122,933 matches
-
a lui Dumitru Cosmanescu. În același număr din „Universul” unde se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagina, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, Însă, opiniile doctorului Vines, care se vor publica În 1931, despre „erizipelul” provocat de piatră scapătă dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epoca În biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se Împacă de loc „pietricica” medicilor
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihica” (Ed. Eminescu, 1972), la finalul convocării surselor medicale privind boală și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmanescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă :”... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmanescu, frizerul poetului, care În Universul din 28 iunie 1926 a afirmat că „Eminescu a fost izbit În cap cu o cărămidă și că, peste
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
clanului Caragiale, misterul din care apare și în care dispare mateinul dandy Aubrey de Vere rezonează cu misterul destinelor parcă la fel de impenetrabile ale unor Anghelache, Lefter Popescu și Cănuță. Singurul care se poate situa în perspectiva misterului ficțional este, în opinia lui Ion Vartic, hermeneutul comparatist: “...cred - scrie eseistul - că nenea Iancu face parte dintre creatorii privilegiați în care, uneori, coboară harul și care, atunci, cufundă în inconștientul textelor lor mesaje și revelații transestetice, transindividuale. (Dacă el nu știe de ce s-
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
hermeneutică de tip cvasidetectivist, menită să descopere secretele semantice pe care textul le ascunde abil în el însuși, uneori chiar împotriva intenției auctoriale de a face sens. Așa, de pildă, un “cifru”, ori, altfel spus, un criptonim, ar conține, în opinia lui Ion Vartic, numele personajului matein Gogu Nicolau. Aceeași hermeneutică a secretului îl aduce pe critic la revelația unui fel de ereditate cîtuși de puțin biologică, în cazul clanului Caragiale. Aceasta e mai degrabă un artefact psihologic, o autoficționalizare de
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
mai comod să preiei șabloane și să le reciți. - Asta deja nu mai este treaba mea, decât în măsura în care mă ocup și de istoriografie, în măsura în care am scris o carte precum Istorie și mit în conștiința românească și în măsura în care îmi pot exprima opiniile în legătură cu un istoric sau altul sau în legătură cu mersul general al istoriografiei românești. E păcat, totuși, să nu gândești lucrurile cu mintea ta și cu mintea sau atitudinea generației noastre. Trebuie să încerci a privi lumea ca om al timpului tău
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul și-a dat seama că e vorba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul și-a dat seama că e vorba de o afacere publicitară. Dar cititorul obișnuit de unde să știe că acest sondaj nu e marea revelație a ziarului care îi este oferită ca atare, pe două cearșeafuri? * În rubrica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
de fapt, însă, este vorba despre altceva sau, cel puțin există alte nuanțe în atitudinea sa. Barbu Cioculescu are un simț real al valorii - etice și artistice, dar înzestrarea sa nativă cu umor și ironie, sentimentul relativității tuturor lucrurilor și opiniilor, îl fac să fie în felul acesta un admirabil mînuitor al... floretei. Atingerea floretei! Și poate mai e încă ceva: neputința de a arunca el cu piatra, sau mai bine zis, conștiința imoralității acestui gest. De aceea găsim, probabil, într-
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
magistraturile normale, era într-o poziție inferioară dictatorului. Așadar, Caesar, preluând dictatura, nu a încălcat Constituția romană; gestul anticonstituțional săvârșit de el a fost că s-a declarat dictator perpetu. Nu am de gând să discut aici cauzele care, după opinia mea, au determinat asasinarea lui Iulius Caesar; am făcut-o cu altă ocazie. Fapt este că imediat după ce trupul dictatorului a zăcut fără viață, senatorii au părăsit în panică sala de ședințe și s-au ascuns care pe unde a
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
doar după 1989 și care nu s-a implicat direct, biografic, în tensiunile de idei ale literaturii sub Ceaușescu. Deși nu avem un partizanat anume, în favoarea unei persoane sau a unui grup de interese, înțelegem totuși să ne rostim răspicat opinia ce-a rezultat din consultarea textelor tipărite, din compararea diverselor argumente aruncate în caruselul ideologiei literare. Crezul nostru explicit este că orice neutralitate într-o cercetare științifică este deja semnul unui partizanat”. Credem, la rîndul nostru, că se cuvine apreciată
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
președinție. Prea multe voturi nu va lua - deși Petre Roman e un om politic redutabil. Marele lui ghinion se cheamă profesionalizarea în sens bun, responsabilitatea cuvîntului rostit cu care acum nu se cîștigă voturi dacă te-ai uzat în ochii opiniei publice. Iar dacă va lua voturi, el va rupe ceva de pe la PD. Din dreapta ar putea lua voturi și Gigi Becali, chiar dacă el a fost inventat pentru a cîștiga o parte dintre voturile posibile pentru CV Tudor. Acum să tragem linia
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]
-
cartea lui Filippos Filippou, cu sufletul la gură. În pofida sărăciei „evenimentelor” biografice, în carte sunt disecate toate resorturile intime ale mecanismului de creație a Alexandrinului. Ample pasaje din jurnalele, dar și din corespondența lui Kavafis (un aspect necercetat pînă acum), opiniile sale față de destinul uman, față de dragoste și de moarte, mărturiile culese de la personalități grecești și străine, dar și de la oameni simpli care l-au cunoscut pe Kavafis recompun biografia acestui artist al cuvîntului conștient de valoarea operei sale la a
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
două lumi m-a marcat, acum știu cît de mare a fost ea. Există persoane care consideră - și s-ar putea ca ele să aibă dreptate - că tocmai această discrepanță a fost cea care a zdrobit-o. Există și alte opinii, cum ar fi cea a lui Peter Bichsel care crede, desigur sub forma unor speculații, că Aglaja și-a creat propriul ei univers, o lume de basme... că și-a țesut un cocon care s-o protejeze și că odată cu
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
40 de recenzii, toate - fără nici o excepție - foarte pozitive, multe provenind de la autori români. Iar în ceea ce privește traducerea, nu știu. Îmi sînt cunoscute vreo 10 recenzii. Bănuiesc că există mai multe. - S-ar putea să greșesc, dar cred că astfel de opinii - în sensul că menționați niște texte în care imaginea românilor este negativă sau, cum s-a spus, denigratoare - au exprimat „Săptămîna”, „Luceafărul”... - Dacă există astfel de critici, n-au ajuns la cunoștința mea. I-aș fi întrebat pe autori dacă
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
pînă la capăt, fiindcă ele nu-i cer decît talent, din care dl. Șt. A. are cu prisosință. * În același număr 50 din 2003, dl. E. Istodor are și el ceva de împărțit cu dl. Manolescu. I-a cerut o opinie la telefon, pe care dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
alcătuirii manualelor școlare. În bună măsură, ea se suprapune peste aceea a plagiatului (din care exemple așa zicînd didactice n-au lipsit) de la Întîlnirile „României literare” din octombrie. Și participanții au fost cam aceiași. Ne bucură formarea și manifestarea unei opinii publice în stare să dezbată probleme culturale importante și grave ca aceasta. Unele rezultate au început să se vadă. Editura Corint a renunțat (am publicat noi înșine comunicatul) la capitolele din manualul de literatură de clasa a XII-a plagiate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
o operă cu precădere cvasimemorialistică, posedînd îndreptățirea unei pledoarii pro domo, dar în plus ea înfățișează și o substanță bogat informativă ca și o remarcabilă tensiune dialectică. Apreciere ce-o facem în pofida faptului că ne disociem, în planul strict al opiniilor literare, de o sumă de afirmații ale lui Lucian Valea. Acest scriitor adînc vitregit de soartă adoptă postura cabrată a unui patriotism ardelean care, în condițiile cedării Ardealului de Nord, ca și a vicisitudinilor ce-au urmat evenimentului, a sfîrșit
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
o existență de o mare intensitate factuală și debitoare a două lumi, cea a exilului și aceea de acasă, în reverberatorii atingeri. O existență de luptă, de permanentă concentrare, dusă cu radicalitate, de unde sentimentul de rejet al unor mentori de opinie, altfel de aceeași parte a baricadei, dar jurați moderației, într-o partidă unde anume acesta este atu-ul adversarului. Un dur examen al fidelității, cu pierderi de prieteni, rupturi, amare dezamăgiri, dar și cu suportul unor aliați de toată nădejdea
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
Lenin din fața Scânteii, neizbutind. Cum să «plece» el când leniniștii au rămas la putere?” Pentru că „există o logică și pentru statui.” Chestiunea la ordinea zilei acum zece-treisprezece ani era exacta denumire a celor întâmplate în ultima decadă a anului 1989. Opinia diaristei este măsurată: „În orice caz, pare din ce în ce mai clar că revoluția spontană a străzii a fost precedată, urmată sau chiar manipulată de cei câțiva comuniști mai notorii din Front. De unde și protejarea actuală a Securității cu care s-ar fi
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
și de spiritul public foarte activ. Reactualizarea funcției punitive a spiritului public, eficace în susținerea sau anularea unei legi, ni-l apropie pe Costin, îl face contemporan cu noi, cei dezolați nu numai de ineficacitatea legii, dar și de amorțirea opiniei publice. Recitindu-l pe Titus Livius, un mare talent oratoric cheltuit generos în imaginarea unor discursuri pe care nu le-a auzit niciodată, ne-a trezit interesul episodul, plin de miez, al dezbaterii în jurul legii Oppia. Era o lege care
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
din spectacolul lui Dan Pița de la Teatrul Național din București. Nu știu cum își concepe dl Pița montarea, dar știu că piesa lui B. Șt. Delavrancea nu se numește Ștefan cel Mare, după cum ne informează autoarea comentariului (în care se cuprind și opiniile actorului), ci Apus de soare. Costel Constantin e de părere că piesa e o „melodramă romantică” (adică un fel de Ruy Blas, nu e așa?) în care Delavrancea „nu respectă adevărul istoric”. Actorul a ajuns la concluzia cu pricina nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
era fabulos. Convorbirile literare au debutat în 1867 cu 300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care scria Eminescu avea sub 1000 (una mie) de exemplare. Și chiar dacă nu existau televiziuni, opinia publică informată și care decidea de valoarea mesajelor culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
putem lupta dezarmîndu-ne sceptic și comod. * În Observator cultural nr. 203 (13-19 ianuare 2004), dl I. B. Lefter face un minuțios și util bilanț literar la răscrucea anilor. Nu lipsesc referiri la doctoratul lui Adrian Păunescu (un fals caz, în opinia criticului), cu precizări binevenite despre ce s-a discutat în Catedra de Literatură a Facultății de Litere (și în legătură cu care, în presă, au apărut informații inexacte) și despre „puterea” efectivă pe care dezbaterea cu pricina o are în evoluția tezei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
adică majoritatea covîrșitoare acceptăm așa ceva, înseamnă că acest cancer ideologic afectează fibra morală a națiunii.” Am citat pe larg din editorialul lui Dan Pavel din cel puțin două motive: pentru exactitatea diagnosticului și pentru valoarea de avertisment a textului. În privința opiniei analistului că “dacă noi toți ceilalți acceptăm...” Cronicarul se teme că destui dintre cei care îl votează pe CVT nu știu despre ce e vorba în propoziție, fiindcă habar n-au de politică. * Mai toate cotidianele centrale au publicat remarca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]