2,453 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ În amintirea anilor mei tineri Tainele întunericului Acoperă drumurile. Bezna cuprinde șoseaua Și câmpul și ograda. Viscolește cu ger Și ploaie și ninsoare. Mașinile sunt derapate Pe margini de șosele blocate. Ceața orbește până și noaptea. Școala rămâne o oază De lumină și de culoare. Îngheață apa pe table, Mâinile sunt degerate. Îngheață gerul din oase
LUMINĂ ÎNFRIGURATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348046_a_349375]
-
de măsuri: -ofițerii au fost încartiruiți prin casele mai arătoase ale sătenilor, iar gradații inferiori și restul trupei au fost instalați în câteva livezi și grădini cu pomi fructiferi, care le asigurau umbra și, parțial, hrana oferită gratis de fructele ogrăzilor. Mulți dormeau în căruțe, alții pe jos, în iarbă, înfășurați în foi de cort. Astfel, o așa grupare a fost instalată nu departe de casa noastră, în livada unui vecin, Pamfil Stoican, adunătură heteroclită de bărbăți și femei, purtând rubăști
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
nu-s bune de nimic. Cât am trudit în viață, pe tine-am risipit, Căci m-ai trădat, ingrato, cu cel mai bun amic! Părinții sunt pe ducă și nu mai sunt spitale, Cu pensia caducă trăiesc din trei parale; Ograda e pustie și-n casă pute-a mort, Iar tu, nebună țară, dai bani pe săli de sport! Noi am crescut în cinste și-n har de Dumnezeu, Dar crucea grea, în spate, de ce s-o car doar eu? Pe
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
tanti, cum să nu-ți dau. Sape, hîrlețe, chitonage, semințe și vorbe trec peste garduri. Și fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la UE și or să ne mai dea voie să facem focuri prin ogrăzi și prin grădini. Cică o lege cu „fumăritul” au și dat, dar deocamdată nu se pune în aplicare. După aceea ... Deocamdată timpul are iarăși răbdare cu noi. Nu mai sînt nici cincinale...Porcii îi tăiem tot ca înainte și ca
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
ultima pagină care vine Dar până atunci, iată, Te-am găsit în mine. Cântecul de vară Miez de vară și de flori Seva pregătește rodul; Guguștucul meu din nori La fereastră dezleagă codrul! Tu ești cântecul de vară Nucul-scena din ogradă Unde cânți până diseară Când socul crește să te vadă. Iar se face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește-n viță -germenele unui vis- și-n ogradă când mă-ntorc eu voi fi bătrân atunci, chiar dacă clipele
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
fereastră dezleagă codrul! Tu ești cântecul de vară Nucul-scena din ogradă Unde cânți până diseară Când socul crește să te vadă. Iar se face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește-n viță -germenele unui vis- și-n ogradă când mă-ntorc eu voi fi bătrân atunci, chiar dacă clipele mai torc fuiorul ascunselor porunci. Aripa de guguștuc Pașii îmi aleargă pe ulița aburului de toamnă, Tăcere,nu se aude pe nicăieri sorbitul paharului întins de-o Doamnă, sunt împins
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
gospodăriilor pe lângă care trecea, apoi pleca mai departe. Însă, la un moment dat, în dreptul unei gospodării nu prea arătoase, mirosul lui fin îi consimți că acolo ar fi rost să încerce. Se strecură prin gardul de la portița de intrare în ogradă, trase o raită, în joacă, printre orătăniile din curte, mai mult ostenindu-se, nicidecum să prindă ceva, găinile erau ținte prea mari pentru amărâtul de el. Atunci, se resemnă, și, văzând lângă grajd cușca goală a dulăului, intră în ea
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
Articolele Autorului Bună seara,-ți zic, Adică bonsoar, Ai venit, la plic, Cu un ger barbar; Vrei să-mi intri-n casă, După-al tău reflex?! Păi. de ești nervoasă, Am să-ți dau la plex! Viscolul îmi tunde Nărăvaș,ograda, Și nu știu de unde, Hop, vine zăpada, De mă mir așa, Ce-aveți voi în gușă Când la casa mea, Viforați în ușă ?! Referință Bibliografică: LA PLIC / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie
LA PLIC de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350114_a_351443]
-
oricare poporean ce respira aerul național-socialist al teritoriului anterior menționat. Avem în fața ochilor un tip de atitudine completamente neconformă cu principiile europene de drept și, iată, nesancționată sub nicio formă, așa cum ar trebui, de către măreața uniune statală în a cărei ogradă cu surle și trâmbițe am intrat. Spre deosebire de aleșii românilor, aleși care nu fac altceva decât să semene zarvă și să arunce constant buzduganul zavistiei în capul întregului lor neam, dar și în cel al piramidei comunitare UE, cetățenilor mioritici, cu toate că
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
mărișori și nu mai sug. - Și dacă fată iar? - Te scap și de ăia. Îi împart pe la copii, pe la ciobani. Găsesc eu. - Nu vrei cu nici un preț să castrez cățeaua și pace bună. - Ăsta e rostul ei: să-ți păzească ograda și să facă pui. Câți copii are Mitu pocăitu'? - Păi, să fie vreo șaisprezece. - Vezi? Și primăria nu a trimis pe nimeni să-l castreze. Să nu mai facă și alții. - Aoleuuu, asta ar însemna mutilare, bre. - Adică la om
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Tatăl, Ștefan se ocupa în secundar cu munca pământului, fiindcă în principal avea meseriile de tâmplar și fierar și lucra în atelierul din propria-i ogradă. Meseriile le-a moștenit de la tatăl său, Mitru Leu, acesta venind cu ele din părinți de părinți. IOANA a abținut numele de STUPARU, în urma căsătoriei cu Nicolae Stuparu născut în Turnu Măgurele, Teleorman. Tot în Turnu-Măgurele s-a născut și
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
îmbătrânirea tradițiilor se întrevede în cuprinsul poeziei („La țară, undeva”):” Boii demult au murit, / acum, doar la muzeu / mai există, / fierul de plug, ruginit!”) Octavian Goga deplângea și el, cândva, dispariția celor dragi și părăginirea casei părintești: „Cucuta crește prin ogradă,/ Și polomida-i leagă snopii, / Ce s-a ales din casa asta, / Vecine Neculai al popii?”/ Universul rustic a rămas pentru poet un „paradis pierdut”după cum John Miloton, poet englez din secolul al XVII-lea își numise ilustra sa epopee. Acest
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
oarecare, Pierise liniștea, de fel, Când, printre alte dobitoace, Așa, ne place - nu ne place, Mai apăruse și-un vițel; Și, de atunci, adio pace, Că-n zbenguiala lui neroardă, Nimic nu-i mai stătea în cale, Pe toate le-alerga-n ogradă Porci, păsări, capre rătăcite Le lua-n cornițe și-n copite Gonindu-le pe drum la vale.. Privind la scenă, un cățel A mârăit către erou: -Joacă-te acum cât ești vițel, Că mâine când o să fii bou!?! Morala: Oricât s-
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
în primul rând, ochii tăi vot fi capturați de mărțișoare. Toată lumea își decorează hainele cu ele. Mai mult, poți să observi mărțișoare purtate chiar de câini și pisici. În satele mici din munți, oamenii își împodobesc și animalele domestice din ogradă (mieii, caii, caprele, etc) cu astfel de podoabe. Casele au și ele, de asemenea, propriul lor mărțișor. Te-ai putea întreba de unde provine acest obicei. În timpurile vechi, ,,matenitsa” cum sunt denumite mărțișoarele în limba bulgară, au fost acceptate ca
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
acestei familii de nevoiași, care o ducea din ce în ce mai rău, norocul, care nu este decât una din fețele sorții, a surâs mai întâi ca mai apoi, la sfârșit, să râdă în hohote. Norocul s-a metamorfozat într-un copac crescut în ograda moșului și a babei. Una din frunzele copacului a început să crească peste măsură, umbrind, apoi întunecând sărăcia sărmanei familii. Nevoia de lumină dar mai ales curiozitatea, l-au determinat pe moș să urce în copacul ce părea o adevărată
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul după regulament 667. Moșiile pe care se putea sădi pomi și vii exercitau o puternică atracție asupra clăcașilor care nu de puține ori fugeau de pe cele
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
rămâneți; s-a ridicat Bică clătinându-se. - Mai rămâneam noi, dacă ar mai fi ceva de capul tău! - Acum, tare și mare în cartier este veneticul ăsta - a completat cel de-al doilea cu o ușoară smucitură de cap către ograda Mitrului. Până să priceapă, Bică a rămas ca îndobitocit iar cei doi s-au dus, într-o plecare precipitată, jignitoare. Răcnetul care i-a ajuns din urmă i-a umplut de mulțumire. N-a fost doar atât. Întărâtat, înjurând, Bică
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc ... Citește mai mult PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂplecseparată de visele taleprecum arinii aplecațipe maluri de ape care plângcu
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
pieselor lui Ibsen, aceea a reactivării trecutului, a aducerii lui în scenă pentru a-l supune prezentului. Întreaga carte cuprinde nuvele ce relatează întâmplăr le prin care trec protagoniștii pentru a reconstrui și amenaja o casă veche cumpărată, împreună cu o ogradă și livada în care dorm străbunii foștilor proprietari. În contextul negocierii prețului casei, preotul Nastur își povestește o parte din viață cu întâmplări petrecute pe când era medic veterinar la CAP-ul din sat: „- Eu, domnule, iubesc animalele! Prima dată, am
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
albastru ... ” Ea este zugrăvită (și nu invers!) de către Mariana Cristescu în cuvinte calde, afectuoase, materne, binecuvântate, sensibile, așa cum merită o tânără artistă în țara sa, de către confrați. Eseul „Ostasi întru Eminescu și românitate” ... se referă la comemorarea lui Eminescu “În ograda lui Aron Pumnul” de la Cernăuți, în 15 iunie 2012. Bustul poetului realizat de regretatul sculptor Marcel Guguianu, “Rodin al românilor” - a fost “cununat cu flori” - așa cum se exprimă autoarea. L-au onorat o serie de personalități precum: prof.dr. Victor Crăciun
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
prânz, la îndemnul lui Vasile cârciumaru, după ce au băut câteva țoiuri cu rom, s-au hotărât să meargă la casa părintească a lui Ion Netea. Au luat-o ușor, clătinându-se, pe șușa în jos, spre marginea satului.Ajunși în fața ogrăzii lui Netea, Nelu lui Pârnaie a ridicat cercul din fier ruginit și a deschis poarta. -Tovarășe Netea! Tovarășe Netea! Văzând că nu răspunde intrară pe prispă și cu mâinile streașină priviră în cameră.Îl văzură pe Netea întins pe pat
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > AȘTEPTAM IARNA Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului AȘTEPTAM IARNA Așteptam Iarna să-nflorească zăpadă și să-mi împodobească pomi în ogradă. Să-și scuture ramuri de al norilor scrum pe Moș Crăciun, când pe sub ei își făcea drum. Așteptam Iarna cu țurțuri la streașină, să ascult vântul cum o harpă îngână, când urca zănatec, scară de solfegiu. Natura moartă să își
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
curcubeu... În versuri, sufletul domniei sale s-a descompus în verdele primăverii, în galbenul, roșul, albastrul verii, în ruginiul toamnei, și , mai ales, atât de frumos, în ALBUL iernii. Sub imperiul lui stă un om de zăpadă, într-un colț de ogradă, stau doi îndrăgostiți ”cu palmele-căuș” dorind să prindă fulgii în zbor (”Îți amintești?”), stă o inimă îndrăgostită plutind în imponderabilitatea unui spațiu aproape nepământean, stă ”sărutul diafan pe pleoape” al iernii, stă cel care declară, nebun de fericire: ”Gingașii-ți
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
roșii verzi și galbene, mici cât bobul de mazăre. Iia ei albă avea rânduri negre și roșii la mâneci și la gât. Catrința era neagră cu câteva rânduri orizontale, roșii, abia vizibile pe negrul intens”. Pretextul este masa rotundă din ogradă, în jurul căreia se adună copiii să mănânce iar Muma Maria răstoarnă o mămăligă cât soarele. Nu sunt lucruri noi pe care le aflăm. Dar sunt atât de duioase încât abia îți învingi lacrima, pentru că noi toți am trecut prin asemenea
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
altul, amic la cataramă cu „merele de la Mitică” care-i burdușeau buzunarele și-i înghighinau cămașa cu burtieră ce-o sumețea peste pantalonii scurți de doc, cu care pleca creanga dis-de-dimineața de acasă sau mai fugea de la fân din lunca ogradei de la Sătic. Trecut prin „ciur și dârmon”, uns cu toate subtilitățile driblingului - i-ar fi putut fi sensibil aproape ca tehnică renumiților Ozon, Niki Dumitriu sau Balaci - înlocuite după revoluție cu „toate alifiile bolilor” (ba și ceva pe deasupra!?) de care
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]