1,007 matches
-
în realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ori de câte ori/de fiecare dată când poartă ochelarii de distanță, altfel nu"). (43) Aude doar cu aparatul auditiv ("Aude ori de câte ori/de fiecare dată când poartă aparatul auditiv, altfel nu"). (44) Simte doar mirosurile puternice ("Simte mirosurile puternice, în alte condiții, simțul olfactiv nu funcționează"). * Trăsătura divizibil, conform căreia se pot disting trei faze ale unui proces - incoativă, continuativă și terminativă -, caracterizează doar verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din clasa analizată va selecta, prin natura sensului exprimat, o clasă de argumente specifice în raport cu categoria de percepții redată: predicatele de percepție vizuală selectează stimuli care desemnează forme sau culori, cele de percepție auditivă, sunete sau zgomote, cele de percepție olfactivă, stimuli care exprimă mirosuri etc. În contextele de mai jos, Grezka (2009: 39) arată că verbul sentir 'a simți' are trei utilizări în funcție de natura semantică a argumentului selectat: (a) J'ouvrais grand les narines pour sentir ce fameux parfum qu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
N0: hum; N1: évé <phénomène gustatif>), Se arată astfel că verbul sentir selectează două argumente nominale, cu următoarele proprietăți semantice: primul nominal (N0) cu trăsătura [+Uman] și al doilea nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
terminat examenele. (34) Abia dacă s-a atins de engleză toată vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cale unidirecțională de producere a schimbărilor semantice în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), așezând vederea pe cea mai înaltă poziție: verbul prototipic pentru receptarea vizuală, a vedea, poate dezvolta sensuri din domeniul semantic al receptării auditive, tactile, olfactive sau gustative, dar raportul invers nu este posibil. Ierarhia tipurilor de extinderi semantice apare reprezentată la Viberg (1983: 136) astfel 77: sight > hearing > touch > {smell/taste (vedere > auz > atingere > {miros/gust) Ierarhia trebuie interpretată, conform precizării lui Viberg, în felul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
perfect în română: verbele care aparțin câmpului semantic auditiv nu dezvoltă sensuri intracategoriale, adică nu pot acoperi prin extinderi semantice domeniile care sunt așezate la dreapta lui. Verbul a simți, prototipic percepției proprioceptive, poate exprima percepții din domeniul gustativ sau olfactiv prin combinarea cu substantivele verbale gust și miros sau cu nominale din clasele semantice "gust"/"miros". (45) Fumătorii nu simt ("nu au percepția") gustul de dulce. (www.stiriacasa.ro) (46) A simțit miros de fum pe scara blocului. (www.ziarultimpul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În franceză sentir este folosit la fel cum se folosește a simți în română, desemnând orice tip de percepție de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în raport cu categoria de percepții exprimate: verbele de percepție vizuală, stimuli vizuali (entități cu referință concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete]); verbele care exprimă percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura semantică [+Emisie de miros]), stimuli gustativi (substanțe), stimuli tactili (senzații fizice). 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN Constituenții din poziția de obiect direct al verbului a vedea au, în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea din sufletul meu]. În cazul exprimării percepțiilor olfactive, în poziția obiectului direct apar cel mai frecvent grupuri nominale cu structura [miros + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența mirosului]. Exprimarea celui de al treilea tip de percepție, denumită aici "percepție tactilă", se realizează diferit: în poziția argumentului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poate fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
etc.; a cerceta, a examina tactil". A SIMȚI tranz. "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate. " Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție olfactivă A ADULMECA tranz. și intranz. (Despre animale) "a simți sau a descoperi cu ajutorul mirosului, prezența unui animal, a omului, a hranei etc.". A MIROSI tranz. și intranz. "a simți, a percepe un miros" ♦ tranz. "a apropia nasul de ceva sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de a reda distincții semantico-sintactice din interiorul paradigmei verbelor de percepție, vezi Viberg (1983) și Viberg (2001). 2 Prin percepții primare ne referim la cele cinci "tipuri" de percepție recunoscute unanim în studiile asupra domeniului percepției: percepția vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă și gustativă. 3 Vezi Coșeriu (1975: 39). În concepția autorului, câmpul lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele față de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu mai este acțiunea care precedă auzirea, ci, adesea, cea care o urmează" (s. n., IN). 138 O nuanță semantică valabilă, în egală măsură, și în cazul celorlalte percepții de contact este următoarea: deși se presupune prototipic că în urma proceselor perceptuale olfactive/tactile/gustative se produce o "asimilare" de către perceptor a stimulilor specifici (mirosuri/forme/gusturi), această relație semantică nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu are niciun miros. Această trăsătură
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedere faptul că libertatea de acțiune, de la cea mai fragedă vârstă, însemnă cunoaștere, explorare, achiziții noi pe toate planurile- cognitiv, social, afectiv, motric, lingvistic, înțelegem importanța ei. Iar dacă cel mic va cunoaște cu toate simțurile lumea înconjurătoare- tactil, auditiv, olfactiv, vizual, gustativ, putem fi siguri că a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere. Totul se va întâmpla însă sub atenta noastră supraveghere, pentru a fi evitate accidentele. Este minunat dacă putem noi, părinții, să-l lăsăm pe micuț să
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
nazale, baza de implantare a septului nazal, meatul inferior, eventual peretele posterior al epifaringelui (fig. 4.2); * rinoscopia anterioară mijlocie (capul pacientului este în extensie la 30°) permite observarea septului nazal în totalitate, cornetului inferior, meatului și cornetului mijlociu, fantei olfactive (fig. 4.3); * rinoscopia anterioară înaltă (capul pacientului se află în extensie la 60% față de poziția inițială) permite explorarea părții endonazale a acoperișului piramidei nazale (fig. 4.4). Cornet inferior Cornet inferior Cornet mijlociu Plafonul fosei nazale În timpul rinoscopiei anterioare
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
urmare a execuției sale. Această informare se poate face prin: feed-back intrinsec și feed-back mărit, sau extrinsec (Thompson P. J. L., 1993, pag. 142-161). Feed-back-ul intrinsec se realizează pe baza informațiilor pe care și le culege elevul de la analizatorii vizual, olfactiv, tactil (feed-back vizual); de la mușchi, tendoane, articulații etc. (fee-back kinestezic). Feedbackul extrinsec se obține pe baza informațiilor pe care le procură elevul de la o sursă din afară: de la profesor, de la alți elevi, oglindă, imagine filmată, cameră video. Acest tip de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
SPDT ar da specificitatea motivației. Însă, între efectul electrofiziologic și aspectul energizant al motivației există un hiatus încă neexplicat (psihologic probabil). Acționează întâi complexe de stimuli vizuali, auditivi (cuvântul cu importanță caracteristic umană), iar după stabilirea contactului, stimulii tactili și olfactivi capătă rol primordial. Contrar părerii generale, nici chiar la femelele care ovulează reflex în timpul copulației, nici una din căile aferente de la organele genitale sau organele de simț nu este absolut necesară pentru acest proces. Anestezia locală, dezaferentarea, extirparea uterului sau a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]