965 matches
-
probabil, să sugereze iminenta dispariție a împăratului Claudius, aflat pe patul de moarte ("Febus de-acum, scurtându-și din drum, amânase ivirea/ Zorilor și prelungise-ale somnului negru răgazuri,/ Cynthia, biruitoare de-acum, își sporise regatul,/ Iarna cea hâdă lipsea de odoarele-i mândre bogata/ Toamnă și-n vreme ce Bacchus tot îmbătrânea la poruncă,/ Culegătorul zăbavnic strângea mult răritul ciorchine"). Versurile cad însă pradă unui descriptivism idilizant, slujind doar pregătirii unei noi intervenții a naratorului de persoana întâi. Printr-un ironic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
despart Te-unind cu ce urăsc, deci te conjur, Întoarce-ți dragul pe-un mai vrednic drum, Decît spre cea pe care firii-i e rușine S-o recunoască-a ei. FRANȚA: Foarte ciudat, Că ea ce pînă-acum ți-era odor, Miez laudei și vîrstei un balsam, Preabuna, dragă, în așa scurt timp A fapt ceva grozav, cît s-o dezbrace De-ale favorii falduri. Sigur, vina ei Trebui' să fie contra firii-atît, Că-i monstruoasa,-ori dragostea, ei dată, Greșală-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu avem Astfel de fiica; n-o să mai vedem Chipu-i vreodat. Mergi făr-al nost bun gînd, Iubirea, ori al nost binecuvînt. (Trîmbițe. Ies toți, în afară de regele Franței, Cordelia, Goneril și Regan). FRANȚA: Ia-ți bun rămas de la surori. CORDELIA: Odoare ale tatei, cu-ochi spălați, Cordelia va lăsa. Știu ce sînteți Și că o soră, greu mi-e-a va numi Greșelile pe nume. Să-l iubiți pe tata; Inimii voastre lăudate-l dau, Dar, totuși, vai, de-aș fi-n favoarea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din compartiment. În clipa următoare, mama băiatului, o săteancă deschisă la suflet, îmbrăcată pe jumătate orășenește, făcu un semn involuntar de mulțumire și recunoștință și, după ce își înghesui traista și valiza pe raftul de bagaje, se așeză imediat, luându-și odorul pe genunchi. Se vedea pe fața ei că era obosită și că avea ceva necazuri, însă nimeni nu dorea să i le scormonească, adică să o sâcâie cu întrebări. La rându-i, a schițat automat un semn care voia să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încăpăținat, zdrențuit precum invalidul ce se întoarce șontâc însă cu mândrie și speranță de pe front grăbindu-se spre casă, descris de Marele Alecsandri, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, își continua rolul sinistru: "Dar când crescu mirosul pâinii coapte/ "Odorul" mamei galben ca un spic/ Î-și închinase fruntea peste noapte și.../ De atunci, n-a mai cerut nimic! " O secundă de liniște și așteptare, lungă cât un deceniu, două, trei, după care: Un vulcan de aplauze. "Biiis!, Braa-vo!, Braa-vo
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
întrebau: dacă ai avea bani ne-ai cumpăra? Îi asiguram că da, și ei se declarau mulțumiți. Cu mici excepții, părinții își cresc copiii cu multă dragoste, îi ocrotesc de pericole și de boli și-i prețuiesc ca pe niște odoare. Nu se dau în lături de la nici un efort pentru a le asigura un viitor profesional cât mai bun, alimentându-și mulțumirea sufletească și propria fericire din bunăstarea și fericirea copiilor și a nepoților. Părinții se amăgesc cu speranța că și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cea mai bună calitate), ale băuturilor fine, ale metreselor (din înalta societate), ale benzinei (pentru limuzina de ultimul tip), ale petrecerilor (care se țin lanț). Când părinții și bunicii nu mai fac față acestor cheltuieli, trăiesc o adevărată dramă, iar odorul trece la executarea lor silită. Sunt amanetate și apoi vândute pe sume derizorii, mai întâi obiectele de valoare, apoi sunt înstrăinate proprietățile, părinții fiind condamnați, astfel, la sărăcie și resemnare. Dacă de la o vârstă oarecare Copiii nu manifestă respect și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care îl folosește copilul. Unii părinți, mai ales dintre cei care își permit libertăți financiare, dorind să facă bucurii unicului lor copil, îl copleșesc cu jucării, unele nepotrivite vârstei și dorințelor acestuia, îi satisfac și cele mai extravagante cereri, astfel încât odorul ajunge la concluzia că tot ceea ce vede și visează poate obține. Pe măsură ce copilul crește, pretențiile lui devin tot mai mari și mai rafinate, adăugându-se cheltuieli pentru îmbrăcăminte de lux, pentru țigări de cea mai bună calitate, pentru cafea și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
petrecut acolo o bună parte din copilărie, unde am muncit cu mintea și cu brațele, pe durata celor opt ani petrecuți acolo înfrățiți cu locurile, cu natura înconjurătoare, cu școala, și le purtăm pe toate în suflet, ca pe niște odoare. Din acest motiv ne socotim îndreptățiți ca, din când în când, să revenim în acest loc drag nouă, să depănăm amintiri, să retrăim emoțional clipe din anii copilăriei și adolescenței petrecuți acolo. Ne simțim frustrați de dreptul de a avea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
că trebuie să stea ascunși până se domolește furia acestei pacoste. Apoi aveau să revină în târg cu tot calabalâcul ca să-și reia, ca de multe alte ori, viața de la capăt. Preoții și călugării de la mănăstire au strâns în lăzi odoarele și icoanele făcătoare de minuni. S-au adunat, la urmă, cu pioșenie, în jurul raclei cu sfintele moaște. Trebuia luată și ascunsă degrabă pentru a nu cădea în mâinile păgânilor. După ce au făcut rânduiala cuvenită, preoții au înșfăcat racla, dar fără
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
această zi de muncă istovitoare. Se întoarse în cămăruță și își sărută ușor nevasta și copiii, pentru a nu le strica dulcele somn al dimineții. Inima i se mohorî, văzând chipul muierii încercat de griji. Brațele mamei, strângând la piept odorii, îi amintiră de nevoile ce îi tulburau liniștea familiei. Surâsul nevinovat care se întindea pe buzele copiilor îl făcu brusc să uite de necazuri. Reveni în tindă unde apucă plosca și o afundă în cofă, umplând-o cu apă. Își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din anii 1872 și 1876, dar cele de după vînzarea Ipoteștiului au căpătat o evlavie de psalm: "Sunt ani la mijloc și încă mulți vor trece, Și tu rămîi în suflet neschimbată, Că-n orice noapte-n vis mi se arată Odor cu ochii mari și mîna rece. Oh, n-oi uita în viață-mi niciodată Frumsețea ta ce orice gînd întrece!... În amintirea-ți pururi voi petrece, Pe veci pierduto, vecinic adorato!" (s. n.)213 Acest ultim vers se află și în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ele sunt cu atât mai agitate cu cât au auzit că profesorii de la Institutul Francez din București pleacă cu toții, având numai vize aller, nu și retour, fapt care le dă de gândit.” Agenția Internațională Fides (AIF), 22.05.1948: „Toate odoarele religioase și toate instituțiile au fost practic desființate, opera lor distrusă și bunurile lor confiscate. Un mare număr de catolici mai cu vază și, din această cauză, mai expuși, au trebuit să părăsească țara pentru a-și salva viața; mulți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
blînd (2); bogăție (2); bun (2); copil (2); copilă (2); curat (2); educație (2); elev (2); făt (2); gălăgie (2); grijă (2); individ (2); infantil (2); inteligent (2); înțelept (2); matur (2); minunăție (2); năzbîtii (2); neastîmpărat (2); nevinovăție (2); odor (2); om mic (2); persoană (2); plînge (2); răsfățat (2); rău (2); responsabilitate (2); rîde (2); sfînt (2); simpatic (2); urmaș (2); zîmbitor (2); adolescent; adolescență; afurisit; amintiri; amuzant; apus; așteptări; atent; avere; binevoitor; Bogdan; borac; botez; candid; cheltuială; chinez
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dreptate; dur; el; enervare; extraterestru; familia; fecior; fericire; ființă; frate; frățior; ghindă; grijă; ie; inimă; Ion; iubitoare; iubitor; împărțeală; de încredere; înțelegător; jumătate; legămînt; legătură sufletească; legumă; mama; mamă; membru; mincinos; mișto; mîndrie; model; moldoveanul; muzică; nădejde; neamuri; necaz; neprețuit; odor; oricare; ou; părinte; persoană; persoană apropiată; persoană dragă; pervers; picătură de apă; pilon; pom; prieten bun; prieteni; prietenii; prost; protector; Radu; respect; rușine; scîrbă; scris; sfat; sinceritate; sine; același sînge; Sorin; stres; suflet pereche; suport; nu știu; taman; termen; tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșela; lasă-l; lemn; lenos; loc; mașina; mașină de spălat; măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește; piedică; plod; pot; prietenie; promisiune; pui; puradel; Raul; reîntoarcere; relații; rudă de sînge; rudă, persoană dragă; sărbătoare; silitor; sînge; soacră; soră; speranță; al tău; țipăt; urmași; vacanță; vesel; viață; vigilent; viitor; zglobiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani; lipsuri; mare; mașină de lux; Mihai; moft; motorină; mut; nașpa; neatins; necesar; de necomparat 10 min; nefolositor; neplăcere; neprețios; de neprețuit; netrebuincios; niciodată; nu cumpăr; obiecte; occident; odor; off; oraș; palton; pantofi; papuci; parfum; părinți; părinții; pește roșu; piatră; pisoi; pix; pîine; plată; prea; fără preț; prețuire; produse; prost; răbdare; reduceri; respect; rochie; roți; rudă; sănătate; sclipici; select; snobism; soț; special; strălucitor; supraapreciat; și frumos; tarif; tata; tată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu picioarele pe pământ, dar din când în când le-am orienta cu plăcere și în alte direcții... În primele luni de sarcină am vomat la fel de mult ca-n zilele mele bune, când găteam ciorbe, dar acum mi-a trecut. Odorul pe care-l port în pântece se mișcă tot mai des, e foarte vioi, mă lovește cu piciorușele acelea micuțe ale lui și abia aștept să vină pe lume; am văzut la ecograf că-i fată, trebuie să găsesc numele
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
poeziei ne trimite atât la I. Barbu cât și la T. Arghezi: "Și-n miez de noapte, având bluza lipsă,/ Am pus cu sânii luna în eclipsă,/ Și-am îndrăznit să-ntrec în rotunjime/ Izvoarele credinței din vechime" sau: " Pentru odoare, din uleiuri scoși,/ Pe crucea geamurilor zac Hristoși" sau iată-l barbizând: Și cinstea mi-o păstrează fără pată/ Alunecând suav printre supuși/ O, fie-i mâna binecuvântată/ În liniștea curatului Albuș." O stare de euforie, de răsfrângere în bucurii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despuiat precum la Miklos Jancso de orice element răzleț, nefuncțional: pereți pustii, mese pe care nu se află, niciodată, decât obiectele ce pot "vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare "să toarcă-n furcă" numai să-și vadă copilul la școală, mama lui Nică oferea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar i-a restitut banii prin intermediul unui om de credință, protopopul Costandin (care prin autoritatea și prestigiul slujbei sale l-ar fi ajutat în cazul altui proces), a notat cu precizie ceea ce a luat ea când a plecat din casă, „odoare ce sânt la dânsa“, pentru care a făcut foiță de câți bani „face“ și „cât să se ție în seamă“, zestrea celeilalte fiice, Ilinca, încă nemăritate, este deja scrisă, pecetluită de mitropolit, și roagă doar să i se împlinească. Protopopul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii, culturii și credinței bizantine. Evangheliile sunt puse pe foc pentru a se recupera aurul miniaturilor, sunt smulse odoarele de aur, argint și pietre prețioase, alături de cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint, sunt jefuite veșmintele liturgice, cărțile cu legături de fildeș. Măcelul și prăduirea ating apogeul. Apocalipsa nu iartă nici Mânăstirea Pantocratorului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mitem. Spargerea cercului se constituie intr-o obsesie romantică. Hyperion trebuie să iasă dintr-un cerc pentru a fi Împreună cu fata de Împărat, pajul Îi cere fetei să spargă cercul de la curte și să-l Însoțească În lume “ ... o vin odorul meu nespus și lumea (cercul) ta o lasă” simt vorbele de ademenire ale zeului. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. “el asculta tremurător / se aprindea mai tare / și se arunca fulgerător / se cufunda În mare” Sintagma „fulgerător” ne trimite la o
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]