45,651 matches
-
100.000 dolari, mai mult decât dublul celui primit la Chicago, plus multe alte avantajii materiale dar și posibilități superioare de lucru. Mare consternare la Chicago, dar când Eliade vine la el să discute probleme legate de Jurnal (The History of Religions Journal”), la sfarsit Eliade, foarte nonșalant îi spune: cred că știi că mi s-a oferit catedră la New York. Încordarea lui Brauer atinge culmea. Ei bine, continuă Eliade, am refuzat. “Aici am studenți excelenți, prietenii mei, colegi minunați, revista
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
nu. Și astfel, efortul de a sparge prejudecățile, mai ales in Italia, acum, în această perioadă, este inutil.” Dan Puric este ca un vulcan în plină incandescendenta. Vărsător veritabil, el nu suportă nedreptatea indiferent de unde vine ea. Are un mare “of”, cum îi spune el, si ni-l împărtășește și nouă: “Lupt să fac un centru cultural internatioal în sediul dat de d-l Bogdan Hossu, cel în care a funcționat Rapsodia. Am un contract semnat cu Cartel Alfa pe opt ani
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
printr-o legătură concepută numai în termeni fizici, sau prin împărtășirea unui universal platonician, ci prin implicarea umană împreună cu Hristos în istoria mântuirii, în special prin credință, Botez și urmarea Sa ca ucenic al Lui<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 230. footnote>. Dorul continuu al omului după Dumnezeu cu Care se știe înrudit Umanitatea este orientată spre Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
lăsa reabsorbită într-un Unul neoplatonic, sau de a evada din contingența și materialitatea sa spre o lume ideală a duhurilor sau formelor. Însăși ființa sa creată face posibilă o reală θέωσις<footnote Nancy J. Hudson, Becoming God. The Doctrine of Theosis in Nicolas of Cusa, Catholic University of America, Washington, 2007, p. 22. footnote>. Împrumutând imaginea ochiului luminos de la fratele său Vasile și de la Timeu al lui Platon<footnote Timaeus 45bd apud J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Perfections according to Saint Gregory of Nyssa”, în Studia Anselmiana, 55, Roma, Libreria Herder, 1966), a se vedea R. Leys, L’Image de Dieu chez saint Grégoire de Nysse, Desclée De Brouwer, Bruxelles et Paris, 1951, Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 225. footnote>. În timp ce numeroși dintre primii Părinți Greci vorbiseră de participarea la Dumnezeu Însuși prin slava Duhului Sfânt, și deși Sfântul Grigorie de Nazianz pusese bazele acestui concept prin insistența sa asupra homoousion<footnote De o ființă. footnote
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
simplu îmbrățișează întreaga realitate creată și toate aspirațiile sale<footnote Gladys Winifred Neufeld, Becoming divine: authentic human being, a Thesis submitted to the College of Graduate Studies and Research in partial fulfilment of the requirements for the Degree of Master of Arts in the Departament of Philosophy University of Saskatchewan Saskatoon, August, 2003, mss., p. 82-83. footnote>. Credinciosul dorește „printr-o intensitate ce crește în măsura transformării interioare, să participe la divin, aceasta fiind o manifestare a tensiunii chipului ce caută
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
și toate aspirațiile sale<footnote Gladys Winifred Neufeld, Becoming divine: authentic human being, a Thesis submitted to the College of Graduate Studies and Research in partial fulfilment of the requirements for the Degree of Master of Arts in the Departament of Philosophy University of Saskatchewan Saskatoon, August, 2003, mss., p. 82-83. footnote>. Credinciosul dorește „printr-o intensitate ce crește în măsura transformării interioare, să participe la divin, aceasta fiind o manifestare a tensiunii chipului ce caută să se asemene cu Prototipul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sale<footnote Gladys Winifred Neufeld, Becoming divine: authentic human being, a Thesis submitted to the College of Graduate Studies and Research in partial fulfilment of the requirements for the Degree of Master of Arts in the Departament of Philosophy University of Saskatchewan Saskatoon, August, 2003, mss., p. 82-83. footnote>. Credinciosul dorește „printr-o intensitate ce crește în măsura transformării interioare, să participe la divin, aceasta fiind o manifestare a tensiunii chipului ce caută să se asemene cu Prototipul. Omul - chip al
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în lucrările sale de la maturitate, preferă să vorbească de „participare” (μετουσία), și nu de deificare, de îndumnezeire. Pare din ce în ce mai mult să fi evitat orice ar fi putut tinde spre compromiterea transcendenței necreate a lui Dumnezeu<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 231-232. footnote>. Sfântul Părinte Capadocian Grigorie de Nazianz a fost capabil să utilizeze conceptul θέωσιςului ca metaforă frecvent utilizată pentru creșterea omului în împlinirea în Dumnezeu. După cum spuneam, Sfântul Grigorie de Nyssa pare a fi fost conștient de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Grigorie de Nyssa, omul devine dumnezeu prin imitarea caracteristicilor naturii divine, prin participarea la atributele divine, prin modelarea pe însușirile Divinității. În ultimă instanță, el își transcende natura și devine imun în fața putreziciunii și mortalității<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 233. footnote>. Modul în care o ființă umană poate „deveni dumnezeu” prin imitarea și urmarea caracteristicilor naturii divine este urmărit în lucrarea exegetică De oratione dominica. Pentru a te adresa lui Dumnezeu, a-L ruga pe Dumnezeu în
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Grigorie de Nyssa, Oratio catechetica magna, 35, P. G. XLV, col. 88A. footnote>, într-un cuvânt, ceea ce Domnul Hristos a asumat, a mântuit. Dar acest fenomen nu are loc automat, fără nici o acțiune din partea credinciosului<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 226-229. footnote>. În concluzie, subliniem că Hristos s-a făcut sărac pentru a ne îmbogăți pe noi și astfel, ceea ce suntem și ceea ce avem, suntem și avem prin împărtășire. Noi, creștinii, avem făgăduința participării la Dumnezeu. Suntem dumnezei
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pregătește calea Cântării Cântărilor, unde înțelepciunea este dusă la locul mirelui, astfel ca mireasa (omul) să poată fi căsătorită cu Dumnezeu, devenind o fecioară castă în loc de mire. Verna Harrison<footnote „Gender, Generation and Virginity in Cappadocean Theology”, în The Journal of Theological Studies, 47, 1996, p. 38-68. footnote> indică modul în care acest al treilea stadiu al vieții spirituale este caracterizat de temele fundamentale ale spiritualității gregoriene: „Sufletul care Îl caută pe Dumnezeu trebuie să se avânte dincolo de granițele propriei capacități
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
caută pe Dumnezeu trebuie să se avânte dincolo de granițele propriei capacități spre incomprehensibil. În această situație, cererea tânărului de a dobândi, poseda Și controla Înțelepciunea trebuie să fie abandonată”<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 92-93. footnote>. În studiul său, autoarea explorează de fapt modul în care sufletul este un receptacul în gândirea Sfântului Grigorie Și modul în care discursul erotic al Cântării permite
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
faptelor zilnice, ar deveni perfectă din toate punctele de vedere, acea persoană nu posedă suficientă mireasmă pentru a privi Cuvântul divin așa cum nu poate privi discul soarelui”<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 528-529. footnote>. O primă cunoaștere a lui Dumnezeu, pe care o amintește Sfântul Grigorie de Nyssa, este aceea prin cuvântul Sfintei Scripturi Și prin poruncile Legii. În calitate de cuvânt al lui Dumnezeu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
puțin”<footnote Textul grecesc poate fi regăsit în ediția GNO, citată deja. Pentru pasajul discutat aici, a se vedea omilia I (14-42). Există o traducere în engleză realizată de Casimir McCambley, OCSO, „Saint Gregory of Nyssa, Commentary on the Song of Songs”, Brookline: Hellenic College Press, 1987. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, pentru a înțelege pe deplin Cântarea Cântărilor, manualul misticii, sufletul trebuie să sufere trei transformări interioare. Prima, transformarea morală prin urmarea învățăturii expuse în Biblie Și condensate în cartea Proverbelor
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a se vedea Rudy, Mystical Language of Sensation, cap. II. Asupra misticismului lui Origen în general, a se vedea Bernard McGinn, The Foundations of Mysticism: Origins To The Fifth Century, New York: Crossroad, 1991, p. 108-130; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 157-158. footnote>. Chiar noțiunea de simțuri spirituale probabil ne pare tot atât de bizară pe cât de necesară era pentru Origen. Putem presupune că Origen Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
unui artist” (7:1). Să nu uităm că această carte este interpretată ca un cântec de iubire curgând între Dumnezeu Și poporul Său, ori între Dumnezeu Și om, ca în cazul exegezei evreiești Și creștine<footnote Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 157-158. footnote>. Simbolul sărutului. Sânul Mirelui este mai bun decât vinul „Mai înainte nu erai frumoasă, pentru că te înstrăinaseși de frumusețea modelului Și, prin reaua învecinare cu păcatul, te schimbaseși spre urâțenie”<footnote Sf.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
în prima dintre aceste două stihuri este că învățăturile divine, chiar dacă sunt lapte, au, după cum era de așteptat, o forță mult mai amplă decât vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint Thierry), a se vedea McGinn, „Tropics of Desire: Mystical Interpretations of the Song of Songs”, în That Others May Know and Love. Essays in Honor of Zachary Hayes, OFM, ed. Michael F. Cusato and F. Edward Coughlin, St. Bonaventure: Franciscan Institute Publications, 1997, p. 133-158. footnote>. Aici, în comentariul Sfântului la cuvintele pe care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
dori, tânji Și spera la nimic care să-l salveze, atunci acel suflet poate spune în adevăr că « Am fost rănit de bunătate»”<footnote Origen, Comment. in Cant. Cant., edit. Baehrens, 194.6-13; trans., 198; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 159. footnote>. Origen arareori vorbește în termeni atât de pasionali. Sfântul Grigorie de Nyssa construiește pornind de la viziunea lui Origen, dar pe care o elaborează în cadrul programului propriu de „pasiune fără pasiune”. Ca Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
infinit la care nu ajunge niciodată. „Simultan”, spune Origen, „sunt purtat de actul său de tragere cu săgeata Și mă Și odihnesc în brațele Arcașului”<footnote Idem, In Canticum Canticorum, IV GNO, 129; trans. 104; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 159-160. footnote>. Cu siguranță unul dintre cele mai interesante exerciții incluse în Cântarea Cântărilor caracterizează tripticul provocator al Sfântului Grigorie asupra rănii din
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
pe care toți îl pot vedea. Odihnindu-se în brațele Mirelui, este concomitent lansată din arc în misiune în slujba tuturor fiicelor Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 520 . footnote>. Diac. Asist. Cercet. Drd. Liviu Petcu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
se putea deschide spre fonduri inedite. Asemenea investigări au oferit mari surprize, cum a fost extinderea numărului de manuscrise muzicale românești din Athos, de la câteva zeci semnalate de Andrija Jakovlevič, în 1982<footnote Jakovljevič, Andrija Inventary of Romanian Musical Manuscripts of Agios Paulos Monastery on Mount Athos; în: Revue Roumaine d`Histoire de l`Art, Série Théatre, Musique, Cinéma, București, Tome XIX, 1982, pp. 63 66; Jakovljevič, Andrija Inventarul manuscriselor muzicale românești aflat la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos; în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nuanțe În hristologie. Divinitatea Îndumnezeiește carnea (trupul) la Întrupare prin unirea cu aceasta (acesta); această carne sau acest trup, la rândul său, Îndumnezeiește credincioșii prin unirea cu ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
aparține de drept doar lui Hristos<footnote Ibidem, col. 97. footnote>. Sfânta Euharistie le permite bunilor credincioși să participe la efectul Îndumnezeitor al Întrupării, al Jertfei și al Învierii Domnului. Norman Russell, Într-una din lucrările sale<footnote The Doctrine of Deification ..., p. 300. footnote>, menționează un lucru de-a dreptul insolit poate pentru destui teologi occidentali: „Împărtășirea noastră de dumnezeirea lui Hristos prin Euharistie ne face superiori Îngerilor”. În privința schimbării produse În pâine și vin prin efectul binecuvântării și a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]