3,519 matches
-
politice diferite (Hoffmann 1968, pp. 356-357; cf. Rosecrance 1966, pp. 320-325). Acolo unde fenomenele necesitând explicații par a fi distincte, sunt f)cute s) apar) diferite sisteme, ipotetic pentru a le explica. De fapt, sistemele doar reflect) variațiile care fuseser) observate și descrise. În mod progresiv, Hoffmann reușește s) direcționeze totul c)tre structur). În „Internațional Systems and Internațional Law”, ceea ce par a fi statele pe plan intern, precum și tehnologia militar) aflat) la dispoziția lor, nu aduce cu elementele structurale (1961
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
le influențeaz) interacțiunile, tentativă de a explica de pe pozițiile nivelului unit)ților va conduce la infinită proliferare a variabilelor, întrucât, la acel nivel, o singur) variabil) - sau un singur set de variabile - nu este de ajuns pentru a produce rezultatul observat. Așa-numitele variabile prolifereaz) enorm, atunci când abordarea care a fost adoptat) nu reușește s) clarifice ceea ce este important din punct de vedere cauzal, pentru subiectul în discuție. Sunt ad)ugate variabilele pentru efecte aparent necauzate. Ceea ce se omite la nivel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din punct de vedere cauzal, pentru subiectul în discuție. Sunt ad)ugate variabilele pentru efecte aparent necauzate. Ceea ce se omite la nivel sistemic este recuperat - dac) mai este - atribuind tr)s)turi, motivații, îndatoriri, sau orice altceva, actorilor separați. Rezultatul observat este preschimbat în cauz), care este apoi atribuit) actorilor. Cu toate acestea, nu exist) nici un temei logic sau proces vizibil, prin care s) se permit) efectelor care deriv) din sistem s) fie atribuite unit)ților. În consecinț), variabilele trebuie ad
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în mod repetat z)d)rnicite, întrucat similaritatea și repetitivitatea rezultatelor internaționale persist), în ciuda num)rului mare de variații ale atributelor și interacțiunilor agenților care se presupune c) le-au produs. Cum ar putea fi explicat) disjuncția cauzelor și efectelor observate? Atunci cand cauzele aparente variaz) într-un grad mai mare decât presupusele lor efecte, vom ști c) primele au fost incorect sau incomplet specificate. Eșecul repetat al încerc)rilor de a explica rezultatele internaționale în mod analitic - adic), prin examinarea unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care o abordare analitic) trebuie s) lase loc uneia sistemice. Se poate considera c) unele cauze ale rezultatelor internaționale sunt localizate la nivelul unit)ților aflate în interacțiune. Deoarece variațiile presupuselor cauze nu corespund totuși, foarte precis cu variațiile rezultatelor observate, trebuie, s) consider)m c) unele cauze sunt localizate și la un alt nivel. Cauzele de la nivelul unit)ților și de la cel al sistemului interacționeaz), iar întrucât se întâmpl) această, explicația din perspectiva nivelului unit)ților, luat) separat, nu poate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
termenul de ,,structur)” doar în cel de-al doilea sens al s)u. În al doilea sens, structura desemneaz) un set de condiții constrâng)toare. O asemenea structur) acționeaz) că un selector, ins) nu poate fi v)zut), examinat) sau observat) cum funcționeaz), în sensul în care înțelegem c) funcționeaz) ficatul sau taxele pe venit. Piețele economice liber constituite și structurile internațional-politice sunt selectori, ins) nu sunt agenți. Întrucât structurile selecteaz) recompensând unele comportamente și sancționându-le pe altele, rezultatele nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de realizat. Structura politic) produce o similitudine a procesului și a realiz)rii, atât timp cât ea se menține. Similaritatea nu e totuna cu uniformitatea. Structura opereaz) că o cauz), ins) nu e singura cauz) implicat). Cum poate cineva ști dac) efectele observate sunt cauzate mai degrab) de structură politicii naționale, decât de o clas) schimb)toare de personaje politice, de variațiile circumstanțelor non-politice, sau de o multitudine de alți factori? Cum se pot separă cauzele structurale de altele? Se poate, mai întâi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conceput) că un ț)ram sau domeniu limitat de activitate; în al doilea rând, trebuie descoperite anumite regularit)ți cu statut de lege în interiorul s)u; și, în al treilea rând, trebuie dezvoltat) o modalitate de a explica regularit)țile observate. Primul obiectiv a fost îndeplinit în capitolul 5. Capitolul 6 a ar)țâț, pan) acum, modul in care structurile politice pot fi f)cute r)spunz)toare pentru anumite aspecte recurente ale comportamentului statelor și pentru anumite pattern-uri repetate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vizeaz) cea de-a doua propoziție a noastr) privind teoria sunt, așa cum am v)zut, tr)s)turi identice ale câmpului politicii internaționale, si anume, presupunerea unei corespondențe necesare între motiv și rezultat, si inferarea regulilor aplicabile actorilor din rezultatele observate ale acțiunii acestora. Unde anume s-a greșit poate fi în mod clar pus în evident), prin reluarea analogiei economice (capitolul 5, partea a III-a, 1). Într-o economie strict competitiv), râvna fiec)ruia dup) obținerea unui profit duce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
generate fac că cele dou) mari puteri s) fie conservatoare. Cu toate acestea, structura nu poate în nici un caz, s) explice orice. Spun această din nou, deoarece acuzația de determinism structural este ușor de adus. Pentru a explica rezultatele, trebuie observate capabilit)țile, acțiunile și interacțiunile statelor, precum și structura sistemelor lor. Statele înarmate cu arme nucleare s-ar putea s) aib) motivații mai puternice s) evite r)zboiul, decat statele înarmate convențional. Statele Unite și Uniunea Sovietic) s-ar putea s) fi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și s) le sporeasc) dorința de a ceda. Se poate, de asemenea, întâmplă că dificult)țile de adaptare și necesitatea unei acțiuni calculate s) devin), pur și simplu, prea covârșitoare. Claritatea cu care necesit)țile de acțiune pot fi acum observate poate fi ștears) de fulgerarea orbitoare a exploziilor nucleare. Teamă c) aceasta s-ar putea întâmpla înt)rește forțele și procesele pe care le-am descris. IV Un sistem de dou) puteri are numeroase virtuți. Înainte de a le explica mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu sunt localizate, energiile vindecătorului și cele ale clientului Încep să se amestece Încă de la momentul În care testul este conceput mintal. Nu putem fi total detașați În timpul unui test. Nu numai că actul de a observa influențează fizic persoane observată, dar energiile subtile sînt extrem de sensibile la multe alte influențe. Totuși, putem Învăța să ne controlăm speranțele, temerile și așteptările și să creăm un rezervor În care testul energetic să ofere informații foarte utile și destul de precise. De fapt, testarea
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
fizica newtoniană. Unii Îl continuă pe Einstein, pornind de la premisa că timpul și spațiul nu mai sunt concepte absolute (dar păstrând concepția clasică asupra relației dintre observator și obiectul observat), iar alții pornesc de la teoria cuantică (unde observatorul și sistemul observat se află Într-o relație de interdependență), dar acceptă descrierea newtoniană a spațiului și timpului. În cosmologie, această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu certă valoare de adevăr. Discursul larg al criticii literare (și mai ales al teoriilor receptării) este de mult conștient de relația de permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.W. Leibniz catalogând drept ilogică absolutizarea de către Newton a spațiului și timpului). Relaționismului fizic din secolul al XVIII-lea i se adaugă, Începând cu același
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spirit critic, ci la depozite subconștiente, preraționale, a căror activare reclamă expansiunea conștiinței. Desigur, marea capcană a unei astfel de imaginări a relației critice este scoaterea din ecuație a spiritului critic și chiar a rațiunii speculative, pentru că relația cu sistemul observat este de natură nonspeculativă, conduce la contopire. Soluția trebuie să introducă În ecuație ficționalizarea, cu mecanismele ei specifice, deoarece ea oferă tocmai modul de a „crede fără credulitate” În universul textului și, În același timp, de a implica subiectivitatea auctorială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a implica subiectivitatea auctorială și pe cea critică Într-o interacțiune nonierarhizată. Criticul În hipertext Contemplând șansele teoriei critice În epoca hipertextului, George P. Landow susține cauza videologiei, utilizând inclusiv argumentul Înlesnirii, prin lectura hipertextuală, a participării observatorului la universul observat. Un experiment holografic condus În vara anului 1991 la Universitatea din Princeton i-a prilejuit autorului vizualizarea personalizată a frescei lui Pierro Della Francesca, Povestea adevăratei Cruci, aflată În capela San Francesco din Arezzo (Italia). O lucrare greu accesibilă și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de practici: ritualuri (acțiuni pozitive), tabuuri (acțiuni negative) și fetișuri (obiecte Învestite cu semnificație). Studierea acestor tipuri de manifestări ale umanului devine exemplară pentru existența intimă și cea colectivă. Aceasta presupune: - Analiza unor episoade. Episoadele descriu acele momente ale situației observate care nu sunt repetitive (ca ritualurile), ci sunt dramatice, cu o puternică Încărcătură emoțională, ceea ce le face să fie ieșite din comun. Tipologia episoadelor este vastă, de la dezastre naturale și catastrofe personale până la evenimente publice ori decizii individuale. - Analiza contactelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de o dorință (nici măcar dorință, mai degrabă un reflex indus, prin presiunea istoriei, și rămas activ chiar Împotriva intereselor generației ’80) de a „rămâne În urmă” față de o colectivitate ostilă. În sfârșit, tot printre rânduri aș citi Încă o trăsătură, observată și de Marius, și anume o dependență față de recunoașterea socială, recunoașterea de către grupurile de putere. Ștefan spune textual: „Societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de optzeciști” sau „Revoluția a săltat peste generația optzeciștilor”. De fapt, nu există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
preocupat de chestiuni controversabile, de probleme de aspect ideologic, dar și politic și social”. Spirit raționalist și democrat, atașat ideilor liberale, „proburghez” și „prooccidental”, partizan al modernității și al urbanului, G. s-a impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
357 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă 357 13.2.2.2. Metoda anchetei 359 13.2.2.3. Tehnica Delphi 359 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator) 360 13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl) 360 13.2.2.6. Alte tehnici de tip fishbowl 361 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP) 361 13.2.2.8. Discuția-panel 362 13.2.2.9. Metoda reversului 362 13.2.3. Metode centrate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care includ obiceiuri, ritualuri, vestimentație, gesturi, clădiri, ambiente planificate, grădini, ceremonii, steaguri, monede, spectacole, genuri și forme culturale și multe altele” (McQuail, 1999, p. 17). Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționărilor didactice și, de altfel, trebuie observat nu numai că nu poate fi despărțită de comunicarea didactică în general, ci și că locul său tinde să fie unul din ce în ce mai important. În același timp, legătura dintre comunicarea verbală și cea nonverbală este mult mai profundă decât pare la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
critic, Energizatorul, Tehnicianul procedural, Cel care testează consensul, Cel care înregistrează ideile), rolurile de construcție și susținere a grupului (Încurajatorul, Cel care îndeplinește rolurile de echilibrare, Armonizatorul, Persoana centrată pe compromis, Observatorul, Persoana din poziția standard, Urmăritorul) și roluri individuale, observate ca negative pentru activitatea grupului (Agresorul, Cel care blochează, Căutătorul de recunoaștere, Căutătorul de ajutor, Dominatorul, Glumețul, Autoconfesorul, Dispensabilul). Rolurile pot să aibă efecte pozitive sau negative asupra grupului. Dezvoltarea pozitivă a unor roluri este posibilă prin utilizarea unor tehnici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
desfășurați (la școală, la serviciu...) ați colabora nu cu actualii colegi, ci cu cei mai buni prieteni ai dumneavoastră. Cât de interesant ar fi totul! Ce grad crescut de implicare ar aduce acest aspect în ceea ce vă privește! Într-adevăr, observați, spre exemplu, câte lucruri inutile discutați cu prietenii dumneavoastră, cât timp pierdeți în interacțiunile cu ei doar pentru plăcerea de a vă afla împreună. O întrebare derivă din aceste aspecte identificate: cum să facem să simțim și să acționăm la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe concluziile căruia - concluzii afirmate la finele întâlnirii - se poate desfășura un viitor stagiu de intervievare. 13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)tc "13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)" Metoda acvariului (fishbowl) urmărește ca elevii/studenții implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, participanți activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe concluziile căruia - concluzii afirmate la finele întâlnirii - se poate desfășura un viitor stagiu de intervievare. 13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)tc "13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)" Metoda acvariului (fishbowl) urmărește ca elevii/studenții implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, participanți activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc. Pentru aceasta, scaunele dintr-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]