643 matches
-
prin achiziția termenului de "comunicare", termen care, de la Schramm încoace, era deja "al celorlalți", "asumpția tacită potrivit căreia orientarea științifică domina"22, în fine, în cadrul noului format domeniu. Griffin mai adaugă că, la începutul anilor '60, erau puține departamente de oratorie care conțineau termenul de "comunicare" în titlu. Însă, până la mijlocul decadei următoare, norma se inversează. Iată, deci, că, vreme de decenii, spațiul discursiv al domeniului de care ne ocupăm în această schiță istorică girată de profesorul Griffin a fost, într-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de a achiziționa, prin mijloace strict discursive element pe care nu îl pot sublinia îndeajuns cât mai mult teren de partea fiecărei (macro)orientări teoretice și metodologice. S-ar putea crede că succesele din 1914-1915 și 1925 ale profesorilor de oratorie, pe care ni le amintim cu siguranță în acest moment, s-au transformat, definitiv, în eșecuri, în anii '60, o dată cu eforturile întru instituționalizare ale cercetătorilor empirici. Însă lucrurile nu au stagnat aici. Așa cum consemnează Griffin în cele ce urmează, "turbulenții
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fază de obscuritate, lăsând ca interesul stringent pentru comunicarea interpersonală să devină elementul central și celebrat al identității școlilor de comunicare. Această "mutație", pe care o numeam cataclismică, a avut o consecință majoră în ce privește mai vechea rivalitate dintre profesorii de oratorie, întemeietorii departamentelor de comunicare, și cercetătorii empirici, veniți dinspre științele sociale, al căror efort de consolidare a identității domeniului științelor comunicării prin uniformizarea, pe cât posibil, metodologică, a acestuia, cu siguranță că l-am reținut. Efectul anilor turbulenți '60 asupra dinamicilor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
încercarea sa reușită de a inova, din punct de vedere teoretic, metodologic, și terminologic, disciplina, astfel încât, în "formula" sa nouă, aceasta să nu lase pe dinafară, să nu excludă, amuțească sau obnubileze contribuții remarcabile, cum ar fi superbul act de oratorie conținut în adresa de la Coatesville. Marea inovație și marea realizare a criticului Edwin Black, în încercarea sa (mediatoare) de a modela și modera, teoretic și practic, o relație autentică, umană, între critic și demersul discursiv căruia acesta încearcă să îi
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de Herbert Wichelns: cu alte cuvinte, după Hill, discursul se eliberează de menirea sa tradițională, aceea de a fi eficient, "responsabilitate" pe care a purtat-o, îndelung, pentru a "conta", pentru a avea însemnătatea și calitatea de act semnificativ de oratorie. În schimb, "greutatea" se mută pe umerii oratorului, să zic așa, ale cărui alegeri, după Hill, accesibile criticului, în baza literei discursului ca atare un raționament pe care Hill nu îl parcurge, așa cum a făcut-o Edwin Black devin fundamentale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dedicat voință, viață și efort. Dar, mai ales, ambii critici au sesizat și indicat celorlalți, membri ai comunităților academice actuale, dar și celor care vin din urmă importanța și unicitatea, printre actele oratorice ale istoriei, ale acestor texte fundamentale ale oratoriei universale. Efortul de integrare, recuperare, evidențiere a unicității ambelor piese studiate de cei doi critici îi aseamănă pe cei doi mai mult decât orice tip de subscriere comună la practicarea legitimă a vreunei abordări critico-retorice sau a alteia pe scena
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
zice Burke, este că, deși Hitler și-a mărturisit și aceste decizii în Mein Kampf, acest lucru nu a afectat în nici un fel eficacitatea strategiilor sale de factură propagandistică, nici după ce conducătorul fascist le-a explicitat, deschis, funcția. În ce privește "tehnica oratoriei"466 lui Hitler, Kenneth Burke observă caracterul provocator al declamației conducătorului fascist, a cărei eficiență e sprijinită, dacă e cazul, prin forță, de către agenții săi de pază. "Trinitatea guvernamentală" concepută de Hitler, notează Burke, constă în "popularitatea conducătorului, forța care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
consemnează Lewis, chiar după cinci ani în scaunul prezidențial, Reagan era, încă, renumit pe temeiul talentului său oratoric cu totul special. Lewis confirmă "povestea despre poveste" de mai sus, identificând, în înzestrarea cu totul specială a președintelui american în ale oratoriei, atât fundamentul ascendenței sale, cât și motivul pentru care Reagan a atras suspiciunea unui "segment substanțial de public critic, care nu numai că a rămas neconvins de (elocvența adăugirea mea) președintelui, dar chiar s-a simțit ofensat de maniera sa
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu numai o ordine, ci reprezenatarea ordinii lumii În creația literară (tot o mimesis, tot o ficțiune), convenția Înseamnă că nu poți să vorbești, În literatură, despre orice, iar primatul cuvîntului rostit conferă acestuia rangul de deținător al adevărului prescriptiv: „oratorii din barou sau de la tribună prinții și generalii se instruiesc În arta de a vorbi citind Cidul.” Într-o manieră cît se poate de foucaldiană - Foucault este, În mod clar, maestrul atît gînditor cît și stilist al lui Rancière - acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care - vorba lui Caragiale - „simt enorm și vă[d] monstruos”. încărcat cu amărăciune sau cu ură, cuvîntul „monstru” se întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori socialiști („Voi ființe înrăite, crude suflete de monstru”)8), în oratoria populară și în convorbirile de cafenea. Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
național: "...e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elen. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zemflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Acestea nu sunt elemente dincolo de sufletul nostru ci numai laterale. De aceea Caragiale ne-a îngroșat o notă pe care noi o aveam de pe vremea întrepătrunderii prin Sciția minor și Tracia cu sufletul elin. Probabil că Mitică getic există la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
învățat-o în așa măsură ca și când n-ar fi mai învățat altceva nimic. La el nu se depărta una din alta, nici sârguința, nici capacitatea, din care științele și măiestriile își scot puterea (...) Cine se va compara cu el în oratorie, care este la el inspirată cu puterea focului, deși în moravuri el nu seamănă cu ritorii? Cine a fost atât de tare în filozofie - în filozofia cea adevărată care duce la înălțimi, adică în cea practică și în cea teoretică
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
jocurile de cuvinte, dar și poezia ermetică, visele, romanele polițiste sau proza fantastică. La împlinirea acestor vocații pot contribui, prin urmare, simultan sau pe rând, orice lucru, orice obiect, orice limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
ascultătorilor. În acest sens, Marcus Fabius Quintilianus (c.35-96 e.n.), primul profesor de retorică publică din Roma, ne oferă informații detaliate despre limbajul trupului folosit de orator în concepția romanilor în cel de-al XI-lea volum al compendiului ,,Institutio oratoria" (Formarea vorbitorului în public), singurul care s-a păstrat până în zilele noastre. Autorul menționa delimitarea gesturilor oratorului atât de cele ale conversației uzuale, cât și de mișcările actorilor. Fiecare parte a corpului oratorului era supusă atenției lui Quintilianus: de la mișcările
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
precursor al criticii literare românești. În treacăt, s-a ocupat și de unele manifestări muzicale. A fost, în linia programatică a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
reacția lui (încuviințări din cap, priviri contrariate etc). Urmărind feedback-ul, ne mutăm atenția de la propria persoană asupra auditoriului acolo unde, de fapt, ea trebuie să fie. Toți ne lovim de această spaimă a scenei. Cândva, cineva spunea că toți oratorii buni sunt nervoși; totul este să facem în așa fel încât această energie nervoasă să lucreze în contul nostru. Ținuta îngrijită Un alt punct în a deveni stăpân pe sine este modul apariției în public. E nevoie să ne tundem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
religie este numită înșelăciune evlavioasă, pentru comerț este un mister și pentru poezie, o invenție. În controversele pe teme politice este opoziție rafinată, libertate și patriotism. (Anonim 1763:3) Chiar și John Locke (1894: 146-147), în timp ce dezaproba înșelătoria indusă de oratorie, observa că: Este evident cît de mult le place oamenilor să înșele și să fie înșelați, din moment ce retorica, acel uimitor instrument al erorii și amăgirii, are profesorii săi, este obiect care se predă în public și a avut întotdeauna o
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
153]. Premack, David 1976. Language and intelligence in ape and man. American Scientist 64:674-683 [321]. Premack, David și Woodruff, Guy 1978. Does the chimpanzee have a theory of mind? Behavioral and Brain Sciences 4:515-526 [327]. Quintilian 1921. Institutio oratoria. Vol.2. London: Heinemann [149]. Raiffa, Howard 1982. The art and science of negotiation, Cambridge, Mass.: Harvard University Press [117, 162]. Rappaport, Roy Abraham 1979. Ecology, meaning, and religion. Richmond, Calif.: North Atlantic Books [104, 126, 258, 292, 328]. Rasberry
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
reformator al geților dar apare în textele grecești și sub numele marelui înțelept Abaris așa cum dovedește tăblița 2. Filip sirianul, un discipol al lui Bardesan a scris înainte de anul 250 Cartea des-pre legile neamurilor amintită de Eusebiu din Cezareea în Oratorii unde repetă o parte dintre ideile maestrului privind diferențele evidente între legile diferitelor popoare, diferențe determinate de moravurile lor nu de planetele din ceruri. De aici rezultă că nu planetele determină legile popoarelor, ci libertatea primilor lor le-giuitori. El analizează
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
teză și tendință îl face să zâmbească. Tendință, da, dar neapărat „tendință cu artă”, iată ce pretinde unei opere literare vrednice de acest nume. Cât privește teatrul, C. îl consideră a fi o artă de sine stătătoare, mai apropiată de oratorie și, într-un anume sens, de arhitectură decât de literatură (Oare teatrul este literatură?). Că lăcașul Thaliei ar fi o școală de moravuri i se pare un „moft”. Teatrul este mai ales distracție, petrecere. Ca o reacție față de creațiile moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Iar Ricoeur va spune că efectele “fac din discurs un fel de stimul, care produce anumite rezultate; acesta este actul perlocuționar”. (Ricoeur, 1999:99). Dimensiunea perlocuționară a limbajului nu este o descoperire recentă, ea a fost stabilită și exploatată de oratorii și retoricienii antici, căci ce înseamnă să produci, prin tehnica figurilor retorice, diverse efecte asupra auditoriului, dacă nu să produci acte perlocuționare. Retorica era considerată încă din antichitate o “artă a persuasiunii” prin discurs. Actele perlocuționare pot fi “eficiente și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conștienți de imposibilitatea lucrurilor. Scena finală, cu discursul emfatic, foarte academic ("Mi-arunc din cap coroana!... din mână sceptru-mi scot... Nu mai sunt domn!... acuma ucideți pe Despot!") e plină de adevăr local. Boierimea șovăie o clipă, uluită de oratorie, totuși Despot cade înjunghiat, fiindcă istoria Moldovei arată cum că mijlocul tradițional și sănătos de a scăpa de un pretendent extern este uciderea. Prin Fântâna Blanduziei, Ovidiu și o altă dramă, Virgiliu, anunțată dar neefectuată, V. Alecsandri înțelegea să definească
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
declamația. Călin-Nebunul al lui Eminescu, puțin scurs de miere, dar încă păstrând miresmele, a trecut pe aici. Și peste tot plutește o jovialitate sănătoasă, un umor gras de poveste. În stilul popular al lui Creangă și Eminescu, Alb-împărat are o oratorie sfătoasă de rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ridică niște meschine îndemînări de instrucție la rangul de izbânzi ale spiritului. Asta le dă o îngîmfare naivă, care cade în cursă la cea mai plată adulație. Cutare colonel s-a pietrificat în "legea progresului" și și-a făcut o oratorie didactică bufonă invariabilă: "...Domnilor... din două lucruri unul: ori eu sunt nepriceput și atunci luați-mă de gât, scuturați-mă, strigați-mi: ho! destul, oprește-te! dă-te jos, nebunule! nu meriți să stai unde ai ajuns... Ori d-voastră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albe. Preferința tinerilor poeți ardeleni este pentru Aron Cotruș, Lucian Blaga, apropiați sufletește de ei, unul prin dinamismul lui, celălalt prin panism. Priveliștea silvestră ardeleană, vechimea etnică, sănătatea rasială conduc la o poezie a vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]