1,170 matches
-
depindă de "natură", de "Dumnezeu", pe când industriașii, inginerii creatori se cred ei înșiși producători de natură, se cred Dumnezei atât de puternici, încât pot să-l "ucidă pe Dumnezeu". "Ruralii" rămân mai credincioși, pentru că "la sat s-a născut veșnicia". Orășenii fiind mai voluntariști, sunt și mai schimbători. Hazard a lăsat un bun exemplu de prezentare a crizelor apărute în diferitele forme ale conștiinței moderne de după Renaștere, pe baza studierii lucrărilor unor personalități occidentale din secolele al XVII-lea al XVIII
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se schimbă în conținut și forme cultura spirituală a satelor. Rămân însă și vechi rituri care se vor relua pe toată durata de existență a omului care se naște, parcurge ritualic vârstele, repetând la nesfârșit cutumele căsătoriei, botezului, morții. Nici orășenilor nu le sunt străine. Sunt vizibile unele apropieri ale standardelor de viață de la sate de cele din orașe. Totodată, s-au accentuat preferințele orășenilor din prima generație de a reveni la țară. Iar creațiile folclorice vor rămâne pentru noi și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a omului care se naște, parcurge ritualic vârstele, repetând la nesfârșit cutumele căsătoriei, botezului, morții. Nici orășenilor nu le sunt străine. Sunt vizibile unele apropieri ale standardelor de viață de la sate de cele din orașe. Totodată, s-au accentuat preferințele orășenilor din prima generație de a reveni la țară. Iar creațiile folclorice vor rămâne pentru noi și alți sud-estici, încă multă vreme, izvor de reechilibrare spirituală. Spre deosebire de folclor, literatura și artele culte au trecut printr-un șoc mai prelungit, din care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și pe care inventatorii parcurilor tematice contemporane le-au folosit ca sursă de inspirație. Unul dintre primele spații destinate distracției a fost agora în Grecia antică, o zonă delimitată din oraș care funcționa ca piață și loc de adunare pentru orășeni și străini. În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
subl.ns.)”. Iată că s au adeverit calculele noastre privind numărul total al muncitorilor vasluieni în anul 1945, pe care le-am consemnat în episodul III al incursiunii noastre istorice când scriam că puteau fi considerați muncitori cam 500 de orășeni, de ambele sexe. Desigur, Russu făcuse vorbire numai de 200, dar aceștia erau tinerii urbei. d. „Se spune despre U.T.C. că numai și-a schimbat firma” Datorită adevărurilor deranjante recunoscute în acest document de însuși președintele organizației UTC, am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
noi prin arhiva fostei prefecturi (cercetări publicate în volumul I al acestei lucrări) a rezultat faptul că și pe parcursul anului 1946 trupele ocupanților sovietici dădeau adevărate asalturi asupra bunurilor și vieților locuitorilor din mediul rural, fără a fi scutiți nici orășenii, desigur, așa că jelaniile ipocrite ale „instructorilor” comuniști în care își descriau numeroasele și repetatele eșecuri în lumea satului dar și în lumea muncitorească din cele două „fabrici” ale orașului Vaslui, nu-și aveau rostul. Pe deoparte, rușii furau orice fără
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
șef al Vasluiului, nota următoarele: „...suntem informați că, din cauza lipsei de lemne, populația din comuna Rediu-Vaslui nu mai ține seama de paza pădurarilor. Intră în pădure și iau cu spinarea lemne. Se discută că Statul a avut grijă numai de orășeni și de muncitori, că le-a dat lemne, iar pe frig”. Orice nu convenea puterii comuniste, era considerat delict grav și, prin urmare, aspru pedepsit. Astfel: „...învățătorul V. Zota din satul Jigoreni, comuna ȚibăneștiVaslui, la un bal dat de către căminul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
incertă, ofițerii sovietici se temeau ca prin radio cetățenii să nu primească vreun mesaj „dușmănos” la adresa „eroicei” armate roșii ai cărei soldați tocmai începuseră cumplitele jafuri și asasinate asupra civililor, în special din mediul rural, fără a fi scutiți nici orășenii, desigur. A doua subliniere personală din textul de mai sus poate fi explicată astfel: cu toate că pe atunci se găseau arme și muniții la tot pasul, rușii nu au permis înarmarea polițiștilor, din precauție. Sentimentele anti sovietice al populației românești erau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
una blândă, în comparație cu ce va urma după decizia de strămutare a țiganilor în inospitalierul ținut al Bugului. De altfel, conform adresei nr.10482/noiembrie 1940, aceluiași regim strict de supraveghere medicală erau supuși și militarii veniți în permisie sau rudele orășenilor din Huși, venite din alte localități. Suplimentară, în această adresă, era interzicerea cu desăvârșire a vagabondajului țiganilor pe timp de iarnă și fixarea acestora la marginea satelor până când condițiile meteorologice le va permite din nou nomadismul. e etnie germană La
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fenomen general în abordările istoriografice de până acum. Autorul este interesat de coerența unui proces de modernizare, de transformarea unor realități rurale sau de mici târguri în orașe sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea mecanică a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea mecanică a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a locuitorilor săi, iar autorul este preocupat să discute această realitate, cu trimitere la demografie, dar și la etnic, economic și social. În același registru al meritelor generale poate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de așezare omenească cu dimensiuni variabile având, de regulă, funcție administrativă, comercială, industrială, politică și culturală. Or, din punctul nostru de vedere, acest tip de definiție pune într-un con de umbră tocmai elementul principal care generează orașul, și anume, orășeanul. Niciun oraș nu poate exista în afara unor elemente precum recunoașterea proprietății private, detașarea netă față de practicile specifice economiei agricole și libertatea personală a locuitorilor săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
con de umbră tocmai elementul principal care generează orașul, și anume, orășeanul. Niciun oraș nu poate exista în afara unor elemente precum recunoașterea proprietății private, detașarea netă față de practicile specifice economiei agricole și libertatea personală a locuitorilor săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute la nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cinci milenii umanitatea își trăiește propria sa istorie în dou) „lumi” separate, într-un univers bipolar, scindat definitiv între mediul rural și cel urban. Perspectivele citadine ale oricărei așezări umane au fost prefigurate, în primul rând, de apariția „mentalității de orășean” a locuitorilor săi. Mai precis, de asumarea celei mai nobile caracteristici a acestei mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea de a cuceri spații și de a le modela potrivit propriei lor voințe. În numele ei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înconjurător, dreptul la specificități arhitectonice, culturale și politice, pe care, nu de puține ori, le-a dorit standardizate la nivelul unor imperii. Urmând această logică ar însemna că putem vorbi despre existența Bacăului ca oraș numai în prezența băcăuanilor ca orășeni. Pentru a stabili această graniță tot ce trebuie să mai facem este să oferim un răspuns la următoarea întrebare: care au fost primele semne ale libertății acestora? În marea lor majoritate, lucrările ce au ca subiect evoluția Bacăului de-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
formula binecunoscută, dar extrem de neclară, a „târgurilor sau orașelor și cetăților”. În materie de citadinitate, invocarea aproape obsesivă a tezelor legate de „vechime” și de „continuitate” nu reprezintă altceva decât o flagrantă abatere de la fondul problemei. Starea sau calitatea de orășean se afirmă, pur și simplu, iar asumarea acestui statut generează efecte, aproape, imediate. Cei care au îndoieli în această privință sunt invitați să inventarieze „urmele” lăsate pe coastele Mării Negre de „marea colonizare greacă” (secolele VII-VI î. Hr.ă sau să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost posibilă fie ca urmare a privilegiilor oferite de marele senior, fie prin „răscumpărarea drepturilor senioriale, comunitățile înlăturând orice amestec al proprietarului solului în conducerea lor”. În oricare din aceste dou) variante, trăsătura fundamentală a unui oraș - de fapt, a orășenilor - a fost dată de libertatea totală de autoadministrare. Măreția Veneției nu este dată de specificul său arhitectonic, de propriile instituții sau de flota sa maritimă, ci de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de pildă. Spre deosebire de târgoveții băcăuani, libertatea orășenilor polonezi era neîngrădită, fapt ce rezultă cu claritate atât din procesele în care marii seniori din Moldova sunt chemați în fața judecătorilor din Lvov - cel mai cunoscut exemplu este cel din anul 1445, când magistrații polonezi au judecat „pricina” dintre „nobilul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interval de timp, înregistrează creșteri insignifiante: Iași - 18%, Huși - 22%, Botoșani - 20%. În anul 1899, totalul populației urbane din România era de 1.119.786 locuitori - 18,80% din total. Pe provincii istorice Muntenia avea numărul cel mai ridicat de orășeni - 562.605 -, fiind urmată de Moldova cu un număr total de 372.155 de locuitori în mediul urban. Pe primele trei locuri se aflau orașele Iași, cu o populație de 77.759 locuitori, Galați, cu 62.545 locuitori și, respectiv
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doar 68,59% (768.081) aveau cetățenie română, restul de 31,41% (351.705) fiind declarați străini - dintre aceștia, 19,26% (215.682) nu erau supuși nici unei puteri străine. La nivelul întregii țări, Moldova avea cel mai scăzut procent de orășeni cu cetățenie română: numai 54,55%. În această regiune majoritatea orașelor mari erau locuite preponderent de „străini” - în cea mai mare parte, locuitori evrei nesupuși nici unei protecțiuni străine. Datele statistice oficiale prezentate în tabelul de mai jos sunt edificatoare, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
persoane locuiau în zonele urbane ale vechiului Regat (18,38% din totală. Dintre aceștia, mai mult de un sfert (25,66%) locuiau în cel mai mare oraș al țării, București - 341.321 locuitori. Făcând o comparație între procentul înregistrat de orășeni în anul 1899 - 18,80% (1.119.786) - și cel al anului 1912 - 18,38% - putem constata o tendință de ușoară scădere a ponderii pe care populația urbană o avea în ansamblul demografiei românești. Fenomenul acestei stagnării nu s-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
261 de locuitori (18,24% din totalul de 2.139.154). După gradul de ocupare a zonelor urbane, Moldova se situa pe penultimul loc, înaintea Olteniei, care avea cel mai scăzut procent - doar 9,9%. Chiar dacă, după numărul total de orășeni, Moldova ocupa în anul 1912 locul al doilea între provinciile țării, perioada cuprinsă între 1899 și 1912 a adus acestei zone cea mai slabă creștere demografică (numai 4,86% în 13 ani), așa cum ne arată și datele din tabelul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care o aveau cetățenii români în orașele din regiunea analizată. Trebuie să menționăm faptul că, având drept scop principal identificarea gradului de alfabetizare în rândul orășenilor, ancheta a luat în calcul numai populația cu vârsta mai mare de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă între 0 și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ambele înregistrând „salturi” procentuale de 12%. În ceea ce privește știința de carte din mediul urban moldovenesc, situația înregistrată în anul 1912 este substanțial îmbunătățită față de cea din anul 1899. Astfel, dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea, doar 43,2% din totalul orășenilor trecuți de șapte ani știau să scrie și să citească, în 1912 procentul celor alfabetizați se ridica la 63% - o creștere de 20%. Centrele cu cele mai mari procente de locuitori alfabetizați erau Focșani (70%) și Galați (69,5%). Pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
maternă. În 1930 numărul total al populației urbane din România se ridica la cifra de 3.651.039 de locuitori - 20,21% din totalul de 18.057.028 al mediilor întrunite. Luând în considerare faptul că 17,50% din totalul orășenilor locuiau în București, putem afirma că gradul de locuire în mediile urbane românești s-a menținut la cote scăzute și în perioada interbelică. Din cele nou) provincii ale României Mari, după criteriul numărului total al locuitorilor din mediul urban, Moldova
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]