100,485 matches
-
care o privesc fără să o vadă, Pentru că se gândesc la altceva Si fără să se întrebe Cine este cel ce a locuit cândva Într-o casă atât de mare. dulce confuzie Port hainele tale, Pe care corpul meu le ocupă Mirându-se de potrivire Si hainele se miră Ca și cum chiar tu ai fi revenit - Dulce confuzie Menită s-ascundă Sâmburele trecut dintr-un secol într-altul. Port hainele tale pe străzile unde tu ai crezut. Fă-mă și pe mine
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
că delincventul este autorul furtului de 2470 lei ai elevului Draganiuc. Nr. 1510/ vineri, 28 martie 1924 Post vacant de grădinar la Grădina Botanică La Grădina Botanică de pe lângă Universitatea din Cernăuți este vacant postul de grădinar. Candidații care doresc să ocupe acest post vor dovedi că sunt cetățeni români, că au satisfăcut legea recrutării, că cunosc limba română și că n-au trecut vârsta de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire a unei
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
în ultima vreme Elegant ca un mare învingător; ce era de făcut? Peste trupul acestui om al durerii au tras sicriul așa cum era - Desculț: El care ne purtase în sufletul lui vehement toate Neputințele ca însuși domnul nostru Hristos Iisus. "Ocupat !" Și deodată din omul care fusesem Am devenit un poligon de încercare Hapuri și înțepături dureroase în fese Un poligon chimic ivit din nimic. La ore fixe trageri fără prefixe La ore banale scarpini parale Pe noi rețete suplimentare și
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
aude n-a vede Ar fi neiertat poate eu să insist Cât timp nu știu dacă sunt mort sau viu Dacă nu am uitat ziua și ora: înhumat sau incinerat?! Sun vechi prieteni - la capătul firului Piu piu - peste tot "OCUPAT!" În zori în zori de zi chem un altfel de cântec Ceva a triumf și-a blândă izbândă Fericiți cei uitați între filele cărții Feerici rămân - nimic pentru pântec. Fericiți cei ignorați azi căci mâine Se vor citi ei sunt
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
cînd cele două gardiene au condus-o în așa-zisa încăpere pentru carantină amenajată într-un fost salon de baluri, transformat într-un grajd-pușcărie cu drugi de fier la ferestre, plin de o rețea deasă de corpuri pe paturi supraetajate ocupate de o sută cincizeci de bărbați și femei de toate națiile. Ana Maria, draga mamei, să ne izbăvească Domnul de prăpădul Lui din jungla aia a unui turn Babel, unde s-au încurcat limbile colcăind și sfîrîind într-o putoare
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
turc într-o baltă de sînge. Cîteva ceasuri, pînă nu veniră gardienii la ora ieșirii la plimbare, nu avu nimeni curaj să se apropie. Spre deosebire de majoritatea rezidenților pe care Mariana îi văzuse dormind cîte doi într-un pat, kosovarii, care ocupaseră o zonă de vreo douăzeci de paturi gospodărite în regie proprie, se lăfăiau fiecare într-un pat și-și asiguraseră totodată o rezervă de cinci-șase paturi de oferit contra cost. Reuși să negocieze cu șeful lor un pat pe o
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
e în buzunarul scaunului dinainte; mai văd în buzunarul scaunului o cutie mică, cadrilată: un joc de șah portativ. Ca pentru o fată isteață și singuratică. Și-a scos pantofii, îi văd sub scaun. Simt intimitatea locului pe care îl ocupă această femeie. In lumina de citit, cu furtuna vuind dincolo de fuselaj, e atrăgătoare. Mă vede, își desface centura de siguranță, se ridică sprinten. Are o talie care mi se pare extrem de subțire, și șolduri de fetiță. Mi se adresează vivace
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
iubitoare, fotolii desfundate, fantomele de canapele, paturi strategice, paturi chilie, paturi cruci, paturi de fier din închisori și din spitale, sicrie căptușite cu căldură, paturi goale. La graniță la vamă "Hai să trăiți - Domn' Colonel, am prins-o "Doamna" se ocupă de Import-Exportul ilegal al paturilor sale!" - Lăsați-mă să trec, de când mă știu amenda o plătesc! Mă învelesc în carnea copacului abia plantat, adorm epuizată printre seve milenare. Dorm dreaptă ca soldatul în picioare. Și doar din respirare, copacul jupuit
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
fost prezenți la Sighișoara peste treizeci de tineri veniți din Cluj, București, Tg. Mureș, dar și din Germania, din Spania, din Polonia, din Statele Unite. Este o mână întinsă, oferită de câțiva maeștri, în mare parte originari din România, și care ocupă poziții profesionale importante în instituții muzicale de prestigiu din partea de Vest a continentului european. Mă refer în primul rând la acest entuziast artist, la violonistul Alexandru Gavrilovici, concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Berna, capitala federală a Elveției. A făcut și
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
cu un ecou pierdut de încăperea goală nu-i nimeni la nord, nu-i nimeni la sud e-aceeași agonia, pe miimi de secundă, într-un hău de splendoare la orice război pierdut de mine în lumea largă, altcineva îmi ocupă grădina cu steagul unei țări străine înfipt în pământul moale... Eșafod afară-i Evul Mediu și într-o farmacie calculez infinitul acestor metale masa lor atomică în diencefal în cea mai blândă alegorie, de la esențe am învățat să dorm și-
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
heraldice ale optzecismului, care era nu doar la putere, dar părea și veșnic. În cenzura dictaturii îți puteai permite doar apologia textualismului și a esteticii postmoderne care, fiind atât de abstracte, erau unica alternativă acceptată a realului. Ne puteam astfel ocupa în liniște de "postmodernismul definit ca fiind mefiența în metanarațiuni", în concepția lui Jean François Lyotard, căci cu ce Dumnezeu altceva te puteai ocupa? Cine tăcea la Martin? Păi, de obicei Martin și mulți dintre cei executați, eu îmi aduc aminte
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
a esteticii postmoderne care, fiind atât de abstracte, erau unica alternativă acceptată a realului. Ne puteam astfel ocupa în liniște de "postmodernismul definit ca fiind mefiența în metanarațiuni", în concepția lui Jean François Lyotard, căci cu ce Dumnezeu altceva te puteai ocupa? Cine tăcea la Martin? Păi, de obicei Martin și mulți dintre cei executați, eu îmi aduc aminte doar de execuția celor cu valoare literară indubitabilă ca Gălățanu și Ioan Es Pop și câteva comentarii la adresa lui Augustin Ioan, dar, cu siguranță
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
toleranței, se manifestă de fapt complezența." Nu sunt "fleacuri", nu sunt efecte ale unei sensibilități abuzive sau ale unei "sensiblerii" proprii naturilor fragil astenice, cele descrise aici, ci lucruri de o maximă gravitate, de care, iată, nu numai literatura se ocupă cum a făcut-o, cam din totdeauna, cu ale ei mijloace subtile, dar și investigația sociologică și psihanalitică. Pe urmele celei contemporan-americane și cu aplicație la realitățile franceze - serioasa cercetare în privința căreia mi-am propus să spun câteva cuvinte - doar
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
cartea se transformă într-un, pe alocuri, dramatic document existențial, iar devoratorii de picanterii din lumea literară vor fi destul de dezamăgiți după lectura ei. Chiar dacă nu sînt cu totul absente, referirile la viața literară și personajele care o populează nu ocupă o pondere deosebită în economia cărții. Scrisul Angelei Marinescu (în multe momente notațiile acestui jurnal sînt un apendice al poeziei autoarei) se naște din frustrare și din revolta împotriva a ceea ce scriitoarea resimte a fi un destin marginal. Conștientizarea exacerbată
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
mi se lipește de piele,/ e o teamă/ atavică nedeslușită” (Pe la miezul nopții se aude gălăgie în pereți). În locul aneantizării, obștescul sfîrșit aduce o evoluție burlescă a materiei, un șir de monstruozități înveselitoare. Capul muribundului crește pînă la dimensiuni neverosimile, ocupînd tot spațiul înconjurător, în vreme ce fața i se micșorează, luînd forma unui bot, apoi forma unui cioc de cocoș care înghite o rîmă. Superstiției i se dă cu tifla: „atît a mai rămas din el, «ceva/ ca un disc». După ce a
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
filologice și arheologico-istorice, angajate de regulă în studiul originilor filosofiei grecești, ci tocmai la un domeniu atât de îndepărtat precum e arhitectura și alte domenii conexe (istoria artei, istoria arhitecturii etc.). Dar de ce Hahn, atunci când caută originile filosofiei grecești, se ocupă tocmai de arhitecți, și nu de, bunăoară, meșterii fierari, de țesători, sau - de ce nu? - de moașe? Pentru că era ceva în natura, metodele, și doctrinele filosofiei ioniene (mai cu seamă în Anaximandru) care, în opinia lui Hahn, avea multe lucruri în
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
bibliografice și metodologice din mai mai multe ramuri academice (istoria artei și a arhitecturii, istoria tehnologiei, istoria științei, filologia clasică etc.), o întreprindere extrem de greu de rezumat în spațiul limitat al acestei recenzii. Cartea are cinci mari capitole ce se ocupă, fiecare, cu câte o “fațetă“ a problemei puse în joc: 1) “Anaximandru și originile filosofiei grecești”; 2) “Filosofii ionieni și arhitecții”; 3) “Tehnicile arhitecților antici”; 4) “Tehnicile lui Anaximandru”; 5) “Tehnologia ca politică: originile filosofiei grecești în contextul ei socio-politic
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
fost activ la seminarii în timpul facultății etc. Sistemul editorial conferă deja un statut superior. Înseamnă un job stabil, carte de muncă, salariu regulat, atâta cât e, acolo. Înseamnă a-ți face meseria imprecisă de literat. Să corectezi traduceri, să te ocupi de cărți, să ai discuții la un alt nivel cu traducătorii, autorii, jurnaliștii, vânați pentru că ei fac reclamă. (Puțini dintre aceștia sunt la rândul lor intelectuali, în general au un complex al tehnicismului meseriei și carenței de informație academică. Mai
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
enunțată de a le judeca performanțele acestora în funcție de performanțele elevilor lor, după binecunoscutul, vreme de decenii înduratul principiu „primești clase bune, ești profesor emerit”. Ar mai fi de făcut un pic de disciplină în rîndul experților educaționali - cei care se ocupă de curriculum, evaluare, aprobarea manualelor, formarea cadrelor didactice etc. - strîngînd laolaltă, așa cum ne anunță oficialitățile că se va face, instituțiile în care lucrează și punîndu-le sub directa supraveghere a Ministerului, fiindcă și acesta are o responsabilitate față de Guvern și de
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
telespectatorilor ideea că, așa cum „veșnicia s-a născut la sat”, voia bună, râsul și atmosfera deconectantă, se naște dimineață de dimineață la „Realitatea Tv”, în sufrageria emisiunii „Trezirea bruscă la realitate”. Fiind o chestiune de interes național-lingvistic, de ea se ocupă, alternativ, o echipă de experți formată din trei prezentatoare, un prezentator român și unul grec (cel mai simpatic dintre toți, doar cu unele alunecări spre balcanismul folcloric), care râd cam tot timpul*) de propriile glume, dar, în primul rând, din
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
aproape întotdeauna reușea să stea la fereastră, sau, dacă nu reușea din primul tur, sigur avea să reușească la al doilea, pentru că între timp va coborî cel care ședea la fereastră și trebuia doar să se împingă puțin ca să-i ocupe locul, și atunci, da, vedea totul ca la cinema. La cinema propriu-zis se ducea rar, de câțiva ani nici nu se mai dusese. Nu numai fiindcă era scump, dar uneori scaunele erau stricate și o durea spatele, și nici nu
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
viața ei nu zburase cu avionul, și era o experiență ciudată. Deodată și-a amintit de găini: - Așteptați, așteptați, le-a strigat îngerilor, nu pot lăsa găinile. - Imposibil să ne întoarcem, a spus unul dintre îngeri. - Dar cine o să se ocupe de găini? a strigat bătrâna îngrijorată, nu le pot lăsa așa. - Nu p-putem să mai coborâm, a spus unul dintre îngeri. Dar celălalt înger era mai conciliant și i-a spus primului - Să coborâm puțin, dar până la înălțimea casei
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
limpeziș decât cu toate informațiile pe masa și stabilind câteva ipoteze de lucru necesare. Sunt necesare, amintim, si ipotezele care se confirmă, pentru că se confirmă dar și cele care nu se confirmă, exact pentru că nu se confirmă. Nu m-am ocupat niciodată În mod expres de moartea fizică a lui Eminescu, interesându-ma ceea ce În timpul sau se chema „moarte civilă”. Acum, odată cu această reconvocare a documentelor, ipoteza de lucru va fi aceasta, a dublei lovituri, și voi lua În considerație posibilitatea
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
mi se pare deloc roză dubla alegere a lui Cuza ș...ț Ultimul Congres de la Paris vorbește de 2 principi. Nu mă îndoiesc că Napoleon își poate impune voința și cu un singur principe, mai cu seamă că Austria e ocupată cu Italia ș...ț Oare tocmai Principatelor, ale căror drepturi se bazează pe tratate cu Turcia, le este cu putință să-și întemeieze situația lor de stat pe o ș...ț încălcare a tratatelor?” Istoricii, spre deosebire de junele Maiorescu, laudă „inteligența
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
dintr-o astfel de perspectivă scriitorii noștri n-au prea fost analizați, iar cartea merită o discuție serioasă aparte. Studiul lui Dan Lungu merită citit în paralel cu eseul Literatura română în comunism al lui Eugen Negrici, eseu care se ocupă cam de aceleași lucruri. Doar instrumentarul teoretic diferă. Strategiile identitare ale puterii susținute de sistemul de manipulare al cenzurii, dar și reacțiile actorilor sociali din câmpul literar, rezistența la politic, statutul social și libertatea/exilul interior al scriitorilor, toate acestea
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]