1,499 matches
-
această atitudine tinde spre pozitivism: totul este reductibil la analiza științifică, la mă-sură, orice realitate poate fi obiectivată. Omologie: corespondență obiectivă între două structuri: unei configurații ierarhizate de consumatori îi corespunde, de exemplu, o configurație la fel de ordonată de produse. Ontologie: ceea ce are legătură cu ființa, cu esența, cu în-sinele. O perspectivă ontologică sondează esența unui bun din punctul de vedere al na-turii și al proprietăților lui intrinseci specifice. Ontologismul este forma ei radicală, care presupune că lucrurile au o esență
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul se anulează nu în actualizare, ci în neființă. Moartea ratatului este efectul pe care îl are în conștiință deriva posibilului înspre neant. Bovaricul, în schimb, în afară de paloarea destinului său trădat, nu are în el urma
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care corpul încetează să fie ceea ce el este. Ea este echivalată cu sfârșitul, dar un sfârșit resimțit ca împlinire a unui lucru și deci, totodată, cu locul de unde el abia începe să fie ceea ce este. De aceea, acest tip de ontologie primară legată de limită dezvoltă un tip de dialectică în care sfârșitul se confundă cu începutul pentru a trimite direct la identitatea corpului. În acest sens trebuie să înțelegem determinarea lui peras ca sfârșit - care stăruie în toate nuanțele termenului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ultime", a acelui peiras pymaton, nu este rezultatul opțiunii arbitrare sau indiferente pentru o lume a finitului; dimpotrivă, aici este vorba de un spirit care trebuie să cucerească o garanție de inteligibilitate a existenței și, totodată, să consemneze locul de unde ontologia poate începe. Această funcție ontologic-orientativă a limitei (care deschide totodată către posibilitatea cunoașterii în genere) o vom înțelege mai bine dacă vom apela la un strat semantic al lui peiras, care în ordine istorică este pesemne primul. În Retorica 1
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a "încercării" lor, nu mai era decât un pas, care în istoria filozofiei a echivalat cu trecerea de la ontologie la etică și la reflecția în marginea divinului, de la presocratici la lumea tragicilor și a platonismului cu toate deschiderile lui. Deși în limba greacă peras a fost preponderent invocat ca limită a corpurilor, a pământului, a aștrilor, a cosmosului etc.
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de viu interes. Constantin Noica a lăsat în urma sa o operă impresionantă, de peste 10 000 de pagini (publicarea ei completă începe anul acesta la editura "Humanitas"), fiind pesemne ultimul metafizician mare al secolului și ultimul autor al unui Tratat de ontologie, și o alta, nu mai puțin importantă, de salvator al spiritelor într-un timp de restriște ale cărui efecte nu pot fi nici măsurate și nici bănuite. România nu a avut o mișcare asemănătoare Cartei '77 și nici una de tipul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le numească "paradigme", ceea ce mie îmi spune altceva. Vreau însă să-l liniștesc spunîndu-i că arhetipurile sale sânt clar așezate în ontologic, sânt deci mai profunde decât cele ale lui Jung, de ordin clar psihologic (inconștientul). În Tratatul meu de ontologie chiar ilustrez la un moment dat "elementul" cu arhetipul, precizând că e vorba de sensul pe care-l are la Eliade." Am terminat, în linii mari, povestea panofskiană. M-am repezit pe L'épreuve... Mi-a plăcut să aflu că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bochenski sau Stegmüller, care îl pun pe același plan cu existențialismul de speță Sartre sau Kierkegaard. De la teama determinată (Furcht), trecând prin Angst pentru a ajunge până la Zeitlichkeit, ca orizont al lui Sein, este un drum paradigmatic de "mergere de-a-ndăratelea". Ontologia fundamentală a lui Heidegger este o astfel de sondă transcendentală, care dă seama de destinele filozofiei moderne de la Kant încoace. Freud, marxismul, structuralismul sânt și ele până la urmă expresii ale coborârii în sine, ale acestei progresii regresive. Acum, pentru că tocmai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că e omul adevărat, prietenul adevărat etc. ? Pot eu, ca ființă aproximativă, să exist, în timp ce omul adevărat nu există? Pot eu să nu trăiesc în ceva mai adânc și mai adevărat decât mine? Ideea e ușor de înțeles prin Fundamental ontologie; e un tópos noetós, care nu e însă altundeva și care nu se acoperă totuși cu nivelul prim de existență. Trebuie deci să te plimbi delicat prin Platon: Ideile sânt detectabile într-o ființă de-a doua instanță și cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
I-am propus astăzi lui Noica să citească Jurnalul. A refuzat. "Să rămânem în râu, dragul meu. De ce vrei să mă trimiți pe mal?" Sâmbătă, 24 februarie 1979 Noica ne-a anunțat că mâine scrie ultimele rânduri din Tratatul de ontologie. Va veni și R.C. din Sibiu și vom sărbători evenimentul. Doamne, cât de umile și tăcute pășesc în lume faptele spiritului! Păltinișul se va umple mâine de zarva lumii, noi ne vom mânca triunghiul de brânză și ceaiul și vom
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Nu știu de pildă dacă și cum va prinde mai departe, în hora unei unice idei, Peisajul său. Două obiecții am să-ți fac. Prima, că închizi peratologia în antropologic, când de fapt ea poate fi lărgită în metafizic și ontologie. Riști să pățești - ca să păstrăm exemplul - ce a pățit Heidegger, căruia un Weizsäcker, de pildă, vine să îi arate că ontologia lui fundamentală funcționează în fizică. Riști deci să vină un biolog, un fizician, un matematician și să-ți arate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să-ți fac. Prima, că închizi peratologia în antropologic, când de fapt ea poate fi lărgită în metafizic și ontologie. Riști să pățești - ca să păstrăm exemplul - ce a pățit Heidegger, căruia un Weizsäcker, de pildă, vine să îi arate că ontologia lui fundamentală funcționează în fizică. Riști deci să vină un biolog, un fizician, un matematician și să-ți arate că peratologia merge dincolo de antropologic. Nu-ți cer ție să arăți cum anume, deși măcar în biologie ar merita să încerci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fizician, un matematician și să-ți arate că peratologia merge dincolo de antropologic. Nu-ți cer ție să arăți cum anume, deși măcar în biologie ar merita să încerci, dar îți cer să nu îi închizi tu singur orizontul: peratologia este ontologie, pentru că acoperă totul, de la mineral, organic și până la om. Și am să-ți mai spun ceva. S-ar putea ca peste cinci-zece ani, când lucrul tău va fi prins contur, conținutul să aibă impact asupra numelui ca atare și să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ci ce ai scris în ele. Numai că la Judecata de Apoi trebuie să te exprimi eterat. De-asta am nevoie să-mi scriu Logica. În orice Logică îți povestești cărțile pentru Judecata de Apoi. Aici, gândul din metafizică, din ontologie, trebuie scris cu grație, exprimat în structuri, fără balast. Știu că nu îți place logica, nici mie nu mi-a plăcut, dar ai să vezi că vei ajunge la ea, ca logică a ta, când o să trebuiască, la sfârșit, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
statut mai pur nu trimite la ieșirea din sistemul de referință al conștiinței. "Migrația peratologică" este o depășire a condiției umanului fără sacrificarea umanului. Peratologia este kierkegaardiană, nu hegeliană. Seara, "în replică", Noica îmi expune cele opt puncte în care ontologia lui se deosebește prin raport cu Logica lui Hegel. Mi le-am notat, așa încît le transcriu: 1. Hegel începe și își pune problema începutului cu riscurile ei. Dincoace, se pornește la drum din lumea dată. 2. Începutul ("nu e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e un moment ontologic elaborat și tardiv. Lumea nu începe cu devenirea, ajunge la devenire. 7. Nu tot ce e real e rațional, după cum nu tot ce e real are idee. Există precarități, eșecuri, aproximații. 8. În versiunea Tratatului de ontologie, ființa ca devenire întru ființă poate dispărea, ca și viața, ca și rațiunea, ca orice element. "Dumnezeu a murit" are sens. Dar Dumnezeu n-a murit încă. Marți, 3 octombrie 1979 După masa de prânz, ne-am oprit la barul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bine, și ca să începi s-o modulezi, te provoc cu o listă în care am pus pe o coloană exemple de limită și pe cealaltă exemple de limitație, din limitația (ce limitează sau nu) cu care operez în Tratatul de ontologie. Ai să-ți dai seama cât de altceva e limita din peratologia ta față de limitația mea. În primul rând, limita ta joacă doar în planul spiritului subiectiv, e mereu legată de voință și face deci parte dintr-o ordine dinamică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întru" - o limitație; apartamentul - o limită, casa - o limitație; donjuanismul - o limită, dragostea adevărată pentru un om - o limitație. Și altele." Seara la 8, discuție pe marginea observațiilor pe care Dragomir i le-a făcut lui Noica la Tratatul de ontologie. "Nu am rescris Tratatul nemijlocit din cauza observațiilor lui. Dar neînțelegerile lui m-au făcut să cred că am neclarități și am revenit cu eliminări, cu reformulări, cu suprimarea punctajelor dinăuntrul fiecărei teze, care mai mult îngreunau decât ajutau. În general
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comentate în Golden Flower. Am recitit și prefața la Șamanismul lui Eliade. Este totuși straniu să vezi cum ridică la religie orice credință sau practică fachirică. Știi cum spuneam, că se îndură, ca și Hegel, de tot. Numai că, în ontologia mea, nu tot ce există și este. Nu tot ce e real e rațional. Poți să te înduri de totul, dar nu înseamnă, prin aceasta, că îl și validezi, că îi dai statut de ființă. Nu poți face religie din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ce este emis aici în pozitiv se rezumă la vidul epitetului laudativ ("marele gînditor" etc.), iar tot restul este o contestație constantă și oarecum haotică la nivelul tencuielii unui edificiu pe care, de altfel - lipsindu-i lectura tratatului inedit de ontologie - Paleologu nu îl cunoaște în integralitatea lui. Scrise cu vervă de bună calitate, dar cu un colocvialism supărător ("aici te-am prins, dragă Dinule!"), paginile acestea au meritul de a fi - în raport cu o maculatură de circumstanță care s-a adunat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Critici: pe inteligență, Critica rațiunii pure; pe voință, Critica rațiunii practice; pe sentiment, Critica facultății de judecare. Hegel sfârșește cu platitudinea "Dumnezeu - natură - om". M-am întrebat cu ce platitudine sfârșesc eu. Și sfârșesc cu o platitudine teribilă. La capătul Ontologiei vorbesc despre "trup - suflet - spirit". Trupul este ființa în versiunea reală; sufletul este ființa în versiunea "dihăniilor", a elementelor; spiritul este versiunea ființei ca ființă. Mi s-a făcut rușine de platitudinea mea și am încercat să o justific. Am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
misterios cu adevărul însuși: explicația este înlocuită aici cu expresia. În faza actuală, care nu e decât o simplă bâjbâială, am în minte trei caracteristici ale discursului artistic: 1. cosmogonicul, ca variantă artistică a ontologicului. Este vorba aici de o ontologie care se rezolvă în natură, deci de ontologicul pe care filozofia l-a pierdut după presocratici, pentru a-l regăsi apoi cu romanticii, cu Schelling, Passavant, Goerres, Oken sau Carus; 2. caracteristica profeticului și oracularului, care dă gândirii artistice o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cosmogonicului mă declar voit inocent. Am anulat deliberat problema, deoarece mi se pare că înăbușă și îngroapă tot ce e spirit. În cosmogonic spiritul este, laolaltă cu omul, un element între elemente și, coborât la această treaptă, el devine neglijabil. Ontologia îmi este oricum suficientă, de vreme ce implică cosmogonicul ca un caz particular. Mult mai mult îmi spune, pe linia plasticii, profeticul. Aș dori ca ancora pe care artistul o are în viitor să fie aruncată de plasticieni, și nu de naturile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în plină aventură logică, cu acele Scrisori din care a publicat deja două în "Viața romînească". Jocurile noastre vesperale au fost inaugurate de Noica. "Mi-am propus să vă vorbesc astăzi despre etapa în care am ajuns după Tratatul de ontologie. Pericolul cel mare era de a intra în entropie, în "moarte termică". Țin minte de altfel că după ce am terminat Tratatul Gabi m-a întrebat ce îmi mai rămâne de făcut de acum înainte, invitîndu-mă, cred, să mă pregătesc pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1981 " În timpul plimbării de ieri, Gabi mi-a pus iarăși două întrebări nepotrivite. Prima: care este eficacitatea filozofiei? Filozoful pune lumea în ordine, spunea el, așa cum face Hegel sau (și aici bănuiesc că era malițios) cum am încercat eu în Ontologie, dar lumea nu se sinchisește de ordinea lui. A doua, poate și mai nepotrivită și legată într-un fel de prima, o numea "problema Atlantidelor": dacă lumea aceasta va trece, unde se duc strădaniile noastre? " Unde va mai fi "departele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]