1,497 matches
-
cunoașterii introspective, într-o poziție mai bună decât cercetătorul naturii. O altă intuiție care conferă un contur net reprezentării familiare despre o „lume interioară“ este aceea că stările și procesele subiective ar fi corelate doar empiric cu corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
funcționare a economiei. El nu se confundă cu cel de regim economic, ce trimite la rădăcini concrete și inevitabil impure sau incoerente. Conceptul de sistem economic permite depășirea antinomiei dintre înțelegerea generală și teoretică și infinita varietate de experiențe istorice observabile, antinomie care a tulburat reflexia economică o lungă perioadă de timp. Karl Polanyi lansează în lucrările sale conceptele de "economie inserată" și cel de "economie neinserată". Primul este specific societăților arhaice, economiei naturale, în care economicul nu era autonom, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sisteme economice. Asocierea proprietății private și a pieței corespunde unui sistem capitalist, sau liberal clasic. Asocierea dintre proprietatea colectivă și o reglare planificată a economiei corespunde socialismului centralizat sau colectivismului. Celelalte două posibilități corespund unor realități mai puțin răspîndite, dar observabile. Combinarea unei proprietăți colective asupra principalelor mijloace de producție cu o reglare prin piață constituie un socialism de piață (ca în China). În schimb, combinarea proprietății private cu o conducere centralizată a economiei prin intermediul Statului se întîlnește în economiile capitaliste
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
George W. Bush a atins apogeul neputinței sale arogante și cinice. Într-o discuție cu ziaristul Ron Suskind de la New York Times, iată ce spunea recent președintele american: "Voi credeți că soluțiile vin din analiza judicioasă pe care o faceți realității observabile. În realitate, lumea nu mai merge așa. Acum suntem un imperiu și atunci cînd acționăm, ne creăm propria realitate. Și în timp ce voi studiați această realitate, în mod judicios, așa cum doriți, noi acționăm din nou și creăm alte realități noi, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cu drepturi și responsabilități...Persoana este un concept etico- legal care privește inexorabil toate ființele umane drept ființe sociale Într-o comunitate guvernată de un ethos... Prin contrast, termenul de personalitate desemnează În general individualitatea marcată de trăsături stilistice exterioare observabile, ce diferențiază o persoană de alta”117. Din punct de vedere moral, orice ființă umană este o personalitate, altfel spus, orice ființă umană (cu adevărat umanăă are structurate toate trăsăturile sale bio-psiho-sociale Într-o manieră unică, care-i conferă o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
nu merg mai departe în demersul de cunoaștere a posibilului. Demersul nostru constă în studierea posibilelor și imposibilelor protagoniștilor. E nevoie să precizăm aici termenul a studia. Posibilele și imposibilele umane nu sunt niște fapte care pot fi observate (niște observabile). Am precizat-o deja, sunt evidențele oamenilor, punctele lor de "orbire". Sunt ceea ce ei nu pun în discuție. Demersul nostru de cercetare constă în a face să apară posibilele și imposibilele protagoniștilor ca răspunsuri implicite la întrebări pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
umană, în comparație cu celelalte animale, are nevoie de timp pentru a deveni autonomă, nu e oare pentru că structurile cognitive superioare, creatoare de posibile, au nevoie de mult timp pentru a se forma (aproape doisprezece ani)? U posibil nu e un lucru observabil, nu e dictat de real, e o "construcție a subiectului", precizează Piaget. Epistemologia sa constructivistă se opune atît empirismului, cît și ineismului 11: posibilele nu decurg din "experien-ța realului", ceea ce nu vrea să însemne că sunt înnăscute. Cercetările pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
podurilor, care administra slujba aceasta cu funcția lui cea mare, făcusă iratul Casei apelor o chiverniseală oamenilor săi"2. Desigur, dincolo de abuzurile și corupția factorilor responsabili implicați în procesul aprovizionării cu apă și al distribuției acesteia în capitală, meteahnă lesne observabilă și, din păcate, cronicizată în timp, o realitate poate și mai pregnantă izvora din precaritatea soluțiilor tehnice aplicate până atunci în domeniu. Cum "înmulțirea norodului din oraș" devenise incompatibilă cu numărul redus al cișmelelor (publice și private) existente și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe de o parte, este vorba de o ipoteză mai simplă, care explică la fel de multe fenomene ca abordarea "cardinală"; pe de altă parte, explicarea deciziilor individuale acordă mai puțină importanță preferințelor asociate, imposibil de măsurat în mod obiectiv, cît constrîngerilor observabile și cuantificabile ale acestora, în particular constrîngerii bugetare. Dar să prezentăm, în continuare, doctrina utilitaristă, construită pe percepțiile subiective ale consumatorului, evidențiind contribuțiile principalilor săi reprezentanți și ideile-forță care le susțin teoria. 5.1. TEORIILE MARGINALISTE Către sfărșitul secolului al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
erori, ezitări și malversațiuni. Astfel cum spunea Joan Robinson "economia își urmează drumul șchiopătînd, cu un picior în ipoteze neverificate și cu celălalt în sloganuri neverificabile"5. Dacă ar fi să judecăm în termenii marilor etape, ai marilor mișcări economice, observabilă este deocamdată doar vremea unei rapace acumulări primitive de capital, pe orice cale și cu orice mijloace și o firavă activare a lichidităților Vestului în căutare de noi debușee. Libertatea este o armă pentru cei puternici; pentru cei slabi și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sunt departe de a fi identice sau chiar omoloage"73. Mai mult decât atât, teza sa în legătură cu acest subiect este aceea că poststructuralismul este în primul rând un discurs al modernismului și despre modernism, Huyssen susținând că acest lucru este observabil atât în Franța, cât și în Statele Unite. Dacă situația este aceea descrisă de către Andreas Huyssen ("poststructuralismul este mult mai apropiat de modernism decât este în mod obișnuit asumat de către avocații postmodernismului"74), atunci relația dezvoltată de mulți teoreticieni între cele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
comun mai multor cărți care aveau ca temă postmodernismul. În una dintre acestea, se afirmă că the postmodern turn aduce în prim plan noi modalități de scriitură, cultură și trăire a vieții de zi cu zi, fiind un fenomen global, observabil atât în formele culturii academice, cât și în media, fiind un aspect de netăgăduit al contemporaneității: "Numim această dramatică transformare din viața socială, arte, știință, filosofie și teorie "cotitura postmodernă" și argumentăm că de acum am intrat într-un teritoriu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
funcționalitatea modernă este atât o depășire, cât și un refuz al sistemului tradițional pe trei aliniamente principale: al funcției primare a obiectului, al nevoilor și pulsiunilor primare și al relațiilor simbolice. Naturalitatea este înlocuită de funcționalitate, și acest lucru este observabil și în ceea ce privește extensiile spațiului casnic, în simbolurile luate de automobil, sau în "aberația funcțională" desemnată de gadget 348. În analizele detaliate asupra seriilor, colecțiilor, roboților, Jean Baudrillard a subliniat și valoarea mitologică pe care obiectele o pot avea în momentul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
iluziei unei alte identități subiectului sedus, utilizarea seducției ca simulacru sau înlocuitoare a unei argumentări etc.). Inserarea strategiilor seducătoare în discurs în vederea obținerii unor scopuri pragmatice, caracteristică acestor două stadii, poate susține ideea unei performativități a seducției, sub forma efectelor observabile în rândul unui public. De altfel, Baudrillard se referă de multe ori la strategiile utilizate în publicitate, care conțin și operațiile seducției, cu scopul de a vinde un produs și, la fel de cunoscută pentru noi este și încercarea politicianului de a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și diferența, p. 377. De remarcat că și Nietzsche afirmă în Așa grăit-a Zarathustra că de vreme ce "drumul eternității este curb", "centrul este pretutindeni". 240 A se vedea Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 136. 241 Remarcăm atenția deosebită acordată acestui concept, observabilă și din numărul mare de lucrări apărute pe această temă, dintre care amintim: J. G. Février, Histoire de l'écriture, Payot, Paris, 1984; J. Anis, L'Écriture: théories et descriptions, de Boeck, Bruxelles, 1998; L.-J. Calvet, Histoire de l
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a se implanta În Japonia. Scopul, mărturisit de altfel, a fost acela de a lupta Împotriva firmei Fuji. Decizia a intervenit În momentul În care Fuji a demarat construcția primei sale uzine În Statele Unite ale Americii. Globalizarea economică a devenit observabilă din momentul În care Întreprinderile industriale și au Început expansiunea peste hotare. Extinderea sferei lor de activitate a Început prin operațiuni de import-export și extracția materiilor prime din diferite zone ale lumii. Acesta a fost stadiul În care Întreprinderea a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
menționate ca rădăcini ale cunoașterii, ierarhizarea lor, raportul cu cele trei planuri ale muncii, ale puterii și ale limbajului -, aparțin mai curând de o antropologie filosofică asemănătoare cu descrierile făcute de Heidegger Dasein-ului, îndeosebi hermeneutica "grijii". Ele nu sunt nici observabile, nici entități teoretice cum sunt eul, supraeul și sinele la Freud, ci "existențiale". Fiindcă aceste interese sunt în același timp "lucrul cel mai apropiat" și "cel mai disimulat", iar pentru a le recunoaște trebuie să le dezocultăm, ele sunt de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la nivel politic și economic cu implicații sociale certe au fost inițiate de partide, momentele de (in)stabilitate politică li s-au datorat în mare parte, politica este redusă la partide și la liderii lor și uneori acest proces este observabil și la nivelul societății prin intermediul politizării și clientelismului. Astfel, acivitatea partidelor politice nu se limitează la propunerea de candidați în alegeri, ci se desfășoară mult dincolo de procesul electoral prin implementarea de politici. Complexitatea partidelor și funcțiilor pe care le îndeplinesc
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dominația asupra agendei și activității legislative, grație numărului foarte mare de legi inițiate. Mai mult, el începe să emită un număr mare de ordonanțe simple și de urgență, al căror grad înalt de relevanță 6 întărește și mai mult dominația observabilă prin analiza cantitativă. Există însă două fenomene care ponderează impactul Guvernului și care sunt relevante din perspectiva relațiilor / deciziilor politice. În primul rând, Parlamentul modifică sau respinge un procent mai mult decât important din aceste ordonanțe 52% -, ceea ce nu poate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În plus, instabilitatea majorității parlamentare favorizează această tendință, deoarece anumiți aliați ai puterii susțin uneori inițiativele opoziției. Legislatura 1996 2000: o alternanță politică pierdută printre politici Rolul jucat de factorii politici la nivelul procesului legislativ și al politicilor create este observabil pe anumite dimensiuni ale cercetării, chiar mai accentuat decât în legislatura precedentă. Însă, prin prisma alternanței la guvernare, care reprezintă marca acestui mandat, apar serioase semne de întrebare privind relevanța factorilor politici alternanța la guvernare este dificil de surprins în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acel moment a unor reforme structurale. Analiza tabloului legislativ pune în evidență o mai mare atenție acordată politicilor economice în raport cu cele financiar-fiscale. Este principala modificare care apare după 1996, chiar dacă tendința de creștere cantitativă a legislației în domeniul economic era observabilă încă din legislatura anterioară. Cu toate acestea, concentrarea pe acest gen de politici se menține și după 2000, ceea ce anulează posibilitatea unei explicații bazate exclusiv pe schimbarea în plan politic. Acesta este probabil unul din cele mai bune contraexemple pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Este mult mai probabil ca presiunea contextului (socioeconomic, postcomunist sau legat de integrarea europeană) să fi generat o asemenea tendință, decât opțiunea politică. Deși, în ultimă instanță presiunea contextului trebuie să se traducă într-o decizie politică pentru a fi observabilă, acest gen de politici nu derivă direct din programele partidelor. Un exemplu similar, deși mult mai dificil de ilustrat, este cel din zona construcției instituționale, mai ales la nivelul administrației publice centrale și instituțiilor consacrate constituțional. Noua coaliție de guvernare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
modificarea criteriilor de adeziune sau menționarea unor noi înscrieri. În acest fel, partidele succesoare din Bulgaria, Republica Cehă și Polonia au menținut niveluri ridicate ale membrilor. Într-o anumită măsură acest lucru esta valabil și pentru Ungaria, dar mai puțin observabil. În plus, partidele reînviate după schimbarea regimului (cu existență anterioară comunismului, dar întrerupte de acesta) au afirmat că au mulți membri, în special datorită caracterului lor de partide istorice, dar fără a avea documentele necesare care să ateste astfel de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
considerabile din bani publici, în timp ce partidele extraparlamentare nu primeau aproape nimic. Prin urmare, din această perspectivă, nu este deloc surprinzător că din 1992 nici un partid politic nou nu a câștigat mandate în Parlament. Numeroasele probleme ridicate de Legea din 1996, observabile cel mai bine în alegerile din 2000 (vezi secțiunile următoare), au dus la crearea primei legi speciale legate dedicate exclusiv finanțării partidelor politice (Legea 43/ 2003).3 Prevederile de bază legate de sursele de venituri pentru partidele politice au rămas
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Concluzii Dacă în Europa Occidentală partidele de extracție non-națională importante par să câștige tot mai mult teren în competiția pentru puterea locală și pentru cea regională (Belgia, Marea Britanie, Italia, Spania, Elveția, Germania etc.), în România acest fenomen este deocamdată greu observabil. Analiza făcută participării la alegerile locale din 2004 și 2008 a partidelor minorităților care însumează cel puțin 0,3% din populația țării (UDMR, PCM, FDGR, PRPE, AUR, UUR, UDUR, UDTTMR) evidențiază existența a două scene politice distincte. Prima aparține politicienilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]