20,273 matches
-
superficial), tratează Sorana Gurian raporturile româno-sovietice, etapele instaurării comunismului în România ("reforma" armatei, a justiției, a educației și a cultului, a administrației, stabilizarea monetară, naționalizarea industriei și a băncilor), dar și literatura și arta sovietică, "experiența iugoslavă" ori atitudinea democrațiilor occidentale. Tot publicistic, dar acum conformîndu-se exigențelor rubricii faptului divers, se relatează în Les Mailles du filet despre întîmplări legate de trecerea ilegală a frontierei, de propaganda comunistă la sate, de răscoale țărănești ori de un accident feroviar. Paleta e completată
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
1) Un referat profesional serios, cum este cel al profesorului Nattiez, nu este o sumă de elogii sau invective, ci o lucrare științifică în toată regula, în care fiecare cuvânt este atent ales, cântărit și motivat; 2) În lumea culturală occidentală, ideile unui savant pot fi atacate cu fermitate, fără ca savantul în chestiune să fie contestat ca atare sau să-și piardă respectul celorlalți. O polemică nu are prin urmare, în vest, binecunoscutul rost de a elimina pe ";cineva" împreună cu ";partida
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
sau Paul de Kock, nu îl descurajează pe autor ci, din contră, îi revelează importanța descoperirii stereotipiilor semnificative în toată complexitatea lor, ca reacții normale ale procesului de profesionalizare a scriitorului (grefarea unor modele rămâne doar la nivelul "rețetelor" vădit occidentale și nu exclude procesul de autohtonizare). Operele luate în calcul - Manoil, Elena, de Dimitrie Bolintineanu, Misterele din București, Ioan M. Bujoreanu, Un boem român, Pantazi Ghica, Scrieri alese, Radu Ionescu, Catastihul amorului și La gura sobei - oferă autorului posibilitatea unui
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
apoi mai pronunțat prin cea din 1923, au cedat din prerogativele lor sociale și politice în favoarea burgheziei în ascensiune." Și aceasta "cu scopul de a așeza țara pe făgașul dezvoltării moderne", deci de a o integra cu adevărat în civilizația occidentală. O impozantă dovadă ar fi chiar denumirea de "mic Paris" care se dădea Bucureștilor de odinioară (ne bucurăm că, un autentic vorbitor de limbă română, dl Mihai Sorin Rădulescu scrie "Bucureștii" și nu "Bucureștiul"). "Astăzi, scrie dânsul, când totul este
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
la Paris. Unde, „din prima clipă", s-a gîndit „ce se putea face pentru țară"1) - dar unde putea găsi un rost, cunoștințe și, bineînțeles, familia matrimonială. în plus, Neagu Djuvara nu era un „oarecare" refugiat român: numele Djuvara (ortografie occidentală!) fusese ilustrat în Franța de un cunoscut anatomist, Ernest Djuvara, iar alt Djuvara, bunicul autorului, avea o sumă de bani depusă la o bancă din Marea Britanie cu mulți ani în urmă... Iar noul venit fusese el însuși un valoros diplomat
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
fi fost foarte util cititorilor acestei lucrări.) Fără îndoială, în graba condeiului, am omis și noi alte nume. Dar cît de important ar fi fost să fi avut a citi și memoriile acestor personalități! Cum să nu atragă atenția autorităților occidentale - și oficiale, și „speciale" - o prezență atît de complexă - și „valaho-românească", și franțuzească, și internațional experimentată în diplomație, precum era dl Neagu Djuvara? Poate că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă de
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
franțuzească, și internațional experimentată în diplomație, precum era dl Neagu Djuvara? Poate că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă de informații" sub egida Comitetului Național Român, în legătură cu serviciile speciale „ale marilor puteri occidentale" - vor fi fost „anii cei mai grei din viață" (p. 76 urm.) - dar... Cît de bine, cît ajutor a putut da - în această calitate - luptei Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor! Patru ani în care, indirect, și-a servit Patria
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
scris nu o dată - dar această apartenență ideologică și politică - extremistă, deplorabilă, culpabilizantă - nu a fost, probabil, atunci, luată prea mult în seamă de organizatori (polemicile de acum pentru actele de curaj de atunci nu mai au sens, iar serviciile speciale occidentale - anglo-americane - știau prea bine ce făceau). Faptul principal era acela de a trimite, în spatele frontului comunist, luptători anticomuniști care își sacrificau viața: aproape toți au fost prinși, judecați și executați - morți în lupta anticomunistă a Occidentului liber. Dl Neagu Djuvara
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
să nu-i mai fiu o povară... Poate că Dumnezeu m-a auzit abia acum! Despre dialog ca existență Am ocazia de a prezenta în această pagină două volume de interviuri. Cel al Rodicăi Binder, femeie cu șarm și dezinvoltură "occidentală" în comunicare, realizatoare de emisiuni în limba română la Deutsche Welle și profesionistă desăvârșită, este binecunoscută cititorilor "României literare." Volumul La pândă. Dialoguri salvate cuprinde interviuri cu personalități ale culturii române din emigrație dar și cu "mari" ai culturii europene
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție în fața criticii doctrinare, dogmatice. Ca tip de sinteză culturală, studiul despre eminescologie, are ca fundament câteva precedente, de la cunoscuta sinteză, Tendința de integrare în ritmul cultural occidental (1940), o bază teoretică și metodologică, la ampla erudiție din La littérature roumaine à l'epoque des Lumières (1945). Înarmat cu asemenea unelte critice, istoricul literar putea avansa în lucrările ulterioare, Poezia lui Eminescu (1948) și Romantismul românesc (1952) în
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
află în centrul frămîntărilor legate de organizarea și ajutorarea românilor care, într-un fel sau altul, au reușit să scape din iadul comunist. Mai mult chiar, ajunge la conducerea unei celule de informații, aflată în legătură cu serviciile secrete ale marilor puteri occidentale care se ocupă, printre altele cu parașutări de oameni în România. Lucrează la Radio "Europa liberă", pregătește un doctorat cu Raymond Aron, îi cunoaște îndeaproape pe mai toți românii cu nume din diaspora, inclusiv - sau mai cu seamă - cei trei
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
în Franța, din 1848, respectiv 1948 oferă germenii unei viitoare lucrări științifice: "...se cuvine să luăm în seamă și chiar să subliniem faptul că emigrațiile din 1948, în contrast cu cele din 1848, par să nu fi avut nici o influență asupra politicii occidentale. [...] în anii 1830, Ion Câmpineanu, cu toată slăbiciunea și lipsa de pondere politică a țării ale cărei interese le apăra, beneficia, ca persoană, de sprijinul a două "internaționale", discrete sau nemărturisite, dar foarte prezente și puternice, aristocrația și francmasoneria. Dar
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
ce s-a intamplat in ex-Iugoslavia? Sau citești și tu ce se spune în mass-media americană? Apropo, ori spui Iugoslavia ori Jugoslavija...Yugoslavia e pur și simplu...penibil... Ești un om deștept, nu te lasă manipulat de mass-media americană și occidentală legată de subiectul războiului iugoslav... caută singur sursele de informare potrivite. Legat de Cheloo, el a afirmat ce crede și simte marea majoritate... el pur și simplu nu este ipocrit!!! De unde știa Cheloo că respectivul concurent este gay? INSTIGÁ, instíg
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
au ieșit la iveală din acest pas în doi. Adevăratul dialog este un dans al ideilor. În anii ’50, filosoful Mortimer Adler, împreună cu Robert Hutchins, pe atunci președinte al Universității din Chicago, au avut ideea de a reprezenta istoria civilizației occidentale că pe o mare conversație între gânditorii ale căror idei au influențat politic, economic și social ultimele două milenii și jumătate. S-a nascut astfel colecția Marilor Cărți, pe care Encyclopaedia Britannica le-a editat în 54 de volume. Numai
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
est în vest și după aia să pui tarif - să plătească numai cine are chef nu nevoie să treacă pe acolo. Eu cred că o parcare subterană în centru ar rezolva mare parte din probleme. Că în orice altă țară occidentală. Dar nu există... Amenzile pentru parcare sunt o mizerie. Trebuie creată normalitatea apoi să se pretindă respectarea ei. Iar punerea în practică a proiectelor este în sarcina celor care administrează domeniul public. La mulți ani ! există parcare subterană în bucurești
Problema parcărilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82544_a_83869]
-
rup oglinzile.Spatiile verzi nu trebuie afectate în niciun caz,le pot ocoli lejer cu accesele alea(rampe).Pasajul rutier nu trebuie făcut în nicun caz.Zona e mai mult decat reprezentativă pt oraș,unul din puținele bulevarde la nivel occidental din București(atât fondul imobiliar din zona cât și spațiile verzi ample,infrastructura). Un pasaj rutier ar distruge zona.Plus că nu prea merge un pasaj acolo.Ei vor să facă rampele pasajului pe bretelele laterale ale bulevardului,dar poanta
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]
-
de necioplit le-ar fi părut individul despre care povestești (sau cei pe care ii suportam fiecare din noi). Cel mai tare îmi stăruie în minte o frază din Shogun, (o reproduc fără pretenții de mot-a-mot): “Și ne numesc (notă: occidentalii cuceritori) pe noi barbari și necivilizați”
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
românilor prin intermediul postului de radio Radio “Europa Liberă”, declarandu-si solidaritatea cu ei și exprimându-și fermă convingere că într-o zi vor deveni liberi și vor putea trăi într-o țară democratică. 2. În 1980 la posturile de radio occidentale, Regele Mihai I spunea către români: “Creșterea asupririi și accentuarea mizeriei pe care le-ați îndurat în acest an nu mai sunt necunoscute opiniei publice din lumea liberă, care le înfierează și admira demnitatea cu care vrednicul Meu popor înfrunta
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
creatoare. Dacă, încă din anii formației sale müncheneze, ca student atent la toate mișcările de idei ale timpului, Nae Ionescu remarcă, în articole pline de nerv și hotărâre, lipsa de apetență spre metafizică a societății noastre, defect accentuat de influențele occidentale, generate, după părerea gânditorului, de cartezianism, în ultima parte a existenței sale, acesta propune paradigma unui stat totalitar, pentru a cărui edificare nu se sfiește să exercite un fulminant "traseism" politic. Susținând cu egală ardoare necesitatea fondării statului pe baze
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
în descrierea atentă și riguroasă a lui Viorel Marineasa, traiectoria gândirii celor doi oameni de cultură se vădește a se ramifica sub zodia paradoxului, deoarece, promovând autohtonismul, ea face apel la Orient și la bizantinism, iar criticând filosofia și cultura occidentală, admite o asimilare implicită a formelor modernității. Astfel se explică și titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba chiar presupun o "modernitate diortosită", adică ajustată de percepția românească a ortodoxiei. Dacă e
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
mintal cu atât mai surprinzător cu cât se referă la oameni de cultură de reală valoare și anvergură - "corporatismul" preconizat de N. Crainic, ca și formula organică teoretizată de Nae Ionescu în domeniul vieții sociale, în opoziție cu formula contractuală occidentală, semnificau amândouă un regres al cugetării social-politice, fiind marcate de fundamentalism, intoleranță, ură, respingere. Este motivul pentru care Viorel Marineasa, în finalul cărții, se delimitează de eroii săi. Recunoscând meritul lui Nae Ionescu de a fi simțit pericolele modernizării prin
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
simțea că aveam ceva important să ne spunem, ori o bârfă din lumea presei, se ridica de la birou, privea tavanul, și intram în "camera de recuperare" a forțelor fizice, unde avea la dispoziție o colecție întreagă de sticle cu tărie occidentală și nu trebuia să ne spunem nimic. Tot ceea ce am înțeles, totuși, din această întâmplare, e că nu eram singur, că cineva se îngrijea de sănătatea mea politică fără nici o culoare - refuzasem orice înregimentare, spre dezamăgirea multora, mai ales a
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
un loc pe care cititorul, din indiciile semănate în text, îl bănuiește ca fiind propice acțiunii respective, adică un spațiu central și aglomerat. Cînd colo, acest loc se dovedește a fi Belém, care, inclus astăzi în Lisabona, la limita ei occidentală, se afla în epoca respectivă extra muros, la 8 km de oraș, fiind, la 1500, un "sítio" (o minusculă așezare de cîteva case), situat la ieșirea spre ocean din rada Lisabonei, pe atunci încă numit Restelo, numele de Belém (Betleem
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
și tabietos și ipohondru, se va simți, din ce în ce mai mult, o bombă cu ceas, gata, dintr-un minut în altul, să explodeze într-un infarct,un accident cerebral sau un cancer, descoperit în fază terminală, capabil să arunce în aer viața occidentalei sale fiice, țesută cu atâtea emoții și bani strânși cu greu la ciorap . Și ce-ar mai avea de văzut domnul Aurelian Morar, Dincolo? A fost o dată, de două, de nouă ori, când încă era în boardul de la Fundației, până
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
mână pentru a-l izbăvi pe sultan. Ironia moldoveanului l-a înfuriat atât de tare pe Mohamed încât acesta i-a umilit pe solii voievodului (și chiar i-a întemnițat o vreme), încălcând protocolul diplomatic și autodiscreditându-se astfel în fața curților occidentale, amuzate de zeflemeaua princepelui la adresa sultanului. O altă grilă în cartea lui Ovidiu Pecican ne este oferită prin analiza propagandei interne a principelui moldav cu ajutorul bisericilor și mănăstirilor, apoi prin restaurarea pietrelor tombale pentru a puncta importanța dinastiei Mușatinilor, prin
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]