1,791 matches
-
fim serioși: românul s-a născut poet. 4 februarie Sal' tare, onorabile! Cum se salutau cîndva ai noștri, ca-n Caragiale tatăl (și fiul). Era în dialogul canotierelor multă operetă de împrumut, dar parcă am prefera-o lipsei totale de operetă de-acum: încrîncenatele noastre sal' tări, de împrumut și ele, dar din nu știu ce bestiale thrilleruri. Mîna lui Ceaușescu, salutînd mulțimea umezită de stimă și recunoștință. Mînă rigidă, inexpresivă, neputînd trece de la anchiloza fostului activist în tunică la nu mai puțin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o parte a bifa, cum am spus, ceva/ încă ceva ce n-a putut fi bifat de blamata administrație precedentă, apoi mult mai important a aplica pe capitolul atît de important al istoriei noastre monarhia încă o tentă bagatelizatoare, de operetă, la care să fie invitată a asista o populație care-și pierduse oricum memoria în jumătatea de secol totalitar. Veselele noastre posturi t.v. n-au mai prididit cu picante amănunte din viața dispărutului rege, care mă rog a mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tehuie navetă generalizată, în care... cadrele universitare se călcau pe bombeuri în nodurile de cale ferată. Studenții? Ce distinse viitoare cadre de nădejde pentru societatea multilateral dezvoltată! Unde-i Heidelberg-ul românesc de altădată? Asta, doar ca să cădem un pic în operetă. (Deși, de dramă e vorba.) Pentru că țării, înțeleptei Românii gîndite de bărbații ei înțelepți, îi erau suficiente trei importante universități: Iași, București, Cluj, acestea asumîndu-și, în timp tocmai prin unicitatea lor prestigiul asemănător celor din partea selectă a Europei. Subsumîndu-se sistemului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bine climatul cultural în care trăiește, îl hrănește și îl animă într-un mod absolut onorabil." 31 ianuarie Dacă realitatea nu ar arăta așa cum arată, atunci recentul comunicat austriac privind construirea unei închisori (austriece) în România ar suna ca-n opereta Liliacul, a unui Johann Strauss care avea în vedere acea societate vieneză fin de siècle, spre care încă ne uităm cu ochi mirați, nevenindu-ne a crede că pe lume ar fi existat așa ceva. Și atît de aproape de noi. Protagoniștii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unui Johann Strauss care avea în vedere acea societate vieneză fin de siècle, spre care încă ne uităm cu ochi mirați, nevenindu-ne a crede că pe lume ar fi existat așa ceva. Și atît de aproape de noi. Protagoniștii din șampanizata operetă, plictisindu-se de traiul cu ștaif sclipitor, își doresc pentru o noapte să facă pușcărie, să simtă adică pe propria piele ceva ce alți semeni de-ai lor, năpăstuiții soartei, îndurau ca atare. Numai că și pentru aceștia din urmă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să facă pușcărie, să simtă adică pe propria piele ceva ce alți semeni de-ai lor, năpăstuiții soartei, îndurau ca atare. Numai că și pentru aceștia din urmă zdupul nu era o Jilavă sordidă ci, după cum se vede chiar în operetă, un veritabil hotel, fie el și doar de patru stele. Ei, bine, domnul Dieter Bohmdorfer, ministrul austriac al Justiției, negociază acum cu autoritățile române un plan de finanțare a unei închisori în România, pentru românii (între care intră, evident, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Austria și care, judecați (de austrieci), să-și execute pedeapsa în închisoarea, s-o numim așa, Liliacul. Pentru că nu e de glumă (austriecii nu prea știu de glumă): numai cercetarea românașilor suspectați de infracțiune îi costă anual pe strănepoții operetei 1.400.000 de euro. Așa că, ce s-a gîndit herr Dieter: să compună el însuși o operetă, iar episodul ei cu închisoarea să se consume, chiar dacă nu tot atît de șampanizat, în stabilimentul proiectat și finanțat a fi pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pentru că nu e de glumă (austriecii nu prea știu de glumă): numai cercetarea românașilor suspectați de infracțiune îi costă anual pe strănepoții operetei 1.400.000 de euro. Așa că, ce s-a gîndit herr Dieter: să compună el însuși o operetă, iar episodul ei cu închisoarea să se consume, chiar dacă nu tot atît de șampanizat, în stabilimentul proiectat și finanțat a fi pe sol românesc. À-propos de glumă și de faptul că austriecii nu prea știu de ea cînd nu e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de faptul că austriecii nu prea știu de ea cînd nu e de știut: să observăm imediat că domnul ministru e membru al Partidului Libertății. De extremă dreaptă. Ei, aici e-aici! Oricît am vrea s-o dăm noi pe operetă, va trebui, neapărat, se vedem ce se întîmplă în geografia politică a central-sud-esticei Europe. Și, cu toată mîndria patriotică din gena noastră, să conchidem că, deși sîntem invitați în casa mare europeană, n-avem încotro, dacă nu să ne descălțăm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pișpirică de abia-și putea șterge lacrimile. M-am strecurat în closet (la subsol, în deplină... securitate) și-am rîs cu lacrimi. La polul opus (și nu prea) era celălalt Gheorghiu, Miluță, de la Național. Permanent spectacol di granda (ca-n opereta omonimă, în care făcuse furori tînăr), pe scenă și pe stradă. Electrizant pe scenă (Omenirea-i o țigară/ Care se preface-n fum/ Iar amorul cel cu pară/ Arde și se face scrum), tot așa și pe stradă (Bimba, măi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui modernitate continuînd să forțeze habitudinile secolului abia început, primul cîștigînd încă din celălalt secol teribilul pariu. În rest, numerele de operetă nu fac altceva decît să augmenteze eterna frustrare. Din cînd în cînd, opinia autohtonă e tulburată de vînturarea cîte unui nume ce i-ar îndreptăți pe compatrioți să spere. Dacă un Blaga prin amploarea multiformului său demers ar fi meritat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu porumbeii spioni...?! Nu ți-am spus că am turnat-o pe nevastă-mea că ascultă Europa liberă și că-și face moațe din Scînteia?! Ce mai vrei? Gh. P. doi: Lasă tu turnătoriile astea de catifea..., vinovățiile astea de operetă...! Gh. P. unu: Da tu nu mi-ai cîntat ca un tenor liric, și inocent, aria cu fiul în America și cocoșeii de aur? Gh. P. doi: Tocmai de aia. Spune ce ascunzi în sufletul ăla care-ți duhnește a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul din Hârlău, A. produce la început scrieri facile, cu o mișcare vodevilistică și bufă, speculând, dar fără multă inventivitate, comicul de situații. Operetele (Crai nou, Scara mâței, Harță Răzășul, Paracliserul sau Florin și Florica) au, cele mai multe, muzică de Al. Flechtenmacher. În localizări, în care infuzează cu destulă finețe realități autohtone, A. recurge la comediografi precum Eugène Labiche, Eugène Scribe, Jean-François Regnard, Émile Augier
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
1956. Marcel Prousttc "Marcel Proust" Robert de Montesquiou*tc "Robert de Montesquiou*" ș„Împăratul lucrurilor trecătoare”ț Domnul 1 Robert de Montesquiou este foarte admirat de oamenii din Înalta societate - ca și Wagner. Cei care, de fapt, nu gustă decât opereta și Favorita 2, iar În materie de literatură Îl găsesc pe domnul Leconte de Lisle de neînțeles, iar pe domnul Mallarmé extravagant, mor de plăcere În fața Walkyriei și vor muri de plăcere În fața Căpeteniei miresmelor suave 3, nevrând să știe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
înainte (1910) propagă efuziunile unui francofil, amator de soluții utopice. „Povestea vitejească” Chemarea codrului (1913) a recoltat, la premieră (1912), un ropot de aplauze. Se revelează în acest melanj de poem și baladă cu jocuri și cântece (ca într-o operetă) un alt D., unul care mizează pe sentimente, nu doar pe idei în conflict. După un prim act plasat într-un patriarhal Ev Mediu de convenție - acțiunea se petrece în vremea lui Petru Rareș -, aducând în scenă boieri și jupânese
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
este formulată fără ocoluri, în fraze aspre. A treia Romă de V. Em. Galan ar dovedi „o flecăreală epică uluitoare”, din romanul Această parte a pământului de Dumitru Mircea „nu se poate obține nimic mai mult decât un libret de operetă”, autorului cărții Îngerii biciuiți (Alecu Ivan Ghilia) nu i se poate reproșa nimic, „afară de lipsa sincerității” etc. În acest stil și cu această perspectivă estetică a întâmpinat C. literatura din ultimele decenii. Puține opere importante i-au scăpat. Marin Preda
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
de general. Membru al Junimii încă din 1868, a colaborat la „Convorbiri literare” timp de aproape două decenii. Debutează în 1870, când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Debutează în 1870, când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R.
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven, Domnu
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven, Domnu’ Choufleury de Saint-Remy și Martira de A. d’Ennery și Ed. Tarbe Des Sablons. Fără a avea strălucire, tălmăcirile sale
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Martira de A. d’Ennery și Ed. Tarbe Des Sablons. Fără a avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
a avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar prelucrarea este atât de iscusită, încât textul emană un incontestabil specific autohton, evident în intrigă și atmosfera de șezătoare. În 1893
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar prelucrarea este atât de iscusită, încât textul emană un incontestabil specific autohton, evident în intrigă și atmosfera de șezătoare. În 1893, a scris libretul pentru o nouă operetă, Insula florilor, pe muzică de M. Cohen-Lânaru. B.-D. a fost și un dramaturg prolific. Ca autor de piese originale, a debutat în 1871 cu O palmă la bal mascat, reușită comedie de situații, publicată în „Convorbiri literare”. A doua
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]