17,184 matches
-
de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și a Protocolului, semnat la Bruxelles la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 (PL-x 437/2022) - lege ordinară ... Raport - Comisia pentru politică externă Procedură de urgență Prima Cameră sesizată- Data prezentării în Biroul permanent - 19.07.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 14.10.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituția României, republicată, și
DECIZIE nr. 2 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257653]
-
art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“. Accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
a recursului, Curtea a reținut că, în noul Cod de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 41. În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
Justiție Tribunalul Mureș - Secția penală a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât: completul este învestit cu soluționarea Dosarului nr. 10.972/320/2021, în ultimă instanță (adică contestație, singura cale de atac ordinară reglementată de legiuitor); soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile, în condițiile în care motivul care a generat exercitarea căii de atac de către Direcția Națională Anticorupție vizează lipsa procurorului anticorupție
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de drept asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face, în prezent, obiectul unui asemenea recurs, iar modul de soluționare a căii ordinare de atac depinde de interpretarea normei cu privire la care se solicită dezlegarea, a apreciat că se impune, cu prioritate, a se stabili caracterul dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
că nu este de acord cu soluțiile pronunțate până în prezent de Curtea Constituțională, în sensul că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, întrucât contestația în anulare reprezintă o garanție că părții i se răspunde la motivele de nelegalitate invocate, că primește un răspuns complet la apărările formulate și că procesul său a primit o soluționare completă. Învederează faptul că în situațiile când
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
nr. 1067 din 8 noiembrie 2021, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 14. În jurisprudența precitată, Curtea a reținut, în esență, că legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie impunându-se atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
lor în condițiile legii, iar finalitatea contestației în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. ... 15. Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. ... 16. De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
2010). ... 25. Curtea a reținut că în noul Cod de procedură civilă recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 26. În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
din Legea nr. 31/1990, care arată care sunt competențele de bază ale consiliului de administrație și care nu pot fi delegate directorilor societății pe acțiuni. De asemenea, art. 111 și art. 113 din același act normativ stabilesc atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor. Chiar dacă unele dintre aceste atribuții pot fi delegate consiliului de administrație, acesta nu le va putea delega mai departe directorilor societății pe acțiuni, pentru că aceste atribuții nu reprezintă competențe care să intre în sfera
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
penală], iar petentul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cauză [art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală]. Având în vedere că hotărârea judecătorească menționată este una definitivă, fiind suprimată orice cale de atac ordinară, iar cele extraordinare sunt declarate ca fiind inadmisibile de către instanțe, potrivit legii procesual penale existente în prezent, rezultă că petentul căruia i-a fost respinsă plângerea și care este obligat la plata unor sume de bani, cu titlul de
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii -, legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
124 și 126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține vreo prevedere contrară textelor constituționale de referință. Așa fiind, reține că legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești. Consideră că autorul excepției critică, de fapt, modul în care colegiul de conducere al instanței organizează activitatea acesteia, aspect care nu se circumscrie însă competenței instanței de contencios constituțional
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
adreseze instanței de judecată și dau expresie acestor principii invocate, constituind o garanție a respectării drepturilor procesuale ale părților. Cât privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. l), reține că legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești. Reține, totodată, că dispozițiile art. 126 alin. (4) din Constituție nu au legătură cu cauza aflată pe rolul unei curți de apel. De asemenea, consideră că nu
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
încă de celelalte atribute ale dreptului de proprietate“ (a se vedea și Decizia nr. 605 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 27 noiembrie 2015). Prin urmare, Curtea a statuat că „legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
proceselor, în oricare fază a acestora, de a exercita căile de atac și de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituție. Dispoziția art. 131 alin. (1) din Constituție se poate concretiza, după caz, prin legi organice sau ordinare, dar această concretizare nu poate să ducă la restrângerea conținutului dispoziției constituționale. ... 21. Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
dispoziției constituționale. ... 21. Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la „Autoritatea judecătorească“, și nicio lege organică sau ordinară nu poate să deroge de la textele constituționale. Procurorul nu este adversarul vreuneia din părți, ci el intervine în proces pentru a veghea la respectarea legii. Textul constituțional, referindu-se la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, nu are în vedere
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
nici să constituie garanții în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale acțiuni de către un terț. ... 10.5. Orice acțiune subscrisă și vărsată integral conferă titularului dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor Băncii, denumită în continuare adunarea generală ordinară a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale Băncii, dreptul de a participa la împărțirea profitului proporțional cu cota deținută din capitalul social, precum și orice alt drept sau obligație prevăzută de
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
în organele de conducere ale Băncii, dreptul de a participa la împărțirea profitului proporțional cu cota deținută din capitalul social, precum și orice alt drept sau obligație prevăzută de legislația în vigoare pentru acționarul unei societăți. ... Capitolul IV Adunarea generală ordinară, adunarea generală extraordinară, convocarea și ținerea adunărilor generale Articolul 11 Adunarea generală ordinară 11.1. În afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe ordinea de zi, adunarea generală ordinară a acționarilor este obligată: a) să aprobe strategia Băncii și programul anual
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
de legislația în vigoare pentru acționarul unei societăți. ... Capitolul IV Adunarea generală ordinară, adunarea generală extraordinară, convocarea și ținerea adunărilor generale Articolul 11 Adunarea generală ordinară 11.1. În afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe ordinea de zi, adunarea generală ordinară a acționarilor este obligată: a) să aprobe strategia Băncii și programul anual de activitate, bugetul de venituri și cheltuieli și programul de investiții pentru exercițiul financiar următor, cu luarea în considerare, fără a se limita, a cadrului legal și de
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Hotărârile privind modificarea statutului nu vor putea fi executate mai înainte de ducerea la îndeplinire a formalităților de publicitate. ... 14.9. Adunarea generală ordinară a acționarilor este legal întrunită și poate lua hotărâri cu respectarea următoarelor prevederi: a) la prima convocare este necesară prezența acționarilor care să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate de acționarii ce dețin majoritatea
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]