1,225 matches
-
judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria unui poet savant în ritmuri, fuziune de elemente rurale și urbane, adică sinteză de spirit românesc.”2 La Coșbuc „tehnica versificației văzută ca supremă vocație a poetului, îi înglobează epicismul.” 3 Se cuvine să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
atent, chit că n-au lipsit erorile de judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este „un orășean (...Ă care face 1 ibidem, p. 105 2 op. cit., p. 113 43 băi de primitivism”1, un cărturar știutor de mitologicale: „Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...”2. Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se „documenta” umblând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
organizau patru vânători pe an: înaintea celor patru posturi ale bisericii orientale, adică la postul Crăciunului, postul Paștilor, postul Sân Petrului, postul Sfintei Marii, la care erau datori să ia parte locuitorii țării de orice stare: mari dregători, ostași, boieri, orășeni și negustori, iar ca bătăiași erau strânși câteva mii de țărani din satele vecine poruncindu-li-se să pătrundă în păduri și să stârnească fiarele...Vânătoarea era una dintre distracțiile păturii conducătoare. în zilele noastre se mai organizează vânători prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vândă în permanență mereu altceva care îl poate face iarăși fericit, până când i se va crea o altă necesitate generată de publicitatea agresivă. În mod cert, țăranul, prin traiul lui simplu și greu, se bucură mai mult de viață decât orășeanul încărcat de ciurucuri din mall-uri ori de amintiri din excursii exotice în locuri în care nici nu le înțelege sensul. Sub pretextul modernizării comportamentului său, societatea de consum a modelat omul, scoțând la suprafață chipul lui hidos. Egoismul a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Asta pentru că ai să refuzi desigur, să te urci la întîmplare în vreo mașină ,,mică “idiferent din ce țară ar veni, spre aceiași țintă, ai să refuzi, zic, de dragul aerului pur și al mișcării atît de mult rîvnite de un orășean. Altfel nu este de loc exclus ca la poarta locuinței lui Costache Buraga - devenită publică - să găsești, și după ora ta de mers, mașina pe care ai refuzat-o, iar dincolo de gardul ei să fii martorul unui dialog plin de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
irlandezi s-au stabilit în Statele Unite, majoritatea fiind protestanți din regiunea Ulster, nemulțumiți de stăpînirea britanică și puternic inflențați de revoluțiile americană și franceză. Diferența dintre cele două componente ale emigrației irlandeze, între țăranii gaelici și catolici și fermierii și orășenii protestanți și anglofoni s-a concretizat și în denumirea pe care cei din urmă au preferat-o, cea de Ulster-Irish sau Scotch-Irish188, în încercarea de a se delimită de primă grupare, care de-a lungul timpului a devenit predominantă. În
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
altora, fiecare dintre ei a devenit o forță de sine stătătoare, care, mobilizată în momentele de cumpănă, s-a putut manifesta surprinzător de energic. Din acest motiv, așa cum nota Mihail Sadoveanu, țara era "alcătuită din două neamuri bine deosebite, din orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu oarecare cultură, evitau efortul și sacrificiul și, de aceea, nu reprezentau un factor semnificativ, pe care să se poată pune bază. Dacă însă orășeanul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
momentele de cumpănă, s-a putut manifesta surprinzător de energic. Din acest motiv, așa cum nota Mihail Sadoveanu, țara era "alcătuită din două neamuri bine deosebite, din orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu oarecare cultură, evitau efortul și sacrificiul și, de aceea, nu reprezentau un factor semnificativ, pe care să se poată pune bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu oarecare cultură, evitau efortul și sacrificiul și, de aceea, nu reprezentau un factor semnificativ, pe care să se poată pune bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unic păstrător al adevăratelor valori spirituale și sociale, în absolută contradicție cu orașul, considerat un loc al pierzaniei. În general, clișeul contrastului sat-oraș este o constantă în prozele ei: la sate trăiesc boieri bătrâni, care își ajută „poporenii”, spre deosebire de tinerii orășeni din înalta societate, superficiali, fără orizont spiritual, robiți plăcerilor ușoare. Piesa de teatru Hazail (1931) înfățișează patimile și răstignirea Mântuitorului, ilustrând forța credinței. SCRIERI: Dreptul vieței, București, 1908; Pe urma dragostei, București, 1910; Marcu Ulpiu Traian Stănoiu, București, 1920; Slutica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sănătoasă, nutritiva și echilibrată, suficientă, cu dreptul la apă potabilă și pentru uz casnic, cu dreptul omului la a își întemeia o familie - se conectează și cu dreptul omului la muncă - implică și dreptul la identitate (inclusiv la identitatea de orășean) și egalitate în drepturi - prezintă conexiuni juridice cu dreptul la liberă circulație, cu dreptul la demnitate, cu dreptul la sănătate, cu dreptul la un mediu sănătos, curat și durabil - implică și drepturile economice, culturale și politice - se conectează și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
nu face pentru morți parastasele rânduite de Biserică, toate aceste neîmpliniri sunt considerate nelegiuiri și atrag excluderea din comunitate, prin izolarea tacită, unanimă. Țăranul și păstorul știu mai multă teologie și cunosc mai bine metodele de păstrare a sfințeniei, decât orășeanul și intelectualul infatuat, plin de filosofia lumii înșelătoare. Viața țăranului român este o procesiune pe drumul spre Împărăția lui Dumnezeu, cu opriri speciale la răspântii de viață, cu îngenuncheri de rugăciune spre împuternicire sau mulțumire pentru binefaceri. Dacă cineva mi-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
război contra nemților, am fost prizonier la nemți, apoi am rămas, m-am oploșît, în Basarabia au venit ruși, sînt și români, aici e Rădăuți, aici! în centrul duminicii adînc despicat abuzurile săptămînii la trecerea gărzii călare, parc și stradă, orășeni cu sacoșa la cumpărături, în oarecare altitudine, statuia ecvestră a întemeietorului Bogdan I dilatată alb, cerbicia calului, sentimente amestecate în cucernicie, vagoanele trecîndu-i bisericii vechii episcopii pe sub streașină, fără gard, petic de gazon pînă la piatra ei, propria proiecție pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mare ca locurile tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la orbul cerului două stele pînă acum, lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fostei primării vasluiene, am aflat că la lucrările de realizare a „Străpungerii Gheorghe Asachi”, de fapt a unei stradele ce făcea și face, încă, legătura dintre străzile Donici și Călugăreni, a fost descoperit „...un vechi cimitir jidănesc”. Într-adevăr, câțiva orășeni supraviețuitori ai acelor timpuri au confirmat acest lucru. Tot din acel document am aflat că osemintele au fost mutate în „...cimitirul jidănesc cel nou”, adică în cel existent și astăzi, în prelungirea străzii Călugăreni, lângă sediul Jandarmeriei. Potrivit Legii 119
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
frica vreunei pedepse, ofițerii ruși mai aveau tupeul de a cere de-ale gurii pentru a ostoi foamea trupelor căzute ca și o mie de vagoane de grele probleme pe capetele țăranilor noștri, în primul rând. Păi, de unde să dea orășeanul găini, rațe, curci și gâște pentru jufuitorii de la Răsărit? Sau pe cine să pună să stea pe cuibar ca să facă ouăle pentru omleta lui Ivan? Așa că, cei mai buni „pretini” ai ocupanților, comuniștii loco, au dat iarăși iama prin cotețele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mii de oameni, avea să se schimbe complet”. După primirea „sentinței” de chiabur, familiei Busuioc i-a fost schimbat destinul pe o perioadă lungă de timp. De altfel, comuniștii categorisiseră lumea rurală, ba chiar și pe cea urbană dacă unii orășeni aveau pământ în proprietate, în trei ramuri de „periculozitate”: 1) Săraci erau considerați acei care dețineau de la 05 ha. de pământ, fără a avea alte „afaceri”; 2) Mijlocașii, erau cetățenii care dețineau între 5 10 ha. teren arabil; 3) În
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se găsea mai nimic iar la lapte și produse lactate făceau „oamenii muncii” și pensionarii cozi interminabile imediat după miezul nopții?! Potrivit acestui raport, se stătea bine la conservele de mazăre, fasole păstăi, tocană de legume și fructe așa că, vrând-nevrând, orășenii trebuiau să mănânce mai puțin „de dulce” și mai mult „de post”, că doar și tov. Ceaușescu era creștin ortodox! Ajungând și la alineatul dedicat verzei, Demeter scria, sau pusese dactilografa să scrie că: „...în această perioadă se continuă activitatea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
naivă în România” a tratat în detaliu arta naivă rurală și arta naivă urbană. Domnia sa, scria în acest album: „Ponderea principală a artei naive se află în mediile urbane, în complexitatea și tensiunea proprie acestora. Ceea ce deosebește clar creația orășenilor este plusul de diversitate a inspirației și a mobilurilor care o provoacă și o întrețin” Cred că din 1980 până în 2006 lucrurile s-au cam schimbat, având loc o „migrație” a temelor de pictură naivă dinspre oraș spre sat. Motivele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
homeric, explicându-ne că, poate, cu greutate, o să-i încropească și ei o normă din ore de sport, desen, română, rusă și ceva franceză... apoi ne-a prezis că nu o să mai venim ... ca și în alți ani cu alți orășeni pe care nu i-a mai văzut apoi ... școala rămând să se descurce tot cu învățătorii localnici. A avut în bună parte dreptate ... căci, cum și satul centru de comună, Belcești, ducea lipsă ... mai ales de profesori de limbi străine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
necontestat. Asemenea virtuți ... așa cum arătam undeva mai sus ... l-au determinat pe Spiru Haret ... vestitul ministru al învățământului în anii trecerii dintre secolele 19 și 20 (ce și-a trăit copilăria într-un sat din apropierea Iașului) să pledeze pentru necesitatea orășenilor de a completa educația copiilor cu traiul în natura și lumea satelor noastre. Abia după ce și-a dat definitivatul în 1988 a putut veni în Iași, prin concurs, ca bibliotecar-documentarist la Biblioteca "Gh.Asachi" ... și abia după căderea comunismului din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și firme „insecticide“, să-i extermine, golul creat va fi umplut deîndată de cei care așteaptă, la porțile orașului, un loc liber; Natura are oroare de vid, iar această lege e valabilă pentru orice specie, chiar și pentru păduchi... Dar orășeanul taie copaci, uneori doar că produc, precum plopul, un puf alergic. Prefer să „crape“ alergicul, care (adesea) oricum face umbră pământului degeaba, decât să ucid, de dragul lui, un arbore, pe care nu-l pot Înlocui. Ca funcție. C’ar trebui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost declarat oraș. „Ce fel de oraș să fie, dacă n-a auzit nimeni de el?“, se întreabă doctorul scuturat de o presimțire rea. Și tot el își răspunde: „Au ridicat câteva blocuri și, gata, răcăciunenii s-au trezit orășeni. Oare cum și-or fi zicând? Răcăciuneni? Iar femeile răcăciunence? Despre unele târguri de la noi nu-i bine nici măcar să pomenești. Localnicii știu că n-ai nici un motiv, decât dacă vrei să-ți bați joc de ei. Domnii mei, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
40 familii române din Transilvania s-au așezat" în cursul anului 18801216. La Hârșova "mulți români din Transilvania și musulmani din Bulgaria s-au stabilit din nou"1217. În aceste condiții, în Constanța "afacerile comerciului, nouile necesități, au mărit (...) numărul orășenilor"1218. Prin urmare, prefectul județului Constanța aprecia "a fi exact evaluând numărul locuitorilor români și streini cu care s-a înființat și populat noui sate sau au sporit populațiunea orașelor, la 5 000 suflete, număr care adăogându-se la acela al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]