1,653 matches
-
au stabilit un remarcabil record de producție. Ei au elaborat 772 de șarje În perioada dintre reparațiile unui cuptor a cărui boltă a fost zidită cu cărămizi refractare din cromomagnezită. Saigon - Armata de eliberare din statul Patet Lao continuă operațiunile ofensive Împotriva forțelor franceze de ocupație. Londra - Agenția Reuter transmite că locotenent-colonelul Gamal Abdel Nasser, membru al consiliului... Dă, dragă, difuzorul ăla mai Încet! Apoi În șoaptă: Doarme fi-tu! Uite ce ți-am adus! și ia pânza de pe coșul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
crede sincer deștept și cu cât e mai mare prostia pe care o repetă - fiindcă prostiile nu se spun, ci se repetă -, cu atât crede că enunță o sentință mai profundă. De aceea prostul pur e prost pozitiv, agresiv sau ofensiv, spre deosebire de prostul impur, care nu-i decât negativ și defensiv. — Și proștii ăștilalți? - l-am întrebat. — Ai să vezi. În patria asta a ta, ca și în toate celelalte de pe lume, au existat, există și vor exista proști, dar până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
eu, ca să mă apăr, mă voi preface că mă cred deștept, sau mai degrabă om de bun-simț. Și foarte bine face. Așa e prostul defensiv sau negativ. Iată însă că aici, în țara ta, încep să apară proști pozitivi și ofensivi, proști puri, proști care nu doar simulează că se cred avizați, ci se și cred ca atare. Și ofensiva asta, să n-ai niciun dubiu, a ajuns la modă. Am văzut că destul de mult timp înainte de izbucnirea războiului și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
conștiință de sine. Toate bietele făpturi fictive care nu bănuiesc că sunt proaste, toți cei care nu s-au îndoit niciodată nu doar de propria-le existență, dar nici de propria lor importanță, toți proștii puri, sau proștii pozitivi și ofensivi se grupează sub stindardul prostiei, pe care o numesc bun-simț. Iar lozinca și indiciul prostiei sunt acum acestea: interesul național mai presus de orice! Și cum ignoră respectivul interes, ceea ce numesc astfel nu este decât o formă a relei pasiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
târî la seminarii unde voi învăța cum să-mi iubesc sânii ca ființe separate și cum să-mi aplic un contur perfect al ochilor. Dacă aș confrunta-o, ce ar urma? Ea se va simți vinovată, va avea o reacție ofensivă, eu voi afla că Mark s-a culcat cu întreaga echipă de volei, cu toate în același timp, iar apoi o luăm de la capăt. Văd că ți-a venit mintea la cap! m-a acuzat ea. Și nici măcar nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.“ 2. Condițiile legitimei apărări a) privind atacul - Atacul este material când este folosită violența fizică a atacatorului sau acesta poate utiliza diferite mijloace ofensive ca arme sau orice alte obiecte sau instrumente care pot fi întrebuințate la atac (art. 151 C.p.). De asemenea, la atac pot fi folosite narcotice sau orice alte substanțe. (Art. 151 C.p. „Arme sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele, astfel declarate
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
raționa (c'est un roseau pensant! medită el), căuta să-i stea mereu prin preajmă. O invită la dans și, pe netede hexagoane de piatră pestriță, își exhibă nenumărata colecție de figuri coregrafice. Pe când ghitarele se tânguiau languros, o înghesui ofensiv în extremitățile obscure ale sălii de marmură, pipăindu-i talia filiformă. Considerând delicatele împotriviri ale tinerei furnici drept avansuri acceptate, greierele-viorist încercă să o ademenească spre o canapea cu husă vegetală, care era dispusă în penumbră. Se trezi cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un instrument de rezolvare efectivă și pe cale pașnică a crizelor și disputelor; 4. Angajamentul de urmărire a procesului de control al armamentelor, în primul rând prin punerea în aplicare a Tratatului privind forțele convenționale, cu scopul de limitare a potențialului ofensiv al forțelor armate la un nivel de la care un atac masiv prin surprindere ar deveni imposibil. De asemenea, se impune respectarea principiilor încrederii și transparenței legate de activitatea autorităților militare ale statelor membre O.S.C.E.; 5. Încurajarea creării unei identități
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
perioadă, ale cărei origini nu se pot determina exact și care se întinde, în linii mari, până la sfârșitul primului război mondial, alianțele dobândesc, prin excelență, un rol de particulară importanță în cadrul activităților diplomatice consacrate preparativelor în vederea războiului. Ele erau eminamente ofensive. În acest lung interval de timp se produce, conform aprecierilor lui Robert E. Osgood și ale lui Robert W. Tucker, o fuziune între război și diplomație, o subordonare a diplomației instituției războiului. „Țelul călăuzitor al angajamentelor politice de dinaintea primului război
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de factori ce acționează permanent sau inerțial, concurând la configurarea profilului și specificității acestora. Acești factori pot fi de natură foarte diversă - politici, militari, economici, juridici sau de ordin tehnico- procedural sau instituțional. Privite prin această optică, alianțele pot fi ofensive sau defensive, pașnice sau agresive, legitime sau ilegitime, licite sau ilicite, legale sau ilegale, bilaterale sau multilaterale, regionale, continentale, transregionale sau globale, limitate sau generale, permanente sau ocazionale, conjuncturale sau de durată, simetrice sau asimetrice, instituționalizate sau ad-hoc, secrete sau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
potențiali; - reciprocitatea intereselor - fie cu privire la păstrarea status-quo-ului, fie la expansiunea teritorială, a resurselor strategice etc. - eventualitatea angajării militare și a riscului unui război. Abordarea tradițională a problemei alianțelor pune în centrul atenției coalițiile politice și militare, fie ele de tip ofensiv sau defensiv. Într-o astfel de viziune, alianțele implică o colaborare militară, ceea ce le distinge de colaborările sau asocierile cu caracter economic și politic, deosebindu-se de organizațiile de securitate colectivă, fiind încheiate la nivel de state suverane. Această prismă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ales defensive, încercând descurajarea conflictului prin impunerea percepției asupra raporturilor costuri-beneficii în așa măsură încât apelul la conflict să fie descurajat. Cât privește tipul „alianțelor cu cel mai puternic”, analiștii au observat că multe dintre acestea au un caracter pronunțat ofensiv. Se citează aici politica de conciliere a Franței și Angliei față de Germania în anii ’30. Această formă mai subtilă de „alianță cu cel mai tare” era destinată în ultimă instanță să controleze Germania, impunând anumite limite pentru comportamentul său pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să reducă tendințele de organizare supranațională care ar fi putut afecta statutul suveran al statelor ca subiecte internaționale. Perioada secolului trecut ca și cea anterioară a fost caracterizată prin admiterea și recunoașterea dreptului statelor de a încheia alianțe cu caracter ofensiv. Aceasta a facilitat jocul neîngrădit al alianțelor și al contraalianțelor, exerciții care, după Congresul de la Viena (1815), avea să dobândească o notorietate deosebită datorită constituirii „Sfintei Alianțe”. Aceasta avea să marcheze în mod deosebit de profund destinele Europei și nu numai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în epocă s-a produs o „fuziune” între război și diplomație, cu toate implicațiile decurgând din această relație. 2. Drept rezultat, alianțele au dobândit un rol de o importanță particulară în cadrul activităților diplomatice consacrate preparativelor în vederea războiului. Ele erau eminamente ofensive, dar se încheiau și alianțe defensive sau care erau deopotrivă ofensive și defensive. 3. Una din funcțiile cele mai importante ale alianțelor acestei ere este menținerea status-quoului existent, dar mai ales achizițiile teritoriale. Asemenea practici se mențin și azi în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu toate implicațiile decurgând din această relație. 2. Drept rezultat, alianțele au dobândit un rol de o importanță particulară în cadrul activităților diplomatice consacrate preparativelor în vederea războiului. Ele erau eminamente ofensive, dar se încheiau și alianțe defensive sau care erau deopotrivă ofensive și defensive. 3. Una din funcțiile cele mai importante ale alianțelor acestei ere este menținerea status-quoului existent, dar mai ales achizițiile teritoriale. Asemenea practici se mențin și azi în conduita alianțelor chiar dacă ele nu se mai numesc „alianțe” și în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
transformarea dreptului internațional dintr-un „drept al războiului” într-un „drept al păcii”. Această schimbare de esență a avut efecte și în privința statutului legal al alianțelor. Pactul Societății Națiunilor a avut astfel printre prevederile lui și abolirea alianțelor cu caracter ofensiv existente în momentul adoptării precum și interzicerea expresă pentru viitor a oricăror înțelegeri vizând crearea de alianțe având scopuri agresive. Prin urmare, toate alianțele timpului s-au autodefinit ca fiind defensive, dar eufemismele la care s-a recurs nu puteau estompa
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din perioada interbelică a dezvăluit existența acestor două „dileme” care au fost asociate cu percepția avantajului sau dezavantajului militar de către un stat sau o coaliție de state. S-a observat astfel că strategiile de balansare agresivă, bazate pe percepția avantajului ofensiv și „împovărarea aliatului”, care se întemeiază pe asumarea avantajului defensiv au, fiecare, efecte destabilizatoare, conducând la percepții incorecte. În sistemul internațional contemporan, multipolaritatea este caracterizată prin, dar nu exclusiv, existența mai multor deținători de arme nucleare. Din acest punct de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
s-au produs în societatea internațională. Astăzi există o mai mare preocupare pentru o tratare a alianțelor printr-o optică deosebită de abordările tradiționale, într-o măsură importantă unilaterale, ce situau în centrul atenției coalițiile politice și militare (de tip ofensiv sau defensiv). Astfel, se acceptă faptul că angajamentul luat de parteneri într-o alianță sau coaliție este „formal” de regulă, dar poate fi adesea și „informal”. O a doua constatare se referă la scopurile alianțelor care se consideră că nu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
La țigănci după nuvela fantastică a lui Mircea Eliade. Diferențele au constat în diversitatea instrumentelor de percuție care au înviorat materia sonoră pigmentând-o cu o multitudine de evenimente timbrale; în diversificarea expresivității printr-o suită de variații, de la vigoarea ofensivă a ritmurilor aksace, la transparența plină de grație și mister a celor intonate de instrumentele metalice - vibrafon, trianglu, clopoței etc.; de la atmosfera primitiv-arhaică, la cea sacră, încununată de sonoritatea penetrantă a clopotelor tubulare așezate orizontal, într-un crescendo magnific, în
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
fidela espresiune a națiunii. Le-am zice noi pe nume și încă ceva pe deasupra dacă ar fi vremea vreme și țara pe pace. Daca tăcem, nu de răul și frica radicalilor tăcem. După aceea arată cum conservatorii au combătut războiul ofensiv și au crezut că și Camerele or fi contra lui, și cum s-au înșelat, căci națiunea, mai ales cea oacheșă de tot, reprezentată de d. Fundescu, au fost pentru război până în pânzele albe. Un singur lucru uită "Romînul". Națiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
azi îl combate. {EminescuOpX 209} Argumente ad rem nu s-au adus nicicând în contra noastră, pentru că secta liberală consistă din oameni absolut incapabili, născuți cu neputința de-a pricepe cel mai elementar adevăr chiar. Daca le spui că o alianță ofensivă nu se face fără tractat în regulă ei răspund c-ar fi nedemn de-a cere de la un împărat zapis și chezășie; daca le spui că teoria de "om și om", o teorie curat filantropică și un rezultat al compătimirii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scump această țară. [21 decembrie 1879] {EminescuOpX 380} [""BINELE PUBLIC" NE-ADUCE ȘTIREA... "Binele public" ne-aduce știrea că plecarea d-lui Boerescu la Berlin nu are de scop regularea definitivă a cestiunii așa-zisei răscumpărări, ci încheiarea unei alianțe ofensive și defensive. Desigur că știrea aceasta, tocmai fiind atât de importantă, cată să fie primită cu mare rezervă. Fără a discuta câtuși de puțin dacă o asemenea alianță este sau nu cu putință, de e folositoare ori nu țării noastre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împărați. Repetăm dar că simplul fapt că un ziar e în pozițiunea de a comunica o asemenea noutate e un semn că noutatea e prematură, ba că ar putea fi cauza ca orice tratări să înceteze la moment. O alianță ofensivă și defensivă mărturisită în momentul de față, în care o încordare oarecare există între Rusia și Germania, ar fi un act nu tocmai prudent de provocațiune din partea Germaniei și cu totul imprudent din partea noastră. Nouă îndeosebi ni se pare că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deosebite pe care o avea capitala Imperiului Otoman, din perspectiva sistemului său politic european. De aceea, ca și predecesorul său, el a făcut eforturi susținute pentru a determina Poartă Otomană să adere la proiectul francez de constituire a unei alianțe ofensive și defensive cu Franța, Spania, Prusia și Danemarca, includerea celei din urmă fiind motivată de necesitatea evitării că ea să fi fost 17 Loc. cît., p. 234. 18 Loc. cît., p. 233. 19 Loc. cît., p. 234. 20 Loc. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Grigore T. Popa care, În 1947, sub cupola Ateneului Român, Încheindu-și celebra conferință „Morala creștină și timpurile actuale” (având ca subtitlu - mai este posibilă astăzi credința În Învățătura lui Iisus Hristos?) dădea uluitorul răspuns la gravele probleme create de ofensiva materialist atee În timp ce România era În plin proces de bolșevizare: „Soluția? se Întreba el retoric - Înapoi la morala creștină”. Pentru că numai aici - am spune noi - se poate regăsi liantul necesar pentru armonizarea devotamentului uman cu responsabilitatea profesională. Ar fi În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]