772 matches
-
s-au posleduit și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum(nealu)i jupânul Ștefan Ros(e)t biv vel pah(arnic) ca să mergim la o moșii(e) a dum(i)sale Vasile Costac(h)i biv vel stol(nic), care moșii(e) să număscu Drăgușăni, pe apa Stavnicului, În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și atunce s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sentiment care Îți face cinste, domnule ministerial și dă mărturie de inima du mitale generoasă. Dar lasă-l pe părintele ei adevărat să se Îngrijească de viitorul ei. Fii sigur că ilustrul nostru stă pân va ști cum să-i orânduiască viața spre binele ei, spre slava Domnului nostru și spre avantajul tuturor celor pe care Îi are sub oblăduire. Pus astfel la punct, Hildebrand nu mai avu ce să zică. Duhovnicul zâmbi cu blândețe și-l pofti la un pahar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui pentru aceste cuvinte: — În fața lui Dumnezeu suntem toți nevrednici și ticăloși și n-ar trebui să ne fălim cu nașterea noastră, care e cu totul Întâmplătoare. Vor veni poate timpuri când oamenii vor Înțelege acest lucru. Nu Dumnezeu a orânduit așa. Numai oamenii singuri s-au Împărțit În tagme, cu silnicie și violență. — Poate să fie cum spuneți, părinte, dar deocamdată lucrurile stau astfel. și mintea mea m-ar sfătui prost dacă m-aș duce să-i spun ducelui că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noi ca să Îndrăznească! — Prevederea este mama Înțelepciunii, murmură Conrad. Nu uita ce ne-au Învățat părintele și dascălul nostru. Nu uita de asemenea că și Biblia ne Învață să fim Înțelepți ca șerpii. Să fim Înțelepți, frate. Îngăduie-mi să orânduiesc eu suita noastră la Molsheim. Mai bine să ne pară rău c-am fost prea mulți decât c-am fost prea puțini! Bertold zâmbi și dădu pe gât licoarea aurie din cupa de argint: — Frate dragă, nimic pe lume nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Burgundia. Dacă și mireasa ta va semăna cu vinul din țara ei, vei fi un soț fericit... Ai fost o gazdă minunată, ca totdeauna, și mi-ai oferit o cină așa cum numai tu știi. Deci nu-ți pot refuza rugămintea. Orânduiește mâine suita noastră cum crezi de cuviință. Ai mână liberă. și poimâine ne așezăm corturile acolo, ne scuturăm de pra ful drumului și-i așteptăm pe „prietenii noștri“. Vai lor dacă nu vin cu intenții cinstite! Rămas singur, Conrad trimise
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
reprezentații amintirile nu s-au șters nici acum, magia unor interpretări memorabile a lăsat urme în conștiințe. Singurul meu regret este că, purtat de tensiuni organizatorice, de toate amănuntele pe care trebuia să le iau în seama și să le orânduiesc la locul și timpul potrivit, pentru că totul să iasă impecabil, iar spectacolele sub egida Studioului Artelor să fie modele pentru orice instituție de cultură, am uitat să fac poze. Una singură am, doar prin osârdia unui fotograf aflat întâmplător în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
războiului se desfășura înfricoșată Gazda unde șade Teodor Soroca e o ființă amorezată de manierele elegante. Îi place să vorbească "ca la curtea imperială"... Asasinarea lui Stolîpin. Adevăratul autocrat al Rusiei își începe ziua plănuind nu numai orele ei ci orânduind și săptămânile și lunile viitoare... Catastrofa vine brusc și întrerupe ceasornicul inventat de marele strangulator. Cercetările poliției: prilej de a vedea felurite pături sociale: lucrători, burghezi, studențime, miniștri, curtea imperială... Cu acest prilej trebuesc înfățișați și cei doi frați Basarabeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lăudatele mănăstiri... Domnii și boerii binecredincioși de odinioară... Poporul dădea Poporul robea Boerii și egumenii asupreau Călugării robeau: Ioniță Pisoschi ș.a. Anacronisme... [SCRISORI CĂTRE "CASA ȘCOALELOR"]* Domnule Administrator, În urma însărcinării ce ați binevoit a-mi da, am îngrijit textul, am orânduit materialul și am îngrijit tipărirea celor trei broșuri care alcătuiesc Răvașele unui doctor în Biblioteca pentru popor a Casei Școalelor. Vă rog să binevoiți a-mi acorda pentru aceasta un onorariu, cât veți crede Dv. de cuviință. Primiți, vă rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se întâlnesc acolo, (iar) pâlcurile de călăreți le împarte pe la toate răscrucile. Așadar, regele nu a fost surprins de atacul românilor, cum a scris Pannonius. Dimpotrivă, el a fost cel care s-a îngrijit de organizarea apărării. „De-abia le orânduise astfel pe acestea”, scrie Bonfinius, când, către prima veghe a nopții, sosește dușmanul; el ia cu asalt orașul cel de lemn, îngrădit cu o îngrăditură din leasă, dându-i foc, deodată, din trei părți, (iar) de amândouă părțile se înalță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în tine omenie, ai tu minte, ai tu creieri de-ți strici cerneala și hârtia pentru un copil de curvă, fiul Călțunei, și zici că-ți este fiu ? De-ți este fiu și vrei să-i faci bine, ci tu orânduiește să fie după moartea ta domn în locul tău, și pe mă-sa ia-o și ține să-ți fie doamnă, cum au ținut-o în țara noastră toți pescarii brăileni... Și învață-ți tu țara ta cum să te slujească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cale decât cea pe care venise spre Suceava. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că armata polonă a venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între timp, domnul Ștefan voievod a întărit și orânduit o strajă și i-a trimis împotriva leșilor la vadul de la târgul Cernăuților, pe râul Prut”. După care în Letopiseț, se spune că polonii au venit asupra cetății Suceava. De curând, însă, a apărut un studiu prin care se demonstrează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpânului lui, împreună cu vitele și stromenturile gospodăriei, va trece în sama comitetelor pământești, alese din nou pe temeiul democratic. Sfatul Țării va întocmi porunci amănunțite despre felul cum trebuie să treacă pământul în seama comitetelor și cum acestea trebuie să orânduiască treaba pământului. Pădurile, apele, bogățiile de sub pământ, câmpurile de încercare, răsadnițele, ogoarele pentru sfeclă, precum și viile și livezile boerești și mănăstirești, bisericești și ale udelurilor și în sfârșit toate curțile boerești, fiind avere obștească a norodului, Vor trece în seama
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de încercare, răsadnițele, ogoarele pentru sfeclă, precum și viile și livezile boerești și mănăstirești, bisericești și ale udelurilor și în sfârșit toate curțile boerești, fiind avere obștească a norodului, Vor trece în seama Comitetului Pământesc General al Republicei Moldovenești. 3. Să orânduiască treaba îndestulării norodului cu hrănile și mărfurile de întâia trebuință; să orânduiască munca lucrătorilor, urcând plata ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mănăstirești, bisericești și ale udelurilor și în sfârșit toate curțile boerești, fiind avere obștească a norodului, Vor trece în seama Comitetului Pământesc General al Republicei Moldovenești. 3. Să orânduiască treaba îndestulării norodului cu hrănile și mărfurile de întâia trebuință; să orânduiască munca lucrătorilor, urcând plata ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască pe deplin bunul mers al acestor așezământuri. 5. Să apere
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
așeze judecată dreaptă pentru tot norodul. 6. Să desființeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pământul Republicei Moldovenești. 7. Să chezășluiască pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate noroadele, ce trăiesc pe pământul Republicei Moldovenești, dându-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
până la capăt, dacă nu-i bun oprește-te! 2. Când vorbești vinzi, cei care ascultă cumpără. Atenție ce vinzi! 3. Ca să poți călători În viață ai nevoie de doua arme. Credința și Crucea! 4. Dumnezeu este la capătul răbdării. 5. Orânduiește-ți viața după Crucea Domnului Iisus! 6. Înțelepciunea lui Dumnezeu are o ușă foarte mică. Ca să intri prin ea trebuie să-ți pleci capul. 7. Cu timpul, prietenii, unii devin dușmani iar dușmanii prieteni! 8. Înțelepciunea se cunoaște din cuvânt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lungimea ei), Povestea unui om leneș, Moș Ion Roată, Popa. Opera lui Creangă nu a fost tipărită în volum, decât după moartea sa. Tipărirea postuma a scrierilor lui Creangă a ridicat unele probleme legate de clasificarea acestora, editorii încercând să orânduiască într-un fel sau în altul bucățile publicate de Ion Creangă în manualele școlare, în revistele vremii sau rămase în manuscris. Dominantele scrisului lui Creangă sunt, jovialitatea, umorul, sfătoșenia, stăpânirea inegalabila a limbii. Toate acestea străbat ca niște ape subterane
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
adnotate Vlad Ion, Descoperirea operei, Comentarii de istorie literară. Cluj, Dacia, 1970, 228 pagini. Cele mai izbutite studii sunt cele referitoare la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, întro ordine mereu alta și înnoită, de a orândui cu mare pricepere faptele” la M. Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de curs înseamnă o nouă problemă, la a cărei rezolvare elevii lucrează împreună cu profesorul (cercetarea); activitatea se poate desfășura și pe grupe, organizate după interese și afinități. Rezolvarea problemei presupune, ca prim moment, contactul cu obiectul (intuiția). Cunoștințele dobîndite sînt orînduite apoi în sistemul lor de relații, în așa fel încît toate să alcătuiască o unitate (integrarea). În sfîrșit, pentru a se evita înstrăinarea copilului de viață, prin limitarea contactului său la ceea ce-i oferă programa școlară ("mediul sintetic"), i se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din rutină sclerozantă, acea floare a intuițiilor lor de bază, a facultăților primesautișres, acea reve lație divinatorie a fenomenelor și tainelor lor; acel „bun-simț“ sau dreaptă judecată despre care Descartes spune că este lucrul cel mai bine și mai deopotrivă orânduit tuturor oamenilor. și tot la fel mă gândeam, rătăcind cu mintea În jurul mașinii și al metehnelor ei, la acele „sisteme“ ale economiștilor, neputin cioase să dea de rost - așa măcar cum i-a dat de rost mașinii mele vânzătorul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
priviri aparent dezinteresate, dar în substratul lor freudiene și naționalist, dușmănoase către tăvița lui Attila. Cât putea să-l enerveze pe Pațulea minuțiozitatea cu care colegul Horvath - de altfel, cel mai bun specialist în materie de injectoare cu aburi - își orânduia roșiile, măslinele și toate celelalte înainte de a se apuca de mâncat nu se poate povesti. Mai ales că nici Pațulea nu-și dădea seama din ce cauză avea o stare de spirit mulțumitoare până la ora unsprezece și una infectă până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]