745 matches
-
leonin, ochii mistuiți de forță, voința herculeană a genialului creator care și-a fixat drept deviză a vieții cuvintele "Prin luptă spre victorie". Istoria vieții lui Ludwig van Beethoven este istoria vieții unui titan al creației muzicale care înfrângând nenumărate opreliști și-a dăruit viața și creația oamenilor, a văzut în muzică ,,scânteia ce aprinde focul în spiritul omenesc”, a socotit drept țel al artei și al vieții sale lupta pentru libertate și progres. Povestea vieții lui Beethoven începe la 16
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Pentru că sensul ispitei nu este doar să provoace o „cădere“ în ispită, ci constă mai ales în a descoperi ceea ce este fecund în ispită, nevoia ei de adevăr; de a-l cunoaște deci pe dumnezeu „așa cum este“ el, dezbrăcat de opreliști, interdicții și legăminte. Dacă oamenii, perechea celor doi „căzuți în ispită“, se recunosc că sunt „goi“, neacoperiți cu altceva decât cu propria lor piele, dacă recunosc că e o vină să-ți arăți trupul dezvelit ca trup, atunci și dumnezeu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de frontieră. O linie teoretică: Parker Își va alege noul șef al detectivilor exclusiv pe baza cazului Nite Owl: el sau Smith. Dudley s-ar putea să-l trimită pe White Înapoi, ca să-i Încalce autonomia, să treacă peste toate opreliștile pentru a păstra secretul asupra anchetei lui. Intră Kleckner: — Domnule căpitan, această Mertz nu vrea să coopereze. Nu spune decît că trăiește sub pseudonimul de Sharon Kostenza și că Îi scoate pe cauțiune pe oamenii lui Patchett cînd sînt arestați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o împart cu ceilalți devine insesizabilă. Firescul a ceea ce sânt transformă în nefiresc tot ceea ce e altfel decât mine. Totul, în mine, este acord cu cele douăsprezece limite care mă determină în concretețea lor, dar acest acord se însoțește cu opreliștea absolută ca același drept să și-l asume și altul. ("Cum e cu putință să fii persan?" - "Cum e cu putință să fii francez?") Există o superioritate prostească pe care ți-o dă limita proprie și care face ca evaluarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Războiul stelelor. Așteptîndu-mi fiul, mă duceam în fiecare zi în fața rafturilor cu jucării și compuneam de fiecare dată "menu-ul ludic"; mi-l imaginam pe Flipi lângă mine și îl invitam dezinvolt să își aleagă "orice își dorește"; să nu aibă opreliști: "orice își dorește". Rețeaua aceasta (Märklin) de cale ferată ― electrică, bineînțeles ― care putea fi apoi extinsă și complicată oricât, cu semafoare, gări, macazuri multiple, vagoane de diferite tipuri, depouri și depozite de mărfuri? Nici o problemă. Puteam veni apoi zilnic să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care îmi dau voturile lor? Bătrânul își dă seama de ridicolul situației și își mușcă buzele îmbufnat. Tiberius Nero adaugă dezinvolt: — Mă comport așa pentru a înlesni oricui posibilitatea de a mă întâlni și de a-mi vorbi fără nici o opreliște... Se întunecă brusc la chip. Ultimele cuvinte îi rămân în gât. Un gând sumbru l-a făcut să-și dea seama că nu face altceva decât să salveze aparențele unei libertăți muribunde. Totuși, încă mai ține la idealurile sale. Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu există sărăcie și nedreptate. Nu există oală de noapte În celula mea... — Taci odată, zise Duncan. N-ar trebui să ridiculizezi chestia asta. Nu-i... ei bine, nu-i cinstit față de domnul Mundy. De data asta, Fraser rîse fără opreliști. Domnul Mundy, repetă el. Nu-i cinstit față de domnul Mundy. Dar ce-ai tu, dacă eu Îl ridiculizez pe bătrînul domn Mundy? Vorbise de parcă s-ar fi adresat sieși din nou; apoi, ideea păru să-l surprindă cu totul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Furia mea nu poate fi calmată doar cu niște simple scuze. În seara asta, s-a umplut paharul. O s-o fac să-i pară rău și, pentru prima dată, o să spun tot ce am pe inimă, fără nici un fel de opreliști. Pur și simplu nu-mi mai pasă. — Îmi cer scuze, spune ea jenată, incapabilă să mă privească În ochi. Știu că așteptai cu nerăbdare să cumperi lucrurile pentru copil și n-ar fi trebuit să fac asta În locul tău. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să se ducă la București să cumpere cartea. El ar fi fost în stare să se ducă și acolo sigur. Cunoștea mai bine decât mine limitările sistemului. S.A.: Dar nici tu nu te-ai izbit de vreun zid, de vreo opreliște. M.I.: Nu pot să spun așa ceva. Ajungeam și la cărți noi în franceză, tot felul de volume mari, care se tipăreau tot timpul. Important, oricum, era să am ce să citesc: niciodată n-am avut un sistem de lectură. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
pierd amândoi în umbra protectoare a învelișului cald care îi adăpostește ca pe doi copii care s-au înfruptat pentru prima dată din fructul oprit. Sania pare să se fi ridicat deasupra pământului într-un zbor lin, fără hârtoape, fără opreliști. Chiar și zurgălăii au încetat să sune. Nici un zgomot în afara propriilor bătăi ale inimilor care și ele se liniștesc cu încetul făcând loc liniștii. Ascultă ! Auzi liniștea ? Dora își concentrează auzul care, iată, înregistrează șoapta tainică a fulgilor de zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
largă care fusese desigur foarte luminoasă. Pe un perete se mai poate ghici urma unui fost tapet un buchet de flori de câmp : maci, albăstrele, margarete. Printre scândurile bătute vai și amar cum în locul fostelor ferestre vântul suflă fără nici o opreliște ridicând în vârtejuri haotice zăpadă amestecată cu frunze. Ai zice că este un dans al spiritelor care continuă să sălășluiască în vechiul conac, spirite care bocesc un trecut care nu va mai reveni. Un trecut în care lectura, muzica, iubirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
jucării... Cred că aici și-a avut rădăcina și greșeala noastră, a Minodorei ca mamă, a mea ca bunică. Repetabila greșeală nu este cea de a iubi prea mult copilul, ci de a-i arăta dragostea fără nici un fel de opreliște. Într-o zi am întâlnit și eu norocul în persoana unei doctorițe care fusese chemată în casa părinților mei de care își amintea cu nostalgie. Aflând că am lucrat într-o maternitate, m-a recomandat cu insistență la spitalul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
observă cum zilnic se ivește o nouă piedică pe terenul său de acțiune. Răspunsul m-a lăsat fără replică, dar cu gura căscată. — Bănuiam eu c-ai s-o apuci pe drumul acesta. Îți recunosc pe loc că a pune opreliști pornografului nu e, ca să spunem așa, ceva prea simpatic. Dar cazul ăsta răstrâmbițat nu este, ce mai Încolo și-ncoace, decât o fațetă a chestiunii. Am consumat atâta salivă contra cenzurii morale și a cenzurii politice, că am trecut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Argentina Încă nemaculată de Perón, pe Bioy splendid ca jucătorii de tenis și pe Borges subtil ca zeii, chinuind fără milă Remingtonul. Beau ciocolată după ciocolată, poate chiar din cănuțe azurii precum cea a lui don Isidro Parodi, râd fără opreliști, Își pasează cu cea mai mare Îndemânare vorbele, cu revere impecabile. Undeva nu prea departe, Silvina, soția lui Bioy, pictează ascultând muzică la fonograf: „După un timp - i-a povestit Borges lui Sorrentino - ne-am dat seama că unele discuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
contemporane"70. În cele ce urmează se va putea sesiza, pe parcursul prezentului capitol, schimbarea produsă la nivelul discursului religios din presa românească, modificarea structurală, generalizată treptat la nivelul întregii mass-media. În evoluția post-totalitară a discursului religios nu mai există nicio opreliște în a-l folosi. Astfel, pe prima pagină a aceleiași ediții a cotidianului în care Patriarhul oferea un cuvânt de iubire și prețuire către români, era inserat Plugușorul celor mici: "Doamne, binecuvântează / Casa care se urează 71", fapt ce arată
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
demers revelator, fără a fi impulsionată de evoluția materială a lumii, ci dăruind lumii impulsul său spiritual. Doar așa omul depersonalizat al lui Orwell și Huxley nu va putea intra în istorie. Dacă discursul politic, de exemplu, nu are nicio opreliște ideatică în folosirea la maxim a ofertelor epocii web, discursul religios este într-o permanentă schimbare și adaptare, întrucât de multe ori, atât printre emițătorii, cât și printre receptorii implicați în actul de comunicare spirituală există voci, precum cea a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
mai speră să plece de acolo, iar cine nu vrea așa ceva este suspectat de toată lumea, fie pentru că nu-i în toate mințile, fie că de fapt nu aparține Vladiei, ci este doar în trecere, cu misie, pe lîngă toate aceste opreliști cea privind băutura fără companie era un moft. Dar emisarul lui Mihai Mihail a avut dreptate să insiste. Și-a dat seama de asta cînd, după cîteva săptămîni de ploaie mocănească, de șiroaie fără istov a streșinilor, n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
valori care numai în aparență erau legate de morala vampirică (creștinismul fiind după el o doctrină care suge sângele vieții, al trupului) extinsă la orice morală, mă neliniști. Știam de mic că omul nu e încătușat atât de tare de opreliștile moralei, cât de puterea condițiilor, a nașterii sale sub semnul eredității și a societății în care trebuie să trăiască și să-și caute fericirea. În secolul XX noi ne-am îndreptat mai atent privirea spre societate, această zeiță suverană, pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se numără și sfiala. Totuși, când am ajuns în dreptul casei m-am oprit și n-am avut curaj să pătrund. Propriu-zis, nu știu ce anume m-a reținut. Poarta era deschisă. Sau, poate, tocmai asta? Am fost învățat să suspectez bunăvoința fără opreliști. Totdeauna am preferat să mă lovesc de obstacole, de piedici. Asta mă ambiționa, mă făcea să trec peste orice șovăială. În schimb, generozitatea, drumul liber m-au pus de fiecare dată pe gânduri și n-am avut încredere în ele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Erau în el două voințe care nu se puteau împăca și nu știa cum ar putea trece dincolo de conflictul dintre ele. Și se gândea: Cum să-i spun că fiecare cerere a ei, sărută-mă, mângâie-mă, e ca o opreliște, că nu pot face ce îmi cere, e ca și cum aș face-o numai pentru că mi-o cere ea, deși exact asta vreau și încă dinainte ca ea să vorbească? Cum să-i spun că știu asta? Apoi nu s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4 aprilie 1775: “Oamenii carei șed pi moșiile mănăstirii Socolii,... vând vin pe moșiile mănăstirii și vinul mănăstirii stă închis... Deci,... prin cartea domnii mele să dă volnicie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în mahalaoa Târgului Boilor”. La 28 aprilie 1796, Alexandru Ioan Calimah voievod întărește lui Dumitrachi grămăticul stăpânirea acestor case. --Fiindcă am tot pomenit de Târgul Boilor, aș aminti câteva vorbe spuse de Ion Neculce, cronicarul, despre acest loc. --Nu-i nici o opreliște, fiule. “Trecut-au împărăția Dunărea, și de acolo purceasă pe Prut cu multă oaste și cu multe tunuri grele și mari... Și sosindu la Țuțora, au șădzut cu toată oastea de au odihnit 8 dzile... Vinit-au în primblare împărăția de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
chiaburi a fost pusă sub semnul întrebării datorită draconicelor interdicții comuniste. Tatăl său fiind preot cu „sesie”de 12 ha, era cosiderat reacționar și dușman al poporului, iar copiii erau privați de dreptul la învățătură. Preotul Casian Bucescu, cu mari opreliști, a început să zidească o biserică nouă din cărămidă, mare cât o catedrală, în centrul frumoasei comune Granicesti, chiar între școală și primărie, ceea ce a fost de neiertat în ochii organelor de partid. A fost lăsat, de frica poporenilor, să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
Prin legarea la ochi, nu condamnatul este protejat, ci acei care au dat sentința. * Și nevăzătorii văd nelegiuirile văzătorilor. * Cu călușul în gură, poți rosti în gând ce nu ai voie cu voce tare. * Interdicția este mai mult incitare decât opreliște. * Împotriva sabiei nu te poți opune cu flori de crin. * Dacă mă ataci, nu-mi cere să fiu slab. * În casa mea, sunt mai puternic decât năvălitorul. * Disciplina este un exercițiu intelectual, nu o instrucție cazonă. * Arta nu decorează existența
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
subsumează în unele cărți întreaga problematică. Precum în volumul de eseuri Europa natală sau, din zestrea literară, în proza de mai mare întindere Valea Issei. Procedeul modern al scrierii din memorie îi asigură autorului o libertate fără nici un fel de opreliști în dezvoltarea făgașelor narative. De un real folos se dovedește și polifonia narației convergente care face posibilă prezentarea aceleiași materii epice din perspective deosebite, afirmând relativitatea fiecărei viziuni în parte și solicitând astfel indirect participarea lectorului în considerarea evenimentelor. Nu
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]