1,092 matches
-
VIAȚA OLTEANĂ, publicație apărută la Craiova, lunar, de la 1 martie până în iunie 1934, cu subtitlul „Anale culturale”. Director: Al. Iacobescu; redactori: M. D. Ramură, Mircea St. Iliescu. Întâiul cuvânt, semnat de director, încearcă să definească literatura specifică Olteniei, recunoscând că în această
VIAŢA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290514_a_291843]
-
adormită). Proză semnează Oprea Gh. Petre (Smărăndița, schiță). Se profilează un interesant sector critic, în care Al. Iacobescu și M. D. Ramură fac portretele poeților D. Nanu și Traian Demetrescu. Bogată este pagina de recenzii despre cărți ale unor autori olteni: Amintiri de C. S. Nicolăescu-Plopșor, Belfer îndrăgostit de Ion Dongorozi. Apar bune traduceri din Michelangelo (Strofe pe mormântul lui Occhino del Bracci), Costas Palamas (realizate de Al. Iacobescu, însoțind articolul intitulat Poezia greacă modernă), Nathaniel Hawthorne (fragmentul Nuntă în pragul
VIAŢA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290514_a_291843]
-
I. Parhon, George Marinescu, Al. Slătineanu, Z. Iagnov, L. Rusu. În revistă e prezent și deputatul italian antifascist Ezio Riboldi cu însemnări despre viața universitară din Italia. Cel mai activ colaborator e Șerban Cioculescu. El va semna comentariile Congresul federației oltene, va scrie despre Friedrich Nietzsche, Anatole France ș.a., purtând și câteva polemici cu E. Lovinescu ori cu „pseudodoctrinarii” ortodoxismului de la „Gândirea”. Tot Cioculescu va deschide aici o rubrică de cronică literară. Alți colaboratori: Paul Sterian, N. N. Matheescu, Toma Vlădescu, Mircea
VIAŢA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290542_a_291871]
-
Moldova, Întinsă de la Nistru până la Tisa... Sau, În sens invers, ne putem Închipui ce s-ar fi Întâmplat dacă stăpânirea habsburgică s-ar fi menținut și În Oltenia, după episodul efemer dintre anii 1718 și 1739. Poate că influența boierimii oltene la Curte ar fi asigurat românilor din imperiu o poziție privilegiată, comparabilă cu a croaților sau a polonezilor; poate că Argetoianu, marele cinic, ar fi ajuns un politician sobru și echilibrat, lăsând În urmă o memorialistică plină de Învățăminte morale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât să se multiplice după 1918). Dimpotrivă, arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între paranteze episodul medieval, stânjenitor din multe
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care erau cunoscuți În izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach, iflak etc.
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a Tuturor Românilor”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Junimea literară”, „Viața literară” (Craiova), „Zorile” (Târgu Jiu) ș.a. Face parte din primul colectiv de conducere al revistei „Ramuri”, fondează în 1903, alături de actorul Ștefan Braborescu și de publicistul I. C. Popescu-Polyclet, „Noua revistă olteană”, iar împreună cu C. Ș.-Făgețel alcătuiește „Calendarul revistei «Ramuri» pe 1908”. Sporadic a tradus din Pet˝ofi, Sully Prudhomme și din Lucilla Chițu. A mai semnat Nepeve. Placheta de debut a lui V., Vitejești (1906), e primită favorabil de N.
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
național, jertfindu-și viața pentru Unire (Fata din Ardeal, 1926). Cu vizibilă tentă autobiografică, romanul Din stejar, stejar răsare... (1935) are în centrul acțiunii urmările primului război mondial în existența simplă și lipsită de spectaculos a unei familii de țărani olteni harnici și respectați, puși de autor în situația neverosimilă de a se transforma peste noapte în personaje eroice, cu discurs mobilizator. SCRIERI: Spre viață, pref. N. Iorga, București, 1912; Glasul brazdelor, Roman, 1914; Domnia Bistriței, Bistrița, 1918; În noaptea Paștilor
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
amic(ă), coleg(ă), vecin(ă); 4) nume de profesii, funcții, titluri de diferite tipuri (nobiliare, științifice etc.): profesor, director, președinte, ministru, duce, prinț, doctor; 5) nume care precizează cadrul etnic sau regional căruia îi aparține interlocutorul: român, francez, moldovean, oltean; 6) nume folosite metaforic: nume avînd trăsătura [- uman] - pui, măgar, floricică; nume mitologice sau religioase: zeiță, înger(aș); nume cu nuanțe calificative sau evaluative: hoț, crai; în funcție de context, acestea reflectă o atitudine favorabilă sau nefavorabilă, peiorativă, ironică a locutorului față de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach, iflak etc.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Subunitatea Caracal * Subunitatea Port Corabia * Subunitatea Corabia * Subunitatea Frăsinet * Subunitatea Jitaru * Subunitatea Radomiresti * Subunitatea Slatina * Subunitatea Balș * Subunitatea Corbu * Filiala Vilcea 24. Societatea Comercială "Cerealcom" - Ș.A. Satu Mare: * Subunitatea Satu Mare * Filiala Maramureș 25. Societatea Comercială "Cerealcom" - Ș.A. Teleorman: * Subunitatea Alexandria * Subunitatea Olteni * Subunitatea Roșiori * Subunitatea Videle * Subunitatea Port Turnu Măgurele * Subunitatea Port Zimnicea 26. Societatea Comercială "Cerealcom" - Ș.A. Timiș: * Subunitatea Cărpiniș * Subunitatea Jebel * Subunitatea Sinnicolau Mare * Subunitatea Timișoara * Subunitatea Topolovatu Mare * Filiala Caraș-Severin 27. Societatea Comercială "Cerealcom" - Ș.A. Tulcea: * Subunitatea Babadag * Subunitatea
HOTĂRÎRE nr. 184 din 5 mai 1997 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale prin preluarea unei părţi din patrimoniul Agenţiei Naţionale a Produselor Agricole - R.A., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.054/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118019_a_119348]
-
ceva, scaune, perdele mai așa! de sanchi, manevră prin care evit să vînd legal trei bilete! discursurile de miză mică trec pe prefabricate, noi ne ducem la casa noastră etc, Tîrgu Cărbunești împădurit, ramificația spre Alunu segment de linie subcarpatică olteană, proiectul prin Băbeni Vîlcele la Pitești, avantajele de autoscopie, eu toată săptămîna mi-am făcut planul că noaptea asta o dorm! halta Jupînești, să urcă bagaboantele să danseze, bă, mangă! eram mort de beat și mergeam cu mașina, agățasem două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine și mai urît. Colegii mei rîd la început. Apoi sînt revoltați și nu mai gustă gluma. Simt că pe nas îmi curge ceva vîscos, sărat. Deodată aud ceva ce n-am crezut că pot auzi: Lasă-l în pace oltean scîrbos și cretin! Sergentul a fost atît de surprins încît a rămas năuc. Se uită buimac la cei tolăniți pe jos. Își revine și turbarea se mărește gradat, ucigaș. Cine? Cine, mă?! Eu, se ridică popenchi Floricel. Eu, scîrbosule, tîmpitule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
autentic, ceea ce-i justifică prezența în literatura română. După cum observa un critic basarabean (Tudor Paladi), "drama scrisului său este drama ethosului interriveran de la Nistru până la Prut". Adevărat. Tot așa cum Preda s-a legitimat prin eroii săi extrași din universul satului oltean, Barbu, prin incursiunea în lumea mahalalei bucureștene, Stancu (în opinia mea, sub nivelul lui Druță), prin investigarea orizontului propriu Bărăganului muntenesc. Și mai departe, Rebreanu, cu dramele Ardealului, Creangă și Sadoveanu ca reprezentanți ai Moldovei. Opera lui Druță, prin ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
că-i văr-tu? Și chiar n-aș avea la ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după o găleată de apă. Lasă-l, zic. Acuma lasă-l să se pieptene, că se duce el. — Ăștia ie olteni, vere, face Laur. El are casa asta cu toate acareturile de pe-aicea, și-a făcut-o Unitate de Producție. Și mai are două apartamente În Drumul Taberei, și Încă o gospodărie țapănă În Gorj de unde este el și-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Nivele de incorporare a discursului științific în predarea românei la studenții străini, LM, 226-231. [197] NISTOR, VASILE, [La rubrica: Cultivarea limbii române în școală] Portretul portretului, Tribuna, 26, nr. 40, 1982, 6. [198] NIȚĂ, VICTOR, O lucrare fundamentală despre școala olteană [Nicolae Andrei și Gh. Pârnuță, Istoria învățământului în Oltenia; vol. II, Craiova, 1981], Flacăra, 31, nr. 2, 1982, 5. [199] OALLDE, PETRU, Limba română - principal factor de educație patriotică. Astăzi de vorbă cu. prof. de la Liceul Industrial nr. 2 Reșița
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
exercițiilor în formarea și consolidarea deprinderilor ortografice și de punctuație, Suceava, Editura George Tofan, 2007, 84 p. [54] GÎLCĂ, MIHAELA, Limba și literatura română pentru bacalaureat: proba scrisă: texte, texte funcționale, eseuri, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2007, 229 p. [55] GÎLCĂ, MIHAELA; OLTEAN, EMILIA, Limba și literatura română pentru gimnaziu și testarea națională 2007: compuneri, teste, antologie de texte-suport și sugestii de abordare, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2007, 145 p. [56] GÎTLAN, DANIELA; GHINEA, EMANUELA; PAVELESCU, MARILENA; POPESCU, ELENA, Limba și literatura română: 100 de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ȘCHEAU, MIHAELA-NADINA, Să descoperim ortogramele, Târgu-Jiu, [s.n.], 2010, 33 p. [120] TODORAN, ADRIANA; PONORAN, RELI; CRISTIAN, DANIELA, Limba și literatura română: ghid de pregătire a olimpiadelor și concursurilor școlare - clasele VII VIII, Pitești, Nomina, 2010, 270 p. [121] ȚUCULETE, MARINELA; OLTEAN, LARISA, Limba și literatura română: teste operaționale, Alba Iulia, Universul Școlii, 2010, 104 p. [122] VIZITEU, NICOLETA, Creativitatea în orele de limba și literatura română: repere teoretice, Vaslui, Media Sind, 2010, 100 p. [123] VÎRTAN, MARIANA, Gramatică. Exerciții aplicative, Brăila
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
operei lui.” 1 După excursul biografic și după analiza operei, istoricul literar conchide cu fermitate: „Alexandru Macedonski este așadar un mare poet antologic și un tot atât de mare precursor.”2 O sumedenie de reviste conmilitone de până la 1900 („Analele literare”, „Revista olteană”, „România literară”, „Revista poporului”, „Actualitatea”, „Duminica”, „Generația viitoare”, „Foaia pentru toți”, „Povestea vorbei”, „Vieața nouă”, „Carmen”, „Biblioteca familiei”Ă sunt simple efemeride „conmilitone”, căci „roind și pierind în preajma stupului macedonskian, au avut o anumită relație cu matca prin directorii, redactorii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
2. Călmățuiu de Sus 15. Săceni 4. Ciolănești 16. Scrioaștea 5. Crîngeni 17. Sfințești 6. Didești 18. Siliștea Nouă 7. Dobrotești 19. Stejaru 8. Drăcșenei 20. Troianul 9. Drăgănești-Vede 21. Vîrtoape 10. Măldăeni 22. Vedea 11. Necșești 23. Zîmbreasca 12. Olteni 3. JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE cu sediul în municipiul Turnu Măgurele MUNICIPIU 1. Turnu Măgurele COMUNE 1. Ciuperceni 8. Putineiu 2. Crîngu 9. Salcia 3. Islaz 10. Seaca 4. Lisa 11. Segarcea-Vale 5. Lița 12. Slobozia Mîndra 6. Lunca 13. Traian
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
dacă se pot fotografia „chiar lângă mormânt”. Parcă le este teamă că o mână invizibilă le va lua fotografia. Nu știu ce să le răspund, în aer plutește un aer de respect greu și dorință de miracol, paralizantă. Omul cu șapca. Tot oltean, tot din grupul de la Târgu-Jiu. Muncitor, fără îndoială. Pe cap poartă o șapcă proletară, asemănătoare cu cea pe care scriitorul Vasile Ernu o expune prin mass-media ca semn identitar de stânga - nu știu de ce m-a frapat în acele clipe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a caracterului său", opinează Curticeanu, aceasta era "viclenia; el apare mereu în imaginea mea cu o mie de fețe și nu pot distinge, nici acum, masca de chipul adevărat. Viclenia lui nu era aceea a țăranului, fie el chiar și oltean, ci una aproape diabolică, ce întrecea, de multe ori, chiar și imaginația lui Machiavelli; isteț și șiret în orice împrejurare, ajungea deseori să fie perfid, fățarnic și ipocrit" (Curticeanu: 2008, 117). În ceea ce privește inteligența sa, Curticeanu nu are nici un dubiu. Pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]