3,282 matches
-
discursul pregătit din vreme. Abia ceva mai târziu va realiza că vremea în care l-a pregătit, deși relativ scurtă, l-a albit și l-a determinat să se apuce de fumat. Cei orânduiți în formație au prezentat arma spre onor după care, la comandă, au tras trei salve în aer în timp ce sicriul era coborât. La fiecare salvă trasă Albert, aflat în formația de prezentare a onorului, a avut senzația că trage asupra unei părți a ființei lui. După ceremonie au
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
determinat să se apuce de fumat. Cei orânduiți în formație au prezentat arma spre onor după care, la comandă, au tras trei salve în aer în timp ce sicriul era coborât. La fiecare salvă trasă Albert, aflat în formația de prezentare a onorului, a avut senzația că trage asupra unei părți a ființei lui. După ceremonie au primit ordin să se îmbarce cât mai degrabă pentru a lăsa familia să se ocupe de adevăratele rânduieli. * Armata merge înainte ! Existența ei cere sacrificii care
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
tocmai pentru că a spus totdeauna ceea ce credea că-i adevărul. Ultimii ani de viață, Slavici i-a petrecut mai mult la via de la Panciu, unde locuia una din fiicele sale. A murit în ziua de 17 august 1925 lipsit de onoruri, lăsând moștenire familiei sale doar câteva manuscrise. A fost în mormântat în ziua de 19 august 1925 la schitul Brazi din Panciu, unde își alesese singur locul. La ceremonia înhumării au participat rudele, localnicii și numai câțiva scriitori: Liviu Rebreanu
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
a ajutat divinitatea din acest poet, să nască arta și geniul cuvântului cadențat. Astfel că, împreună cu Manuela Cerasela Jerlăianu, pornesc spre Ploiești, cu trei zile mai târziu, pentru a-i spune poetului că suntem acolo, special ca să-i salutăm cu onor și cu respect, plecarea definitivă de aici. Ea, Manuela, micuța, dar însemnata poetă în stil clasic, l-a cunoscut pe cel ce acum așterne Domnului le picioare florile recunoștinței sale, prin mijloacele moderne de comunicare. El, un poet cunoscut, cu
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
adevărat Everest al literaturii române. Luni seara, toate teatrele aveau să joace piesele maestrului. Marți, urma marele banchet oferit de Societatea Scriitorilor. Regina organizase la Palat o serată literară, dedicată lui Caragiale. Dar maestrul Caragiale nu a vrut toate aceste onoruri. A refuzat să participe la aceste manifestări omagiale și a interzis chiar și prietenilor săi apropiați să contribuie în vreun fel la organizarea tuturor acțiunilor. Directorul revistei „Flacăra” din acel an 1912, Constantin Banu, îi adresase maestrului, la Berlin, următoarea
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
certificatelor și cupoanelor... Se continuă cu preluarea intactă a ceea ce generic atribuim, îndeobște, ideii de redeșteptare națională, îmbrățișată ca atare în toate mediile sociale și politice de la începutul veacului al XIX-lea, regăsită și conceptualizată în fericita sintagmă istorică (din onor programa școlară) de „Națiune și acțiune la 1821”. Și, cine știe unde ne vom opri !?. Firește, nu sunt adeptul unui imobilism noțional ori conceptual-lingvistic, nici al unei imuabilități generice dar folosirea lor până la sleire, chiar dacă efortul de privatizare este lăudabil în sine
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
acțiune”. Toate aceste nu sunt decât niște lucruri pilduitoare acum, la acest moment aniversar, când fiecare dintre noi, începând cu ierarhi, apoi cu preoții și cu noi, credincioșii, suntem alături de Întâistătătorul Bisericii noastre. Patriarhul nostru deține mai multe funcții și onoruri, cum ar fi cea de membru titular al Academiei Internaționale de Științe Religioase de la Bruxelles, și a obținut mai multe titluri și distincții. Este Doctor Honoris Causa al mai multor universityăți din țara noastră, precum și al Universității Catolice 'Sacred Heart
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
din argint aurit cu ornamente din pietre prețioase pe care Regina o primise în dar la sosirea în țară. Cele două casete cu inima sa au fost aduse cu vechiul bric „Mircea" și depuse în capela „Stella Maris", cu toate onorurile: tunurile distrugătorului „Regina Maria" au tras 21 de salve, iar gorniștii companiei au sunat stingerea. După pierderea Cadrilaterului, fiica sa, principesa Ileana a ordonat construcția capelei „Inima Reginei Maria" la Bran, după modelul celei din Balcic. Acolo au fost depuse
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
ești înger sau diavol? Te hrănești doar cu slavă? Ai și temeri, dureri de măsele, Ești un om, ca oricare, Mai faci temenele, Dar umil nu poți fi, Tu ești om. Din această ecuație, Din această tranzacție Poți ieși cu onoruri, Mai crezi? Să trăiești precum iarba, Ca frunza în zarva Omizilor, fruct ești Cu miez. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Miez / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris
MIEZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361652_a_362981]
-
-mi covorul de zâmbete-n cale, Lumină senină să-mi umple credința. Fii umărul drag ce răsare din ape, Catarg mistuit de iubire și doruri, Din marea în zbucium dorind să se-adape Și-n licărul stelei să-și scrie onoruri. Ascultă-mi duioasă cântare pribeagă, Liană de sunete mult rugătoare, Ce suflet de ceruri albastre îl leagă Când clipa ne minte, mereu schimbătoare. Referință Bibliografică: Clipa ne minte / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 777, Anul III, 15
CLIPA NE MINTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351901_a_353230]
-
a făcut un fapt fără precedent în istoria Americii: a convocat ad-hoc Congresul și a cerut aprobarea cetățeniei românului Mircea Eliade pentru merite deosebite. Aprobarea a durat două minute. Eliade era venerat, dar după aceasta formalitate au început să curgă onorurile, premiile, invitațiile. Cînd l-am cunoscut, nici nu știam cum să mă adresez decît cu domnule, dar această exprimare mi-a fost retezata de la început de soția lui. Mi-a spus: «ori te adresezi cu Mircea, ori cu maestre, ori
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
noi liberi cetățeni/ din dragoste ne naștem din soare și polen/ aluat al nemuririi păstori și militari/ cu podul palmei viața ne-o mângâi și ne-o ari/ noi freamătul de codri, noi lănciile lui/ noi nu suntem o țară onor a nimănui” (Alma Venus). Nu mi-a trecut niciodată prin minte că voi sta lângă autorul versurilor pe patul de spital și să-mi spună: „Fă-mi te rog un masaj, la spate!” „Dumnezeu să-l odihnească-n pace! „(...) peste
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
ei ... - Ia dă arma, măi nepoate! Să-ți arăt mișcări vreo trei. Soldat prost și fără minte, Îi dă arma, vrea să vadă, Cum îi arată-un părinte - Mișcări scurte, de paradă. - Pe umăr, arm'! ... Rezemat, Apoi ... la piept, pentru onor! Ia privește-acum, soldat... Cum se lasă la picior. Ce zici... Neică, c-am uitat? În armată-am fost sergent; Să te văd de-ai învățat? ... - Nu prea cred, zice încet: Eu, cu pușca ... stau de pază, Nu prea-mi place
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
aur până-n în albul ochilor, însă prinții, mai nonconformiști, erau îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Acestea erau simbolurile puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale sau ducale aveau, obligatoriu, cinci-șase turnulețe. Famfarele și
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
Dar vine Monarhia să dea mâna cu noi, fără de gărzi de corp, căci n-au de ce-i feri: Românul ce muncește, e om, nu-i un strigoi, nici hoț, nici criminal: ...mai știe om a fi! Nu știm a da onoruri, ...dar văd că nu contează! Și simt, ...și înțeleg, acum, de ce-au venit: A sta cu noi în bănci, a fi român o oră... A fi Român e mult! Iar noi le-am dovedit. Vorbim, ...cum cel din Țară
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
acest pământ. sub drapelul meu, de țară, am jurat pe sfânta cruce, viața - de-mi va fi amară, eu la alții nu m-oi duce. și-apoi, mândru, prin cazarmă, defilam sub tricolor, strângeam degetul pe armă, cântând imnul cu onor. și se clătina pământul, răsucindu-se în lut, moșii - deschizând mormântul- să mă vadă că-i salut. să le-nfăș, în steaguri, trupul, somnul să le fie lin, fiindcă-n brațul - plin de scrupul, steagul țării strâns îl țin. cu
SUB DRAPELUL ȚĂRII MELE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629]
-
Autorului Articol de Dr. Ionuț ȚENE Vizita PF Daniel la Cluj între credință și politică De ani de zile încerc să deslușesc ce poate fi în mințiile unor oameni, cum ar fi și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ahtiați după diplome, onoruri și tinichele futile. Ca și creștin ortodox smerit practicant și umil credincios ce încearcă să țină cât poate posturile credinței noastre strămoșești și rânduieliile spirituale tradiționale rămân de fiecare dată siderat de setea de onoruri bizantine ale ierahiilor noștri poleiți
VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
-
Ortodoxe Române, ahtiați după diplome, onoruri și tinichele futile. Ca și creștin ortodox smerit practicant și umil credincios ce încearcă să țină cât poate posturile credinței noastre strămoșești și rânduieliile spirituale tradiționale rămân de fiecare dată siderat de setea de onoruri bizantine ale ierahiilor noștri poleiți în aur. Biserica noastră trece printr-o criză de reprezentare la nivel ierarhic: simonie, sodomie, șpagă, trafic de influență, turnătorii la securitatea comunistă developate de CNSAS-, lucruri dureroase pentru creștinul de rând. Și totuși dragii
VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
-
fost student la ecumenicul Bossey trimis de DIE, că i s-a ars dosarul de la Securitate pe 23 decembrie 1989, că la cununat pe Iulian Mall de la Iași, că a ajuns patriarh? Nu știu la ce ajută BOR colecția de onoruri fictive în fața lui Dumnezeu pe care o colecționează PF Daniel? Toată șarada festivă din aula academică a UBB nu cred că a fost plăcută lui Hristos, ce iubește sărăcia, smerenia, și nădejdea omului în iubirea întru mântuire. Toată schema cu
VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
-
mai simțea și durerea din șold îl răpunea. Nici el nu știe cum a scăpat din încleștarea aceea nebună de la baricadă unde alții erau târâți și aruncați în dube. Acolo îl cunoscuse pe Dan Iosif, plecat pe ultimul drum cu onoruri militare în urmă cu patru ani... Strivit de scuturi, trântit și călcat în picioare, lovit cu bastoane de cauciuc, s-a strecurat printre picioarele puternice ce tropăiau pe trupuri și s-a târât, pas cu pas, cât a putut de
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
lăcașuri a unui martir și mucenic al neamului românesc - Mircea Vulcănescu (28.10.2012) ... Introducere și câteva repere biografice Spirit enciclopedic și personalitate complexă a generației '27, cu o viață socială intensă, bucurîndu-se de poziții importante în societate și de onoruri pe măsură, dar având un starlit martiric, Mircea Vulcănescu este o figură exemplară în panteonul Dreptei românești. De aceea, dorim să-l evocăm aici și acum - cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
care zboară risipind nori zdrențuroși... Timpul ascuns de omăt așteaptă să vadă acoperit de vise oameni de zapadă... Aleargă flori de gheață purtate de vant, s-adună-n stoluri și cad pe pământ... Copacii îmbrăcați de nea gătiți ca de paradă dau onorul tuturor celor de pe stradă... Iarna coboară ușor de pe culmile norilor, ș-aduce bucurie în sufletele tuturor... Referință Bibliografică: Iarna / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mariana Ciurezu
IARNA de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346722_a_348051]
-
o noapte doar pentru poet când urgisit de tată și pălmuit de steaguri prin jafuri, prin tertipuri, prin uneltiri obscure se-nscăunează rege al sălii de-așteptare. *** La capătul bunei speranțe comand regulamentar: „Gardă v-aliniați! Gardă, drepți! Gardă, pentru onor înainte prezentați Arm`! Doamne, în timpul existenței mele nu s-a întâmplat nimic deosebit.” Constantin Fieraru Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
ne-a explicat "în măsura cunoștințelor": ce-nseamnă istoria redusă la o minte enciclopedică! Marele istoric botoșănean, român get-beget, abia mai răsufla după atâtea titluri DOCTOR HONORIS CAUSA! Marele UNIVERSITĂȚI ale lumii fiind fericite să-i acorde cele mai mari onoruri. Noi, și botoșăneni și români, eram în al noulea cer al mândriei naționale! 2 iulie 1972. La ora 6 am plecat spre gară în două autobuze. Ne-am urcat în trenul spre Verești. Am călătorit toată ziua. Schimbat trenul la
DEŞERTUL DE CATIFEA (14) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345687_a_347016]
-
făcute de păgâni împotriva slavei deșarte? Să nu-l cităm decât pe Marc-Aureliu pe care Ioan trebuie să-l fi cunoscut din antologii” . Împăratul stoic mărturisește că a moștenit de la tatăl său adoptiv o detașare de orice vanitate pentru pretinsele onoruri și ne sfătuiește: „Te-ai lăsa antrenat de dorința de slavă? Gândește-te la rapiditatea cu care toți sunt uitați, la abisul timpului infinit dintr-unul și din celălalt sens, la vidul cuvintelor răsunătoare, la umoarea schimbătoare și indecisă a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]