68,393 matches
-
precum ROMFEST, România și Românii În Știința Contemporană, Forumul Presei Române de Pretutindeni... Mai sunt Încă Director pentru SUA și Canada al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni care scoate Romanian Global News și care m-a sărbătorit recent cu ocazia Împlinirii a 80 ani. (http://www.rgnpress.ro/content/view/42 533/27) Din păcate, În afară de câte o conferința sau articol ținut cu o anumită ocazie, colaborarea celor din România cu cei de peste Ocean lasă de dorit. În ceea ce privește colaborarea Între
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de Pretutindeni care scoate Romanian Global News și care m-a sărbătorit recent cu ocazia Împlinirii a 80 ani. (http://www.rgnpress.ro/content/view/42 533/27) Din păcate, În afară de câte o conferința sau articol ținut cu o anumită ocazie, colaborarea celor din România cu cei de peste Ocean lasă de dorit. În ceea ce privește colaborarea Între româno-americani, lucrurile stau mai bine deși plutește mereu acuzația de dezbinare. Astfel, pe când trăia părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa am făcut parte din organizația creată de el, Uniunea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
acesta era ambasador al României; am Înregistrat cu atenție versiunea sa privind moartea Ceaușiștilor... Sunt În relații bune cu jurnalista Sheila Kast și cu soțul acesteia, J. C. Rosapepe, ambasador al SUA În România Între 1998 și 2001, deși cu ocazia venirii ultimului În Florida am arătat public ca democrații lui nu sprijină imigranții din estul Europei. ND. Lista e impresionantă și aș fi tentat să te Întreb despre fiecare dintre aceste personalități pe care le-ai Întâlnit. Mă voi rezumă
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Palm Beach. Cum programasem o Întâlnire a ambasadorului cu românii baptiști din zonă, el urmând să-și prezinte o carte, invitația nu a putut fi onorată. În Florida l-am reîntâlnit pe colegul meu de facultate Ion Mihai Pacepa cu ocazia unui interviu luat În Hollywood de Lucia Hossu Longin. Potrivit agenției Agerpress, se consideră că acesta a contribuit la demolarea imperiului sovietic și a lui Ceaușescu mai mult decât Walesa, Havel și chiar Papa Ion Paul al II-lea. (Interesant
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
României, Emil Constantinescu, la Washington. Atât cu ultimul cât și cu Traian Băsescu m-am fotografiat: erau nădejdea mea Într-o Românie ieșită de sub comunism. În ambele cazuri m-am Înșelat... Pe primul am putut să-l critic aspru cu ocazia Întâlniri cu românii care a avut loc la World Bank, În Washington DC. M-a ținut minte, și peste zece ani mi-a făcut cadou cartea sa de uz restrâns (exemplar de uz intern) ”Adevărul despre România, ”cu dedicația ”d-
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
peste zece ani mi-a făcut cadou cartea sa de uz restrâns (exemplar de uz intern) ”Adevărul despre România, ”cu dedicația ”d-lui Profesor Mătasa În semn de caldă prețuire și amintire a unor momente din trecut”. La Sinaia, cu ocazia primei Întâlniri „România și românii În știința contemporană”, am refuzat să-i dau mâna lui Ion Iliescu care mi-o Întinsese: venise neanunțat, În scopuri politice, la o conferință cu caracter strict științific ținută sub egida UNESCO. Încă speriat de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
atât țara adoptivă, Canada, cât și SUA Într-un mod nu numai captivant, dar și corect. Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Canada, el editează și publică revista Destine care unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul Nicolae Dima nu se Încadra Însă acelei instituții: era prea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cărți, dintre care unele În engleză, Nick, un bun Înțelegător al globalizării și geopoliticei actuale, ajuta mai mult țara În care a fost deținut decât cea care Îl pusese Într-o funcție de răspundere. Datorită lui am avut de multe ori ocazia să mă adresez celor din țară, cum este cazul și cu acest interviu. (va urma) N.B.: Acum, când publicăm continuarea acestui interviu, marele meu prieten Claudiu Mătasa nu mai este printre noi. Sunt trist, parcă nu-mi vine să cred
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
în 1970, alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj, a primit certificat de inventator pentru invenția Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oameni de știință și savanți reputați din multe țări. Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și membru al societății Germane de Chimie
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
repede Încă zece poezii și o poza frumoasă ca tine» Poet George Filip Montreal Canada M-a bucurat foarte mult acest mesaj. Am ales de pe net cea mai frumoasă felicitare, am ales cele mai potrivite cuvinte pentru o astfel de ocazie și am răspuns străinului, de atunci, din celalalt capăt al lumii. Imediat am primit răspuns. Am scris și eu iarăși...și de atunci ne tot scriem... Așa și atunci l-am cunoscut pe poetul George Filip din Montreal, care de
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
veacului trecut Penderecki, Schnittke și alți compozitori consacrați. Deși n-au întors spatele avangardei, ei au încercat o reconciliere și o (re)atragere a publicului într un spectru comunicațional real, participativ. Despre contribuțiile autorilor români în materia specificată, cu altă ocazie. Probabil.
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
-i dăm cuvântul: Mircea Eliade este "un personaj obsedat de propria carieră, un romancier mediocru, un caracter revendicativ și egolatru, care călătorește în Europa pe banii familiei". (Dosarul Eliade, 22, 28 februarie-6 martie 2006). "Eliade a dat dovadă, în numeroase ocazii, de o micime sufletească îngrijorătoare, de un egoism feroce... de scăderi morale consistente... Luați chestiunea competenței lingvistice. Studenții americani ai lui Eliade se plâng că nu înțeleg mare lucru din engleza lui Eliade. Nu publică nimic de valoare până la 40
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
de un an de zile la Lon-dra. Și chiar dacă ar fi fost în țară, de ce l-am considera in-cul-pat? "Eliade a crezut în Germania nazistă până la înfrângerea ei definitivă." (Evenimentul zilei, 10 aprilie 2002). Unde? Când? Cum? Reproduceți citatul! Cu ocazia apariției versiunii românești a cărții lui Daniel Dubuissin, Evenimentul zilei titra cu litere roșii de 3-4 cm: "Eliade făcut praf!" (5 iulie 2003). Până și un istoric - Florin }urcanu, autor al unei monumentale monografii despre Eliade, răspunde unui interviu, luat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Din dragoste pentru poezie, nu pierd nici o ocazie de a vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
Eliade, dar și al operei sale, bazat pe convorbiri cu cele mai distinse personaje ale culturii universale, inclusiv românești. Introducerea este solemnă. Interiorul marei Rockefeller Chapel în Hyde Park (cea a universității era prea mică) pe 28 aprilie 1986, cu ocazia serviciului memorial pentru Mircea Eliade, atunci fiind arhiplina, dar acum goală pentru înregistrarea filmului. Ceea ce îi dă un aspect și mai miraculos, parcă simți prezenta spiritului lui Eliade care umple sală și misterios intuiești prezenta sacrului despre care ne vorbea
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
fiind arhiplina, dar acum goală pentru înregistrarea filmului. Ceea ce îi dă un aspect și mai miraculos, parcă simți prezenta spiritului lui Eliade care umple sală și misterios intuiești prezenta sacrului despre care ne vorbea el. Auzi cuvintele rostite la acea ocazie de Charles Long, coleg și bun prieten al marelui dispărut, în emoționantul sau elogiu la adresa acestuia. Aceste cuvinte au o rezonanță atât de profundă și vibrantă cum numai un afro-american o poate exprima cu ecouri de la Martin Luther King. Long
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Iată o cronologie a prezențelor artistice ale lui George Enescu la Lugoj: - Recitalul din 1912, la invitația lui Iosif Willer, primul
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de ani.» În 2008, În pofida vârstei sale Înaintate, după foarte mulți ani de la emigrare, a fost ultima oară când a revenit În România, la Alba Iulia, invitat la cea de-a XII-a ediție a Congresului Spiritualității Românești, cu care ocazie a primit din partea Ministerului Afacerilor Externe o Diplomă de Excelență și Premiul care poartă numele marelui diplomat și om politic Nicolae Titulescu, nimeni altul decât mentorul său, drept mulțumire pentru ceea ce a făcut pentru România și românitate. L-am cunoscut
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a timpului disponibil. Părțile componente ale unei suite de tip nouba se desfășoară toate într-un singur mod, numit principal. Acestui mod principal i se pot asocia mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă la cadrul și la momentul în care o anume nouba poate fi interpretată. Trebuie menționat că suitele de tip nouba erau destinate unor ocazii speciale - căsătorii, victorii în luptă, celebrări - sau unor momente diferite ale zilei - seară, dimineață, apus de soare, noapte. Susținerea afirmației că piesa denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea unei serii de condiții. În primul rând, între părțile componente ale
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
tip suită, diferențiate și grupate conform similitudinilor de ordin muzical sau poetic. Această grupare a repertoriului a permis conservarea și transmiterea lui din generație în generație, până în sec. XX, când suitele nouba au fost transcrise cu ajutorul notației europene. Cu această ocazie au fost repertoriate și grupate suitele nouba existente pe teritoriul diferitelor țări nord africane. În Maroc numărul suitelor nouba inventariate a fost de 11, în Algeria - 12 și în Tunisia - 13. Menționăm că în paralel, au fost transcrise și diferitele
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
și repertoriate în cele trei țări din Maghreb. Din cele 11 nouba ale repertoriului existent în Maroc, nici una nu este bazată pe moduri ce conțin micro intervale. Toate modurile suitelor nouba din Maroc sunt diatonice. Acest fapt este confirmat cu ocazia unui congres de muzică ce a avut loc în localitatea Fes, în anul 1969. Au fost fixate cu această ocazie scările modurilor constitutive ale corpus-ului marocan de suite nouba, în care nu există nici un micro-interval. Situația nu este identică
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
bazată pe moduri ce conțin micro intervale. Toate modurile suitelor nouba din Maroc sunt diatonice. Acest fapt este confirmat cu ocazia unui congres de muzică ce a avut loc în localitatea Fes, în anul 1969. Au fost fixate cu această ocazie scările modurilor constitutive ale corpus-ului marocan de suite nouba, în care nu există nici un micro-interval. Situația nu este identică în Algeria, unde există suite nouba ce se bazează pe moduri ce conțin micro-intervale. Totuși, majoritatea modurilor existente în muzica
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
vă rog, tovarășe Președinte, să binevoiți a afla că această a mea, Agamemnon, cu toată puternica apreciere a unui muzician ca Egizion Massini, încă și astăzi îngheață în antecamera Teatrului nostru de dramă muzicală și balet. Iar cînd, odată, am ocazia dă informez un tovarăș ministru adjunct dela Ministerul Învățămîntului și Culturii că opera mea nu cere nici orchestră grozavă, nici cor grozav, nici decor grozav, nici repetiții grozave, tovarășul ministru adjunct excalmă: - „Bine, dar dece atîta grabă!” - ce forțe sinistre
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
după cum crede ce-i mai bine. De fapt, virtutea constă în a fi fără stăpân și a face ceea ce-ți place, tot ceea ce faci din constrângere sau din silă nu poate fi virtute. Dacă chipul ar purta în toate ocaziile pecetea frumuseții pe care o are Modelul nostru, atunci cu greu s-ar isca între ei vreo neînțelegere, ci între ei s-ar dovedi cea mai deplină unire și identitate”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. XVI
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]