1,311 matches
-
și larme cădeau pe amîndoi, La telefon, ca-n transă, te apelam pe nume. Și n-a fost să-nțelegem nimic din tot ce-a fost, Condiția umană și-a spus din nou cuvîntul, Pe masa cea de nuntă ningea omăt de post, Dintr-un Crăciun în altul ne împingea, surd, vîntul. Însă, iubito, totuși, eu zic c-a fost frumos, Am să te trag cu sania, promit, în altă viață, Pînă atunci, să-ți cumperi un paltonaș mai gros, Aud
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
Acasa > Literatura > Proza > ZBORUL Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ZBORUL Iernile geroase, cu ceai cald lângă sobă , în zburdalnica noastră copilărie erau adevărate... Cu omătul dăruit de oameni de zăpadă veniți din cer, ai căror ochi de cărbune priveau prin curți, cu săniuș pe tălpici lustruite pe dealuri, cu patinaj pe lacul înghețat, până când ne luau foc obrajii , și până venea noaptea peste noi... Atunci
ZBORUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377424_a_378753]
-
va avea noroc de mulți bani. Splina porcului este cea care descoperă durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subțire, iarna va fi săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CHEMARE LA JOACĂ Dealul, câmpul și livada Le-a albit, de ieri, zăpada. Tot de ieri, și Măriuța Îmi arată săniuța; Însă azi, în dimineață, Mi-a zâmbit: - Hai, nătăfleață, Să zburăm până în vale Pe omătul încă moale! Și-apoi, omul de zăpadă, În peisajul de baladă, Să îl ridicăm degrabă, Ca poznașa Iarna-Babă, Care-i cam într-o ureche, Să aibă și ea pereche! Referință Bibliografică: CHEMARE LA JOACĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CHEMARE LA JOACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378559_a_379888]
-
rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de ninsoare se-acordă-ntr-o superbă simfonie cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare un joc de îngeri plin de armonie *** Referință Bibliografică: colindă fulgii ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378603_a_379932]
-
lacrimi deșert, Dar tu spui numai nu Sau răspunzi în doi peri, Pentru tine eu vreau Să urc azi în cer, De acolo privind Să-nțeleg de ce tu Poți să spui mereu nu, De ce nu te conving, De ce-n viață omătul și frigul domină, de ce timpul ne mătură cu-ntuneric, lumină sau lumina e numai în sufletul meu, dacă eu nu am suflet, mai avem Dumnezeu? Ruga mea e-ndreptată Spre cine, spre ce? Ruginite cuvinte, Le temps est passe! Boris Marian
DACĂ POEȚII… de BORIS MEHR în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379886_a_381215]
-
Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cuvintele, azi,-mpletesc peste ianuarie Ecouri răsturnate în sunet repetat, Iar înfloresc Unirea pe a țării arie Sărbătorind mărețul vis de-atunci, realizat... Pașii în omăt au lăsat o scriitură Moldoveni și munteni Milcovul l-au sorbit O lumină sonoră a trecut prin natură Și brusc din inimile lor o simțire-a țâșnit. Vorbele picurate Ioan Roată le-a rostit Sensul lor le-a deschis România
24 IANUARIE 1859 de LIA RUSE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379898_a_381227]
-
și-n jurul tău se împlinesc destine ce-au fost și vor rămâne-n veci miraje ? Știți voi ce simți atunci când o iubire îți iese-n cale și rămâne-alături de tine, ca să-ți fie ocrotire până vei fi acoperit de-omături ? Știți voi cum e ca muza să-ți șoptească și totodată tandru să te-alinte, când gândurile-ncep să întocmească palate fermecate din cuvinte ? Știți voi ce simți când viața-îți dă binețe și te vezi tânăr, ca odinioară, când nu
ŞTIŢI VOI ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379979_a_381308]
-
n-o bagi în seamă. Strânge tot ce-i laș în tine și-aruncă orișice teamă. Stă-n puterea ta să nu calci pe-alături să privești în ochi soarta nemiloasă și să spui când vezi că ești plin de-omături : viața-i frumoasă ! A. C. Referință Bibliografică: Stă-n puterea ta / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
STĂ-N PUTEREA TA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380055_a_381384]
-
lui din spatele munților, dând răgaz de odihnă pădurii ce-și întinde brațele descărnate, obosite de apriga luptă cu stihiile și norilor care scăpați de prigoană își scutură cu grație coamele albe, lac de sudoare și spaimă, cernând cu fluturi de omăt fantomatica liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei cu hlamidă imaculată, pictează
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
de fărădelegile dospite în umbrele uitării de care fără să-mi zică vreodată ceva,în adâncul meu am știut mereu că m-a iertat.Pieptănul cu care-mi slobodea cosițele în razele ucigătorului de boli,adică soarele,zăcea nemișcat sub omătul de păr în care-și oblodise buna frumusețea.Și cât era de frumoasă! ...-Bunico eu când mă voi face mare vreau să fiu ca matale de frumoasă! ...-Ai să fii mult mai frumoasă crăița mea!...Crăița mea...îmi răsunau și
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
icnește, aleile triste sunt prinse-n covor, o creangă de măr apăsată trosnește, tot parcu-i strivit sub povara din nor. Și iar glasuri iuți mai încearcă solie, spre Eol prin cioară trimis-au cuvânt, să-mprăștie norii și soarele vie, omăt să topească în reavăn pământ. Aleile triste azi gânduri îndreaptă spre astru s-adune tot albul decor, mai bine-i în Mai când flori albe așteaptă, să cearnă spre ele în zbor de cocor. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382079_a_383408]
-
de cer, Să n-avem alt meniu, decat sărut la cină, Colindători să cânte din fluiere de ger. Neliniști strecurate să-nghețe vinovate, Clipite răzvrătite s-adoarmă sub zapezi, Le-om vinde în bazare la negustori pe toate, Fulgi de omăt stârnește și-n brațe să mă pierzi. Răstoarnă-n glastra stele și ninge-mă cu tine, Ce-a mai rămas de spus, că ne iubim și-mi ești, Întinerim de drag, de-o viață și mai bine, Noi, suflete pereche
E ANUL NOU IUBIRE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379400_a_380729]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CEA MAI FRUMOASĂ EȘTI Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului A mai trecut o iarnă prin părul tău albit, Omătul, încă proaspăt, în el s-a cuibărit Și brazda de sub ochi așteaptă ghiocei, Dar nu vor răsări decât dintr-un condei. Când lumea e un cântec, tu mâinile îți frângi Și buzele ți-s arse de greu, dar nu te
CEA MAI FRUMOASĂ EŞTI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381126_a_382455]
-
Se adună-n buchețele Și se-aduc, cu drag, acasă Să se-așeze la icoane, Cu dragoste fermecate, De fecioare, descântate, Sau la gât, ca talismane. Zânele păstrează pături, Răzlețite, de zăpadă, Fetele, de-or fi să vadă Pâlcurile de omături, Să se-apropie de ele, Iar de se voiesc iubite, Cu zăpezile topite, Azi obrajii să și-i spele. Și doar vesele să fie, Lacrimile nu-și au locul, Astăzi, doar, se-aprinde focul Dragostelor pe vecie. Iar de vrei
ÎNTR-O ZI DE DRAGOBETE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381149_a_382478]
-
ți-am căzut din gând... Luată-n zbor, năvalnic, de valuri de ninsoare Nu mi-ai văzut, sub gene, privirea-ntrebătoare Nici stelele-argintate, din ochi, alunecând. De pe-nălțimi de vise m-am prăbușit în gol, Mirabilă sămânță pierdută prin omături În lumi prea paralele, să poți să mi te-alături, Prin vastele-anotimpuri, să vrei să faci ocol. De nu-ți va fi ușor, să știi...nu-mi e nici mie, Căci eu am fost milenii în gândurile tale... Iar dacă
SILVIA RÎȘNOVEANU [Corola-blog/BlogPost/381157_a_382486]
-
orânduit, Să te întrebi, ce ai venit silită, Și te-ai născut, si foamea ți-ai iubit? Când vii, în lumea ta, cu ea alături Să te gândești , ea, oare te-a iubit? De te iubea, se ridică și prin omături, Dar niciodată nu te-ar mai fi părăsit... SUNT NOPȚI Sunt nopți,în care îngerii coboară, In colt de liniște regeasca, Să mângâie obrajii de fecioara Copiilor, din casă părinteasca. Sunt nopți, cu zile-n ele și cu dimineți, În
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
n-o percep și nu mai știu ce-i foame Cuvintele-s izvor, săruturi dulci, poeme... Și te ador imaterial, când alb, m-ascund în tine Fior sunt toată, ghiocei Când tu te pierzi in mine Striviți sub dorul de omăt, în iarna veșniciei Înalță-se din doi pierduți, o Odă Bucuriei. An Prema Aanandha 17 Ianuarie 2017 © Referință Bibliografică: ODĂ BUCURIEI / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209, Anul VII, 17 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ODĂ BUCURIEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374305_a_375634]
-
distrugere!... Ce urlete, torturi și schingiuiri!... Ce plânsete, ce jale, ce durere!... Câmpul era plin de cioturi, de oase și hoituri, croncănitorii nu mai pridideau cu prada, umplând cămările palatului. Supușii împărăției, care mai scăpaseră, gemeau disperați sub dealurile de omăt prăvălite de Nămețilă. Iepurii, veverițele și tot ce mai rămăsese viu prin pădure se dădeau prinși de lupul Colț Fioros. Copacii pădurilor, se lăsau loviți de Viscorilă, iar pomii erau smulși de acest turbat, care-i ducea în grădinile din
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
sobei iar răsună.Se-ntorc din cărți ai iernilor eroi.E noapte. Iese luna în înalturiși scărțâie zăpada sub picior,Ia forme promoroaca de pe garduriSculptată de Maestrul artelor.Eu mă confund cu totul și cu toate.... XXVIII. O PALMĂ DE OMĂT, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. O palmă de omăt ascunde calea O palmă de omăt ce-a nins grăbit, A-ncremenit sculptată-n gheață valea Și pomul de la geam mi s-a chircit. Aleasă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
scărțâie zăpada sub picior,Ia forme promoroaca de pe garduriSculptată de Maestrul artelor.Eu mă confund cu totul și cu toate.... XXVIII. O PALMĂ DE OMĂT, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. O palmă de omăt ascunde calea O palmă de omăt ce-a nins grăbit, A-ncremenit sculptată-n gheață valea Și pomul de la geam mi s-a chircit. Aleasă broderie ai, pădure, De franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n păturile sure Pe care
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
promoroaca de pe garduriSculptată de Maestrul artelor.Eu mă confund cu totul și cu toate.... XXVIII. O PALMĂ DE OMĂT, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. O palmă de omăt ascunde calea O palmă de omăt ce-a nins grăbit, A-ncremenit sculptată-n gheață valea Și pomul de la geam mi s-a chircit. Aleasă broderie ai, pădure, De franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n păturile sure Pe care le mai calc cu talpa mea
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
stă puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apă beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, că a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri ca de mormânt... Citește mai mult O palmă de omăt ascunde caleaO palmă de omăt ce-a nins grăbit,A-ncremenit sculptată
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]