7,411 matches
-
al cărei scop în viață e unul singur: Salvarea sau Mântuirea prin urmași. Romanul este construit în două părți distincte: în prima parte, acțiunea se petrece la Tars și prezintă viața destul de monotonă a familiei unui fariseu, care, din dorința oarbă de a asigura un viitor strălucit pentru fiul său, își ignoră soția și fiica. Anumite aspecte din viața de familie a lui Saul, viitorul Apostol Pavel, sunt povestite într-o manieră romanescă, bazate pe imaginația creatoare a autorului dar și
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
pământ, lângă urzici, le-am astupat cu iarbă apoi am mers înainte. M-am luat la întrecere cu viața și m-am trezit bătrână. Am întrebat nimicul ce culoare are iubirea și a răspuns astfel: pe iubire să o cauți oarbă căci ea te va găsi după miros, să nu cauți tainele voinței divine, nu asculta și nu privi la oameni. Închide ochii și iubește mâinile ce te ridică, au miros de iubirea ta. Autor Dorina Șișu Dublin - Irlanda Referință Bibliografică
MIROS DE IUBIREA TA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miros_de_iubirea_ta.html [Corola-blog/BlogPost/366803_a_368132]
-
dinți... Era bătrân și... hoț fără folos... Și a aflat cât e de greu, ÎN LUME să trăiască... Și a trecut așa un timp, flămând, bătut, hulit... Și vremea s-a schimbat și ea ! Venise aprig, gerul. Slăbise mult, aproape orb, era un nimeni nedorit, Împleticit cerșea scăpare și-avea drept casă, cerul... Pe lângă el, treceau copii cântând colinde nu știu cui.... Nici nu-i vedea, nici nu-l vedeau...Iar foamea îl strângea în clești Arome multe-l chinuiau și-i aminteau
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_iarna_fara_sfarsit_pareri_personale_versur_lucia_secosanu_1327143941.html [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau ei. L-au înlocuit pe Bengher, un infirm orb și fără degete la mâna dreaptă, și la cealaltă doar cu niște cioturi, infirmitate căpătată în urma exploziei unei grenade găsite în curtea casei pe când era copil. Din cauza aceasta i se spunea Bengher, numele său real fiind Ion Turtoi. A distrat
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Și să-mi dea povețe-absurde: „Viața-ți trece, deci... iubește!” Mi-ai dat trupul să se ceară Mângâiat, atins, vrăjit, Să se teamă să nu piară Insuficient iubit. Mi-ai dat ochii să absoarbă Farmecul vieții, magia, Și iubirea lumii ˗˗ oarbă, Să-i învețe bucuria... Dup-atâtea daruri bune, Mai dă-mi un semn și-Ți dau pace: Să mă ierți, Te rog, Stăpâne, Pentru tot ce voi mai face!(?!) Referință Bibliografică: DOAMNE, SUFLETUL SĂ-MI IERȚI ! / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare
DOAMNE, SUFLETUL SĂ-MI IERȚI ! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1447914835.html [Corola-blog/BlogPost/375087_a_376416]
-
asta mi-a rămas adânc înrădăcinată în suflet! Mă-ntreb ce căutăm, de fapt, ce ne lipsește, de ne găsim mereu pe undeva? Îmi spui, mereu, că tot noi suntem, asta mă-nveți, de-atâta vreme. Parcă sunt surd sau orb, unde suntem noi cei adevărați? - mă întrebi. În noi timpul dispare, suntem numai măsura iubirii, în toate și-n tot suntem doar noi, eu, tu, acel întreg armonios, sfânta unitate desăvârșită, fugim spre nicăieri, niciunde nu putem fi atât de-
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464271697.html [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Articolele Autorului Țară mândră dar umilă, Ce să vindem, ce să dăm Ca în loc de vis și milă Drag de țară să aflăm? Țară mândră dar urâtă De fățarnicii-ți dușmani, Să dăm foamete oricâtă Și să flămânzim pe bani? Țară oarbă care vede Doar în vis ce vede-n vis Nu aude și nu crede Că i-a fost visul ucis... Țară plină dar golită De sfinți, îngeri, dumnezei, Azi ești cea mai ocolită, Smulsă-n veci din matca ei. Țară
ŢARĂ-N ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Tara_n_tara_romeo_tarhon_1368511305.html [Corola-blog/BlogPost/354880_a_356209]
-
piatră ce ridic / un păstor de punct asupra turmei / pietrelor lucrate doar de robi, de sclavi, de javre / desmuțind cuvântul din balade / și păduchiul unui substantiv, / verbului i se făcuse frig / iară de mișcarea din silabe / mi-au rămas orbite oarbe. («Homer» - AmNS, 126). XXI. Treapta înfrângerii zeilor-chirurgi: Tu departea, tu departea mea... (1984). Ciclul conține versuri erotice, elogiind marea împlinire a „întregului“ ființei prin regăsirea emisferelor „ideale“, reeditând „cuplul edenic“ (supra), ori „amintirea cuplului edenic / androginic“: Mi-adusesem aminte / cum
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
omidă. / Știi de dinainte / viețuitoarele ce se vor salva / mâncând din povara trupului meu mort, / ce-mi fusese numai un cort / pentru a fi, iar nu pentru a avea // De aceea vă zic prieteni / mai bine ar fi să fiu orb / pe câmpul dintre București și Pitești / și voi, primii cu plugul să fi tras / brazdă pe pământului cerescului din cerești / să-mi fiți voi prieteni coadă de cometă / nu lăcrimoasă, nu umedă / ci luminoasă și forfecătoare / în cinstea unui om
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
care mângâie Și îmi ațâță jarul din priviri Că toată ființa mea vrea să rămâie Măcar un cântec în închipuiri Cu tine. Să valseze printre stele Iar păpădiile să-mi râdă-n păr. Mereu îmi pui povestea-n ghilimele De oarbă nerăbdare și de dor... Referință Bibliografică: Tu, iubire... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TU, IUBIRE... de AURA POPA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1403839908.html [Corola-blog/BlogPost/362253_a_363582]
-
trei ani. Iar când trebuia să fie încarcerat, el se afla la câteva mii de chilometri depărtare. Ce ziceți: prejudiciile și dozarea pedepselor sunt formulate în spiritul dreptății?! Cine măsluiește cântarul dreptății? Justiția este condamnată să intre în istorie ca oarbă sau chioară? Îmi plac filmele polițiste bune, dar nu acelea care lasă în urmă șiruri de morți gratuite și inutile. În rest sex, destrăbălare, droguri și cruzime împinsă până la extrem. Recunosc că m-am întins mai mult decât trebuia, deși
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Zana_mea_cea_buna_8_.html [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
la intrarea în biserica Mănăstirii Putna. Accesul în biserică se face prin cele două uși ale pridvorului care, pentru prima dată în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de reconstrucție din timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. În camera mormintelor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
fost înmormântați: Maria de Mangop, a doua soție a domnitorului, la 19 decembrie 1477, fiii săi Bogdan și Petru, la 27 iulie 1479 și 21 noiembrie 1480, domnitorul ctitor, la 2 iulie 1504, doamna Maria Voichița, la 1511, Bogdan cel Orb, la 20 aprilie 1517, Maria - una din fiicele domnitorului - la 18 martie 1518, Ștefăniță Vodă, la 14 ianuarie 1627, și doamna Maria - prima soție a lui Petru Rareș -, la 28 iunie 1529. În pridvorul bisericii se află mormântul mitropolitului Teoctist
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
e la modă. nu mă prinde. râd...urlu-n zid. la piept nu îl cuprind. nu seamănă căldurii tale, sărutului mărunt, nici zâmbetului... lacrimi... râd. a urlet râd. să le sufoc pe toate în vechea gardă... voința-i surdă, mută, oarbă... leșină la primul apel. râd. a urlet râd. încerc să las cuprinsului coroana întreagă. necuprinsului mă arunc năroadă. vreau să-i surprind și întuneric, și umbra-n alergare... e o zăbală. nuntă între cer și-aerul viciat al trăirilor. oraș
RÂD. A URLET RÂD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rad_a_urlet_rad_anne_marie_bejliu_1354054534.html [Corola-blog/BlogPost/359400_a_360729]
-
pisică ciudată / The Strânge Little Cât, un exercițiu de stil la limita observaționalului, lansat la Berlin în 2013. Tot la Studio, dar în afara competiției, vor fi difuzate clasicul Magnolia (oră 13:00, proiecție În memoriam Philip Seymour Hoffman) și Detectivul orb / The Blind Detective, de Johnnie To, combinație improbabilă de „serial thriller” și „slapstick comedy”. În paralel, la NCRR, de la ora 15, programul începe cu proiecția specială a filmului Rătăcire, în regia lui Alexandru Țâțos - filmul este difuzat în prezența actorului
ZIUA A PATRA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM BUCUREȘTI by http://www.zilesinopti.ro/articole/6706/ziua-a-patra-festivalul-international-de-film-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/98918_a_100210]
-
ascunse în conglomeratul de „rău”, identificând și eliminând în același timp „răul” din masa de „bine”, nu ne mai rămâne decât să interconectăm aceste puncte, obținând und rezultat armonic, pe care îl putem boteza generic „bine”. Nu trebuie să luptăm orb, încăpățânându-ne să impunem o soluție din afară, oricât de convinși am fi că ea este ideală. „Interconectați binele!”, acesta a fost mesajul pe care Johan Galtung ni l-a transmis la final, înainte de a se despărți de noi cu
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1458479602.html [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
și înțelesuri absconse te aștept să rememorăm sensul luminii confuze iluzii ce visează la victorie deși cad obosite la marginea împlinirii cu trup mirosind a dăruire sub liniștea impunătoare a dimineții trezită în orizonturi diferite te aștept la jumătatea rugăciunii oarbă într-o singură bătaie a orologiului ce își revarsă minutele să perpetuăm cuvinte împărțite de la sine la porțile prezentului împovărat de nebunii permise ALĂTURI DE SHAKESPEARE am zis să mă mut mai departe de tine mai aproape de nevoia de cuvinte locuiesc
NEBUNII PERMISE (POEME) de ELENA TOMA în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_toma_nebunii_permise_elena_toma_1363073511.html [Corola-blog/BlogPost/352625_a_353954]
-
a părut că eu nu sunt iar el există acolo sub pământ tot e iluzie susține deși bătrânii zic că tot e praf și pulbere acolo... în mormânt îmi demonstrează că nu văd și mi se pare deși nu-s orb sau surd dar simt când mă atingi și existența-mi pare sublimă pe pământ! O simfonie minunată de-ascult e tot părere iar spații, timpi încovrigați reiau presentimente și coșmaruri în vise... sub mormânt ! Grafica - pictor - Liliana-Nastas Brătescu Referință Bibliografică
KANTIENE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 by http://confluente.ro/Kantiene.html [Corola-blog/BlogPost/344291_a_345620]
-
plen se votează noi legi de carton, Plătim altă marcă:”Ales din Prostie”, Trăim din pomană, sictir și pardon ... Avem mari producții de flori și cucuie Pastile, bancheri, alcool și șotron Și poze cu țara trimise la UE. Justiția-i oarbă.Căzută-n baston ... ÎNFIORARE În tăcerea albă curge-un glas în sânge, Ancestrale treceri între om și lup; Când e lună plină, haita-n cerc se strânge Dansând colții-n aer pâna când se rup Pânzele tăcerii de pe-ntinderi arse
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
deveni soție, locuiau aici de la începutul lumii. E o oază unde uitarea îl face fericit. Fericirea, individuală sau colectivă, n-are însă istorie. Ea se este (vorba lui Nichita Stănescu) și atât. Doar că, vorba șlagărului „se cere păzită/ de oarba ispită”, ispită care nu întârzie să se ivească. Are chipul unui iepure, nu întâmplător simbol al fricii de ceva care, conform proverbului, se întâmplă întotdeauna. Atras în ritualul vânătorii, act magic pe orice jariște mitică, în interzisa Vale a Plângerii
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
gândul? N-am cum să reușesc, eu am mai încercat, Nici nu vă imaginați, de câte ori vă știu c-aveți probleme Și care nu se mai opresc și vin mereu, mereu. Protestul vostru, e încă neauzit și nevăzut,de "surzi"și "orbi", Care se-agăță în fiecare zi, în multe locuri, ca și-ale voastre, De o politică ce a canal mizer,miroase, Dar care, lor, le-aduce mulți, mulți bani. Se murdăresc cu ei, se spală și zâmbesc, Că-s mari
FEMEILOR DIN LUME de COSTI POP în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/costi_pop_1423085517.html [Corola-blog/BlogPost/375906_a_377235]
-
fără cuvinte. * Stau în genunchi, mă uit în mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. * Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. * Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă
GÂNDURI DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_buzunar_ion_c_hiru_1332436689.html [Corola-blog/BlogPost/364918_a_366247]
-
masa pe care se află un caiet deschis și un creion.) Ieri am fost poetul ce a plămădit stele. Astăzi poetul fuge de mine, pentru că am rătăcit nectarul vieții. Ia creionul și începe să scrie ce rostește.) Într-o lume oarbă poetul picură foc peste stoluri de gheață și speră. Acolo unde apar vlăstari începe eternitatea. Focul a picurat vlăstari ieri. Se oprește din scris.) Dar astăzi? Astăzi iarna este atât de înverșunată, încât gheața geme și refuză să își topească
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461437074.html [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
un început al bolii, precum crezusem. Se apropia deja deznodământul. Cristinel, Chichi, tu, aia mică... împreună am crescut, vecine... Cu-n cap mă depășeai, dar erai cea „mică" cu care mă jucam de-a leapșa pe ouate, de-a baba oarbă și șotron... Ce mândră erai când cântam împreună acea faimoasă arie de operetă a cărei eroina te visai, te simțeai: „Sunt poștărita Cristinel,/ Toți mă cunosc și-mi spun la fel:/ Hei, Cristinel, hei Cristinel...//"! Ne vizitam, mâncam bonboanele care
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1420102134.html [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
și... sapă sapă până vei da de tine - un ulcior spart în partea stângă răsare o floare a nu știu cui poate-i iubirea veștedă a gândului că ești bucuria întârzie e o lecție grea când în tine hărțile rădăcini cresc graficianul orb întărește liniile pe spirale aluneci în neștire sunt noduri multe noduri unele atârnă de gardurile grădinii valorilor și tu speri și speri... lași mâinile prinse în zgarda principiilor false și te strigi printre nodurile lemnoase odată îți vor redezvălui glasul
SCULPTURĂ ÎN PIATRA IUBIRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sculptura_in_piatra_iubirii_anne_marie_bejliu_1391354013.html [Corola-blog/BlogPost/353782_a_355111]