918 matches
-
puțin loc pentru mirare și pentru întrebare. Ne aflăm în fața unei ființe nediferențiate care se acomodează cu toate și cu toți, dintr-un fel de oportunism ontologic. Cuvintele lui sînt potrivite totdeauna în imanent, și s-ar putea ca acest oportunism să nu fie, pînă la sfîrșit, decît o neputință de a defini relația și etică și metafizică dintre a fi și a nu fi". Arghezi precum un Hamlet ratat? Dar nu ne așezăm cu toții pe o scară ce merge de la
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Curios, reprezentanților unor atari atitudini le stă adesea în gît Istoria lui G. Călinescu, de la care s-ar trage toate păcatele literelor noastre. În al doilea rînd, un șir de reminiscențe ale epocii antedecembriste. Comentarii care observă o „diplomație”, un oportunism menit a nu „indispune” pe cei socotiți influenți, ba, dimpotrivă, pe cît cu putință a le intra în grații. A nu contraria, Doamne ferește, un bonton al vieții publicistice confortabile. Un condeier care s-ar abate de la o asemenea cutumă riscă
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
cere. Cînd îți alegi un scop nepotrivit contextului sau cînd te porți sfidînd condițiile contextului, vei dovedi prostie, ceea ce înseamnă că flexibilitatea e semn de deșteptăciune. Din păcate, impresia pe care o lasă acest principiu este cel de invitație la oportunism, la adaptare spășită. Caci dacă eficiența adaptativă e criteriul suprem după care măsori inteligența unui om, atunci cu cît te adaptezi mai bine cu atît ești mai inteligent, ceea ce înseamnă că inteligența este o facultate amorală. O laudă indirectă adusă
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
tăcută, ostilă, regeneratoare, care explică posibilitatea schimbării radicale din decembrie 1989. Ies din aceste considerații generale, care îi vor face poate pe unii să zâmbească pentru simplismul lor. În fond, nu masele contează, ci elitele, când vorbim de ideologie și oportunism. Mă îndrept spre observații mai ușor de verificat și de cuantificat. Nu poate fi neimportant să stabilim ca un criteriu minimal al demnității scriitorului (și a oricărui intelectual) în perioada comunistă faptul de a nu fi fost membru al PCR
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
demnitate, aduce și el alte numeroase exemple, dintre care C. Brâncuși, G. Enescu, Mircea Eliade, E. M. Cioran, Eugen Ionescu vegheau în modul cel mai mustrător la orice compromisuri. Ne complacem într-o stare paralizantă de culpabilizare, victimizare și rechizitoriu pentru oportunisme și lașități ale intelectualilor în timpul comunismului, căutând cu o satisfacție maladivă vinovați, ticăloși și lichele. De ce n-am căuta, stimulator, nevinovați, rezistenți, opozanți și intelectuali morali, care să ne oblige la o competiție cu altă miză, radical schimbată?
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
Ceea ce provoacă „crisparea" lui Negoițescu și „distanța" și perplexitatea relațiilor dintre ei — adică „răceala". Lui N. Balotă îi vorbește despre „pace" (întrebîndu-l „suav" dacă este „contra păcii" — p. 161) — ceea ce face să fie considerat de tînăru-i prieten un act de „oportunism". Și „Nego", și Balotă se îndepărtează de Tudor Vianu — pe drept sau nu. Bănuieli de „transformism", de „capitulare", de trecere în tabăra „oficială" pe care ei o combăteau — pluteau în aer, în jurul Maestrului. Ion Vianu relatează o ultimă întîlnire dintre
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
meschine,” adăugând că democratul se amuză cu jocuri de cuvinte, în loc să își justifice programul pentru un al doilea mandat, scrie AFP. Președintele S.U.A Barack Obama și-a acuzat contracandidatul că suferă de o boală numită ”romnezie”, aluzie la adresa oportunismului republicanului. Aflat în Daytona-Beach, Florida, Mitt Romney a declarat în fața a peste 8.500 de persoane că programul președintelui de la Casa Albă se limitează la ”atacuri meschine și jocuri de cuvinte stupide.” ”Campania lui Obama este incredibil de îngustă. Aceasta
Mitt Romney despre ”romnezie”: Joc de cuvinte stupid by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57405_a_58730]
-
de ode de la Căpitan la Revoluționar? - Neprevalându-ne de faptul că revoluționar, în felu-i propriu, va fi fost însuși Căpitanul, tot astfel cum Bălcescu era naționalist, - cred ca aest "transfer de ode" se poate explica nu numai printr-un subit oportunism (compunerea este datata aprilie^48), dar și prin mai adânci motive. Copil de oameni, fără, însă, "cuscriri ilustre", zice Barbu, ideea unei vagi justiții (sau mai curând, a injustiției) sociale nu-i era străină, în ciuda faptului că el, om al
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
Debutează în 1939 cu placheta de versuri Interior cosmic, urmată în 1940 de volumul de eseuri Imaginea în artă. Războiul îi fracturează dramatic biografia, afectată apoi profund și de constrângerile regimului sovietic. Obligat, pentru a se menține în actualitate, la oportunism, activează modest în publicistică și scrie poezie de inspirație folclorică și basme în versuri pentru copii, cu gândul la modernismul pe care este nevoit să-l abandoneze, pentru că îi este sever imputat ca un trecut inacceptabil. O cotitură benefică se
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
70. Modestul său trecut cultural dinainte de bolșevizare a fost principala resursă de regenerare, întocmai ca pentru Geo Bogza sau Eugen Jebeleanu. Cu o generație (adică cu zece ani) mai bătrân decât Ion Druță, George Meniuc a știut să evite capcanele oportunismului alunecos și iremediabil, cum n-au știut să le evite Andrei Lupan sau Emilian Bucov, alături de care îl plasează Mihai Cimpoi, în cadrul "generației pierdute", în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (ed. 1996, p. 170-171). E, poate, un
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
le evite Andrei Lupan sau Emilian Bucov, alături de care îl plasează Mihai Cimpoi, în cadrul "generației pierdute", în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (ed. 1996, p. 170-171). E, poate, un mic avantaj faptul că nu cunosc în detalii oportunismul lui George Meniuc. Știu că e unul moderat, iar nu deșănțat. Pe deasupra, scriitorul, cu un sentiment al vinovăției asumate, și l-a repudiat deschis și categoric. E un avantaj, pentru că pot citi mai relaxat și pot aprecia fără înverșunare o
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
schimbările din canonul estetic nici un critic nu l-a pomenit în sens pozitiv. Fără îndoială că scriitorul, suveran, alături de Mihai Beniuc, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu, colegii săi de generație, în actualitatea anilor ´55-´65, plătește un sever tribut pentru oportunismul evident (lui îi aparțin versurile "Mândră corabia.../ Meșter cârmaciul!" rostite până la sațietate în public) și pentru uzura morală, venită ca o consecință necruțătoare în urma oficializării oricărui scriitor. De vină e și supralicitarea romanului Desculț (1948, amplificat în edițiile ulterioare), tradus
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
mare formațiune. Deci, recomandarea mea, mai mult decât amicală - relația mea foarte apropiată cu lideri PNL și cu conservatorii e de notorietate - este să punem mai degrabă bazele fundamentale ale acestei construcții politice. Dacă ea va fi construită exclusiv pe oportunism în raport cu accesul la putere sau strict cu un mesaj anti-Băsescu și anti-conglomeratul PDL - pe deplin justificat de altfel - dacă ne-apucăm să spunem din prima «noi ținem cotă unică, noi vrem pozițiile astea, noi vrem paritate», îmi este teamă că
Mircea Geoană riscă excluderea. Suspendat pentru şase luni din partid, s-a pronunţat împotriva alianţei PSD - ACD () [Corola-journal/Journalistic/49274_a_50599]
-
de la un moment dat interzise pentru că erau prea libere, prea critice, a înfruntării dintre grupările de scriitori, dintre care unele încurajate de regim iar altele persecutate, a bătăliilor cu cenzura, cu „forurile”, a „omagiilor”, a numerelor de revistă „aniversare”, a oportunismelor, a cedărilor, a compromisurilor, dar și a străduințelor de a susține valorile, de a sparge îndiguirile ideologice,de a nu ceda chiar totul , de a face să apară, totuși, cărți bune, chiar mari cărți, neverosimile, s-ar spune, în era
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
Politicienii democrați din perioada antebelică (omorâți în închisori), filosofii raționaliști sau spiritualiști, dar antimarxiști, istoricii care au evitat istoria oficială, matematicieni, fizicieni, ingineri etc. etc. trebuie adăugați scriitorilor, pentru a vedea, a avea revelația coloanei vertebrale a acestei națiuni. Fenomenul oportunismului și al colaboraționismului nu poate fi negat și nu trebuie ascuns sau relativizat, dar e profund nociv să fie absolutizat. Acuze grave au fost aduse de către Paul Goma întregii bresle a scriitorilor: din punctul său de vedere nimeni nu are
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
război a avut o atitudine vehement antifascistă, accentuată spre finele conflictului, fapt pentru care a petrecut un scurt timp de detenție în lagărul de la Târgu-Jiu. A fost acuzat de catre unii critici (Ion Coja) că a manifestat o atitudine antifascistă din oportunism. În 1945, Zaharia Stancu a publicat "Zile de lagăr", în care istorisește momentele petrecute în lagărul din Târgu-Jiu (1942-1943). Pentru simpatiile sale de stânga, publicistul a fost internat alături de alții, precum Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Ion-Gheorghe Maurer, Zaharia Boilă. Printre
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
atît mai demne de interes ni se par consemnările lui Gelu Ionescu, cu cît aerul lor e în genere calm, academic, lipsit de inflamări pamfletare, bizuit pe evocarea unor realități (rîndurile referitoare la Goma reprezintă o excepție). Despre duplicitatea și oportunismul lui Marin Sorescu, care de altfel nu formează chiar un secret, comentatorii păstrează o curioasă rezervă, nu și d-sa, care vorbește despre ele fățiș, în contextul delicat al extrem de favorabilei aprecieri de care se bucura la un moment dat
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
ce încearcă a despărți, cu aere de avocați subtili, revizuirea estetică de revizuirea etică. Din simplul motiv că ele sînt indisociabile, avînd ca obiect nu comportarea metatextuală a scriitorilor, ci textele lor, în care s-a prelins acidul nimicitor al oportunismului. Nu ne-ar interesa în mod deosebit împrejurarea că Arghezi sau Petru Dumitriu sau Eugen Barbu sau Marin Preda au încasat sume mari de bani din casieriile oficialității totalitare, dacă scriitorii în cauză n-ar fi așternut pagini numeroase de
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
viziune clară și coerentă, cu grave concepții autoritare și antidemocratice, exhibiționist și chiar bufon - adica un Băsescu al Franței (din păcate replicat și în alte țări europene, daca ne gândim la Berlusconi, Viktor Orban, Boiko Borisov)", spune Ponta. "Demagogia și oportunismul lui Sarkozy au afectat și România (profitând și de jalnică și umilitoarea prestație a lui Băsescu pe plan european), în faimoasele scandaluri cu expulzarea țiganilor și mai recent cu sabotarea Spațiului Schengen. Un președinte francez că Hollande, dornic de a
Băsescu al Franței a pierdut alegerile. Francois Hollande a câștigat turul doi cu 52 la sută () [Corola-journal/Journalistic/58308_a_59633]
-
trece, aidoma unei viețuitoare cu deconcertante etape de evoluție, din faza de vierme în cea de gogoașă și apoi în cea de fluture sîngeriu! Metamorfoza e, să recunoaștem spectaculoasă. Ea are la bază un resort al supraviețuirii ideologice, capabile de oportunisme somatice: "Cu alte cuvinte, încercînd să se întoarcă la valorile pînă atunci contestate, reprimate, martelate de un regim adesea sufocant, societatea românească s-a văzut în fața unei noi contestări a lor. Faptul era de natură să stîrnească derută, să producă
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
adevărat, oare?". Despre oscilațiile lui Mircea Iorgulescu nimic. Revizuiri de catifea? N-am putea generaliza, întrucît Ion Bogdan Lefter se arată în alte situații suficient de explicit în sublinierea unor derapaje sub egida nefastă a ideologiei totalitare sau a nemijlocitului oportunism, precum următoarea "notă" amar-caustică în legătură cu Valeriu Cristea, text-pilot, am putea spune, despre ceea ce gîndește cu adevărat criticul cînd nu e inhibat de politețe sau gratitudine: "Greu de înțeles involuția post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ales pe cea oficială; evaluarea ei e încă de întreprins, dar în ansamblu, a fost considerabilă și la noi și în întreaga lume din „lagărul” comunist. E ceea ce observatorii din lumea liberă nu vor înțelege în veci: dedublarea spiritelor, abilul oportunism, salvarea prin minciuna utilă. ... Cu aceasta însă intrăm în domeniul care depășește cu mult politicul și caracterizează definitoriu pe homo humanus, acela al scindării voluntare sau nu a propriului său ego-de care e mai bine să se abțină a discuta
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
care ne apar aidoma unei lumini pîlpîitoare în bezna epocală. Intonația lor, nu doar prin intenția autorilor, ci și prin forța lucrurilor, patetică, se află în contrast nu doar cu ceea ce se publica în țară, dar și cu defetismul, torpoarea, oportunismul ce s-au înregistrat în sfera vieții noastre culturale de atunci încoace și se mai înregistrează încă. O decizie bărbătească, o asumare eroică a unei cauze ce, în ochii scepticilor, se putea înfățișa ca una pierdută, străbat aceste rînduri subsecvent
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
de la Roumanie de George Castellan (1984) și Histoire des Roumains de Catherine Durandin (1995), a treia în ultimii patruzeci-cincizeci de ani. Studiile tematice franceze cu subiecte de istorie românească sînt incontestabil mai numeroase, însă calitatea lor e deseori afectată de oportunisme ideologice și de mode sau pseudomode intelectuale. Ceea ce, mai ales în chestiunile de actualitate, le apropie riscant de jurnalistica militantă și inevitabil partizană, dacă nu chiar le transferă cu totul în acest expansionist domeniu dubios. Or, cea dintâi constatare pe
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
nici unui om și cu atât mai puțin pe-a dumitale. De peste 30 de ani mi-am acceptat destinul. Nu văd de ce-ar trebui să-l reneg acum, riscând să se interpreteze dorul meu de țară și de familie drept oportunism și milogeală. Nu acuz pe nimeni, căci "nu vremurile sunt sub om"... Sper că lucrurile se vor însenina într-o zi. Iar dacă nu voi apuca ziua aceea, Bălcescu ne-a învățat că se poate muri românește în orice colț
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]