23,008 matches
-
tale, te rog...”, Îi răspundeam râzând și o zbugheam pe ușă. Nu știu dacă semănam cu Thalia, dar știu că atunci mă iubeam pentru prima oară În viață. Mă iubeam pentru că eram fericită. Îmi plăceam trupul și imaginea acestuia În oglindă. Parcă Înflorisem dintr-o dată, ca cireșul din fața blocului care Își scutura florile pe fereastra mea, În fiecare an. Iubeam fără nici o condiție și simplul fapt că mă aflam dezbrăcată În fața acelei oglinzi vechi, Îmi unea sufletul cu cerul. Fiecare centimetru
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
fericită. Îmi plăceam trupul și imaginea acestuia În oglindă. Parcă Înflorisem dintr-o dată, ca cireșul din fața blocului care Își scutura florile pe fereastra mea, În fiecare an. Iubeam fără nici o condiție și simplul fapt că mă aflam dezbrăcată În fața acelei oglinzi vechi, Îmi unea sufletul cu cerul. Fiecare centimetru de piele purta mirosul lui Doru. Doru, idolul copilăriei și adolescenței mele... “Lidia, Li-di-aaaaaaaaaaa...”, o auzeam pe bunica strigându-mi numele În jurul blocului. O ignoram. Eram prea fericită ca să Îmi mai pese
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
incapabil să-și dea seama că soția sa este amenințată de boală) ori al morții. Depresive și frustrate, personajele se regăsesc singure (căci obiectivitatea autoarei este perfectă) pe scena unei lumi mizere, dezolante, care li se deschide Înainte ca o oglindă din care le privește „un hiperrealism angoasant”, după cum scria Doina Ioanid, care le dezumanizează. Ratarea personajelor este evidentă, indiferent de mediul din care fac parte (Întârzierea la locul de muncă sau la vizita unor prieteni, certurile cu amanții, incapacitatea de
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
cea mai tristă „performanță” a culturii românești din perioada comunistă. Este adevărat că s-a numărat printre „muzicienii - constructori” ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, plătind cu vârf și îndesat tributul concepțiilor sale flozofico patriotice, atitudini regaliste, anilor petrecuți peste Ocean etc. Oglinda luptei surâde cu autoritățile Partidului și Statului Socialist (1945 - 1978) s-a conturat în numeroasele sale întâmplări, reclamații, plângeri către oficialitățile epocii, multe rămase în arhive greu accesibile cercetătorilor postume. Dimitrie Cuclin însă, a fost un om „prudent”, făcându-și
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda prin care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie consideră că acest concept este redat de cuvintele Cântului 1:12b. Aici, mireasa, referindu-se la Mire, spune: „Nardul meu are mireasma lui”, înțelegând prin aceasta că mănunchiul ei de nard emite
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nardul meu are mireasma lui”, înțelegând prin aceasta că mănunchiul ei de nard emite „mireasma lui Hristos” Și astfel, captează în ea Și pentru ea „mireasma acelei grații transcendente Și inaccesibile”. Și totuși, această mireasmă - sau reflexie, dacă preferăm imaginea oglinzii - permite numai o cunoaștere indirectă Și inadecvată a lui Dumnezeu, spune Sfântul Grigorie; pentru că „... chiar dacă o persoană ... oferind mireasmă prin parfumul faptelor zilnice, ar deveni perfectă din toate punctele de vedere, acea persoană nu posedă suficientă mireasmă pentru a privi
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu Și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 88. footnote>. Sufletul începe deci să-L vadă pe Dumnezeu în întuneric; este o vedere reflectată în oglinda sufletului, contemplare unică pe care Sfântul Grigorie o numește Θεογνωσία. Noțiunea de întuneric are un sens mistic, ea neînsemnând semnul neputinței naturale a omului, ci al inaccesibilității radicale a firii divine a cărei experiență constituie suprema contemplare. Pe culmea experienței
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
face compromisuri. Trăiește respectând inflexibil doar dorința de a surprinde noul, frumosul, necunoscutul, viața. Aflându-se Însă permanent cu fața spre moarte. „Între” se definește egoismul ce Îmbracă forma iubirii și a frumuseții. Între alb și negru. Cuierul negru și oglinda cu ramă albă, biroul alb și ușile negre, scaunele albe și aparatele negre ce 65 Înregistrează pe pelicula neagră dârele de la alb la negru ale existenței celor trei. Negrul realității mizere și albul pur al filmului În care el caută
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
mare pentru puținătatea timpului rămas. Subtilul joc al dublului imperfect: Ea (femeia tânără, frumusețea, misterul, viața care va continua cu multitudinea ei de posibilități) și ea (soția, stabilitatea și Îndârjirea, forma definitivă a vieții cuprinse Între limitele existenței), gesturile În oglindă, cu sugestia transformării Ei În ea și a ei În Ea (nu poți să nu te Întrebi: Oare ce va alege el? Dar oare mai are Timp să aleagă, mai Trebuie să aleagă?) și apoi egalizarea: Ea (indiferent care dintre
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
poză eram cu 10 ani mai tânăr. Mi-a dat cheile de la camera 19. Numărul m-a lovit ca un bolovan în cap. Rucsacul mi-a alunecat de pe umăr, lovind podeau cu putere. Femeia, care până atunci se admira în oglindă, a tresărit, scăpându-și obiectul din mână. Pur și simplu am încremenit, fixând numărul cheii, până când ochii au început să mă usture și imaginea să devină neclară. Am închis pumnul cu putere. Încă îmi pica greu amintirea ei. Nu cred
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
de Dumnezeu, de a uni lumea sensibilă cu cea inteligibilă [...] Văzându-L pururea pe Dumnezeu în orice ființă, el Îl vedea, de asemenea, în sine însuși, căci curăția inimii sale îi îngăduia să-L contemple în ea, ca într-o oglindă. El se putea bucura chiar de vederea lui Dumnezeu față către față [...] Starea paradisiacă, în care omul trăia potrivit naturii sale primordiale, ne apare astfel ca o stare de sănătate, în care omul nu cunoștea vreo formă de boală, nici
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
centrul Cernăuțiului. Că puteam fi numărați pe degete, probabil era vinovat (în orice caz așa mi-ar conveni să cred) și lunecușul grozav, care s-a așternut pe străzile orașului întocmai ca-n versurile Poetului: <...căci gheața se-ntinde/ asemenea oglinzilor>. După înșiruirea, pe ton domol, a subiectelor celor mai importante ivite în cadrul colocviului, autoarea încheie, aproape pe aceeași tonalitate de litanie săpată în piatră: ,,Teme pentru meditații mai îndelungate ne-a dat scriitorul Mircea Lutic, cu invocarea sclipirilor de geniu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
teatrul și în publicistica vituperantă, de o actualitate bulversantă și dezarmantă, create de Mihai Eminescu. Autoarea trece, în continuare, într-un alt plan, al constatărilor și întrebărilor dureroase: Ne-am obișnuit să-i rostim numele și să-l definim drept oglinda sufletului nostru de zile mari și zile obișnuite, de cele mai multe ori, însă, în deșert, așa cum invocăm fără noimă și numele Mântuitorului. Poate ar fi cazul să răscolim în sinea noastră, întrebându-ne dacă a mai rămas ceva din Eminescu în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ezitat să se dedice total profesiei de dascăl, meseriei de medic sau de jurnalist, aducând bani de acasă pentru că, deocamdată, statul este preocupat să se dedice unor astfel de avortoni cum ne apare în față nemernicul care se uită în oglindă și exclamă: „Eu sunt Grigore Băciuț, canalia necesară distrugerii tuturor celor care pun bani de la ei pentru a se întrece cu UMF Iași, de exemplu!” Dacă acesta este G.B., o gravă problemă este dacă primul ministru tace, dacă ministrul Educației
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR, cât și emisiuni cu caracter publicistic, emisiuni scenarizate și de istorie a teatrului românesc și universal: Revista Teatrului Național Radiofonic, De la Arlechin, Cronica unei premiere anunțate, Oglinda firii, Cinci personaje în interpretarea unui actor, Thaliafest, Clasicii dramaturgiei universale. O pagină este dedicată istoriei Teatrului Național Radiofonic, de la începuturi (1928) până în prezent. Revista teatrală radio este deschisă atât specialiștilor, nume consacrate ale teatrologiei și publicisticii teatrale, cât și
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
dar păstrându-l parcă aproape, ca într-o încercare de a uni timpul. “Astă seară în grădină/ S-a aprins un licurici,/ Și zbura încet, agale,/ Când pe acolo, când pe-aici.” Și da, Ligya este un prezent continuu, dar oglinda, neiertătorul martor al perenității noastre, îi aduce aminte de scurgerea orelor. Mi-a brăzdat timpul obrazul,/ Părul mi-a încărunțit,/ Am aflat ... Trecut-au anii,/ Iute am îmbătrânit!” Și iată mărturisirea, dovada: Ligya a rămas un suflet de copil, e
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
le lustruiesc io zî de zî, de atâta vreme! Atunci am văzut eu ale cui îs cizmele pe care le curățam. Erau cizmele tălhariului cel mare! Două luni și jumătate, io i-am lustruit cizmele lui Hitler, de erau ca oglinda! Două luni și jumătate, ultimele pe care le-a mai petrecut în bunker”. Sfeterul de lână Cu fiul și nora „Nu știau nemții așa șmecherie. Sclipeau cizmele alea, de numa’-numa’!” Stă în fața mea și vorbește neîntrerupt, ca un școlar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz și flori și este fixat într-un bat-suport care se sprijină pe pământ. Persoană care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Bucovina, mascoida de cal cunoaște mai multe variante plastice. Cel mai adesea jucătorii de caiuti sunt echipați cu capete de cal, lucrate din lemn și îmbrăcate în pânză roșie, albă sau neagră, la care se adaugă și alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, canafi, mirt, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat într-un suport de lemn, de obicei o covata găurita la mijloc sau două vesce de sita, care se acoperă cu un covor sau o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
toate au dovedit dragostea pe care mi-o poartă acesta. Sunt, fără nicio îndoială, omul cu cel mai mare succes la spectatori. Am făcut multe filme, unul singur politic, după 1990. Este vorba despre filmul în două părți Începutul adevărului - Oglinda. Nu m-am numărat printre cei care s-au ridicat împotriva regimului, pentru că n-am crezut niciodată că un asemenea regim poate să cadă. Dar nu am făcut niciun fel de concesie sistemului. Pentru că era împotriva firii mele. Vreau să
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
filme precum „S-a furat o bombă” (1961), „Dragoste la zero grade” (1964), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Frații Jderi” (1974), „Ringul” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Zâmbet de soare” (1987), „Oglindă” (1993), „Punctul zero” (1996), „Triunghiul morții” (1999). 11 noiembrie - academicianul Adrian Rusu Adrian Rusu, membru corespondent al Academiei Române la Secția de Știință și Tehnologia Informației, s-a născut pe 3 februarie 1946. Prof. univ. dr. ing. Adrian Rusu și-a
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
și o lucrare a pictorului Ionel Popovici. Simeon LĂZĂREANU Foto: Ionel BĂLTEANU Cadru Titlurile apărute în anul 2013 1. „ANTOLOGIJA RUMUNSKE PROZE U VOJVODINI” - antologie de proză românească din Voivodina - selecție și traducere în limba sârbă de ILEANA URSU; 2. „OGLINZILE CALEIDOSCOPULUI” - antologie de creații literare (și plastice) ale copiilor, publicată în baza selecției pe care au făcut-o IOȚA BULIC (coordonator), NICU CIOBANU, EUGENIA BĂLTEANU și MARIANA STRATULAT. 3. „MANSARDA DE VEST”, poeme ale poetului SLAVCO ALMAJAN; 4. „PRELOMLJENI HLEB
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
Theodor Damian și Muguraș Maria Petrescu la Reșița, pe 14-15 martie a.c., precum și Florentin Smarandache, toți prezenți în fiecare număr al revistei, Dr. Corneliu Florea din Canada și mulți alții). Noua ProVincia Corvina apare de 17 ani și este o oglindă vie a ținutului Hunedoarei, în primul rând și a fenomenului cultural și literar din județ, este o revistă foarte variată cuprinzând texte literare, poezie, proză, eseuri filosofice, texte scrise de debutanți, descoperiri istorice, noutăți felurite, ilustrează amploarea pe care o
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
În noiembrie 2002 s-a opus așa-zisului război preventiv împotriva Irakului: îBush a spus: Nu vom permite ca armele cele mai crunte ale lumii să rămână în mâna celor mai proști conducători." Corect. E cazul să te uiți în oglindă, amice. Despre tine e vorba.' În 1997, Herb Greer pune oarecum la îndoială virulența lui Pinter, sau mai degrabă lipsa ei de umor: îDeclarațiile publice ale lui Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]