsturnare a situației. Se observă că din punct de vedere politic, social, de vârstă, etc. există o eterogenitate la nivelul componenței grupurilor de rezistență, ceea ce se explică prin faptul că regimul comunist a fost simțit de întreaga populație, fără diferențiere de clasă (cum pretindeau comuniștii
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului, brusc și fără posibilitatea de a reveni, iar aceasta ducea fie la disperare, fie la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]