3,217 matches
-
politice, așa cum se dezvolt) ele, nu sunt identice cu constituțiile oficiale. Atunci cand definim structurile, prima întrebare la care trebuie s) r)spundem este urm)toarea: Care este principiul în virtutea c)ruia sunt aranjate p)rțile? Regimurile politice interne sunt ierarhic ordonate. Unit)țile - instituții și agenții - se afl) unele fâț) de altele în relații de suprași de subordonare. Principiul ordonator al unui sistem furnizeaz) prima - si elementară - cantitate de informație despre modul în care se înrudesc reciproc componentele unui domeniu. Într-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
japonez postbelic, se potrivește întocmai primilor miniștri britanici (1974, pp. 366-369). În ciuda diferențelor culturale sau de alt gen, structuri similare produc efecte similare. III Am definit structurile politice interne, mai întâi, dup) principiul conform c)ruia ele sunt organizate sau ordonate, în al doilea rând, dup) diferențierea unit)ților și specificația funcțiilor lor, iar în al treilea rând dup) distribuția capabilit)ților între unit)ți. S) vedem cum se aplic) cei trei termeni ai definiției în cazul politicii internaționale. 1. Principii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a distribuției capabilit)ților din cadrul acelei ordini. Ne abținem de la analiza oric)ror calit)ți particulare ale statelor, si a oric)rora dintre conexiunile lor concrete. Ceea ce r)mane este un tablou pozițional, o descriere general) a aranjamentului în totalitate ordonat al unei societ)ți, f)cut) mai degrab) în funcție de plasamentul unit)ților, decât de calit)țile lor. IV Avem acum definite cele dou) elemente esențiale ale unei teorii sistemice a politicii internaționale - structura sistemului și unit)țile sale aflate în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și mai mici? Din nou, m) voi opri mai întâi asupra r)spunsurilor economice. Stabilitatea economic) crește, pe m)sur) ce sectoarele oligopoliste se restrâng. Urmeaz) și alte efecte. Probabilitatea apariției r)zboiului prețurilor se diminueaz); afacerile compețitorilor devin mai ordonate, deoarece ele pot fi mai ușor adiministrate. Aceste efecte apar ca urmare a unui declin al num)rului compețitorilor majori, din nou) motive principale. Primele dou) arăt) cum anume una din caracteristicile firmelor - dimensiunea lor - promoveaz) stabilitatea sectorial). Celelalte șapte
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a-i descuraja pe noii veniți (Berglund 1907; Burns 1936). Sarcinile ce țin de ansamblul sistemului sunt dificil de îndeplinit. De ce ar trebui s) le preia unit)țile mai mari? Că și celelalte, ele doresc că sistemul lor s) fie ordonat și pașnic, și că interesele comune s) fie luate în seam). Spre deosebire de celelate, ele pot acționa în vederea influent)rii condițiilor lor de viat). Organizațiile caut) s) reduc) incertitudinile din cadrul mediului lor. Unit)țile care au o cot) suficient de însemnat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Sarcinile manageriale sunt îndeplinite în ambele domenii, ins) în moduri remarcabil de diferite. Aceast) diferenț), structural generat), d) naștere posibilit)ții că managementul afacerilor internaționale s) fie subapreciat în mod nejustificat. Domeniul intern este privit ca fiind domeniul anticip)rilor ordonate, în care guvernele controleaz) actele cet)țenilor, oferind recompense și impunând sancțiuni, emițând legi și creând reglement)ri. Problemele interne sunt cuprinse în aria controlului de stat; nu și problemele ce țin de politică extern). Enunțul pare a fi un
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Siria în secolul al patrulea (în afară de Efrem, amintit deja, mai sunt Nersai și Kirilona) au contribuit la creșterea noii forme a poeziei liturgice creștine (imnuri și kontakia). Această contribuție s-a împletit, firește, cu tradiția greacă caracterizată prin compoziție regulată, ordonată și prin simțul proporțiilor, totul fiind completat cu un preludiu. Totodată, ritmul s-a bazat pe accentul tonic și pe un număr de silabe egal pentru fiecare vers, chiar dacă schemele strofelor au fost foarte variate. Varietatea și regularitatea au devenit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
română s-a integrat celei europene, Shakespeare fiind unul dintre marile spirite care au pregătit comuniunea culturală. Concomitent, preocupările anglistului se împlinesc în zonele literaturii americane: 13 scriitori americani (1968), spre exemplu, selectează vârfuri ale literaturii moderne din Lumea Nouă. Ordonate cronologic, cele treisprezece portrete sugerează procesualitatea fenomenului literar american din epoca modernă, pe care G. a înfățișat-o și în Dicționar cronologic. Literatura americană (1977). Vrând să deslușească trasee, orientări și să puncteze generativ momentele cheie, specialistul semnalează o mulțime
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
modelul său matematic a fost repede predat studenților din toată Europa. În noua lume construită de Newton și contemporanii săi, toate detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la fiecare oră. Într-adevăr, cuvântul englezesc clock vine din cuvântul limbii olandeze timpurii clocke, care Însemna clopot. În secolul al XVI-lea, orologiile sunau la fiecare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
câteva pahare de vin, fiecare pentru un anumit soi de vin și o varietate de furculițe, cuțite și linguri, fiecare pentru a fi folosită Într-un anumit moment al prânzului 18. Prânzul Însăși era servit Într-o manieră rațională și ordonată, Începând cu un aperitiv, urmat de obicei de supă, pate, carne, salată și cafea. Masa medievală, haotică, murdară și dezorganizată, a fost transformată Într-o experiență gastronomică ordonată, eficientă și rațională. Mâinile mesenilor nu atingeau niciodată animalele consumate, iar modul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al prânzului 18. Prânzul Însăși era servit Într-o manieră rațională și ordonată, Începând cu un aperitiv, urmat de obicei de supă, pate, carne, salată și cafea. Masa medievală, haotică, murdară și dezorganizată, a fost transformată Într-o experiență gastronomică ordonată, eficientă și rațională. Mâinile mesenilor nu atingeau niciodată animalele consumate, iar modul de preparare al mâncării elimina orice sugestie a legăturii dintre meseni și pradă. Apariția spațiului privat Schimbarea configurației locuinței, Între Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie, a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impusă de Biserică asupra fiecărui individ, cu o ordine autoimpusă, cu mult mai strictă. În fiecare moment al vieții credinciosului, fiecare acțiune trebuia să se conformeze gloriei lui Dumnezeu. Prin urmare, tot comportamentul personal trebuia, să fie perfect controlat și ordonat. Scăpări, relaxări și dubii, toate erau semne că individul nu era ales și, prin urmare, trebuia evitat. Doctrina lui Calvin a transformat modul de viață nesistematic și oarecum lejer al Europei medievale Într-o viața planificată metodic, caracteristică noii clase
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
brațe. În această ordine de idei, înțelegem funcționalitatea unei formulări aparent paradoxale aparținând teoriei haosului - astfel, în haos, există un pattern ascuns al ordinii în interiorul dezordinii. T.G. Tetenbaum descrie haosul folosind un asemenea paradox: complex, nepredictibil, dar cu o dezordine ordonată (controlată); în această manieră de a gândi haosul, el poate suferi o descriere în sensul unei entități organizate; 3) Principiul autosimilarității denotă faptul că fiecare parte reflectă întregul și fiecare parte din sistem trebuie să rămână consistentă cu ea însăși
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
instrumental de aceste strategii. 7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului tc "7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului " În studiile sale, R. Stacey afirmă că „oamenii nu au noi intuiții atunci când discuțiile lor sunt caracterizate de echilibru ordonat, conformitate și dependență (...) oamenii se contagiază de idei noi unul de la altul atunci când se află în conflict, confuzie și căutare a unui nou înțeles - cu mențiunea că trebuie să rămână deschiși totodată la discuție și să se asculte reciproc (apud
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1993; Patimile Sfântului Tommaso d’Aquino, București, 1995; Misiunea dominicană, București, 1997; Prizonier în Europa, București, 1998; Dinastia Brătianu, București, 1998; Noaptea incendiului, București, 1999. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, Nebunia puterii, RL, 1995, 27; Dan C. Mihăilescu, Cronica unei cruzimi ordonate, „22”, 1995, 36; Ruxandra Cesereanu, Tommaso d’Aquino, postmodernul, ST, 1995, 10-11; C. Stănescu, „Sfințenia” ca mască a tiraniei, ALA, 1995, 280; Florian Baiculescu, Patimile literare înainte și după Stoenescu, „Libertatea”, 1996, 16 ianuarie; Dan Perșa, Dominicanii și comunismul, TMS
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
Siria în secolul al IV-lea (în afară de Efrem, amintit deja, mai sînt Narsai și Kirilona) au contribuit la dezvoltarea noii forme a poeziei liturgice creștine (imnuri și kontakia). Această contribuție s-a împletit, firește, cu tradiția greacă, a compoziției regulate, ordonate și a simțului proporțiilor, totul fiind completat cu un preludiu. Totodată, ritmul s-a bazat pe accentul tonic și pe un număr de silabe egal pentru fiecare vers, chiar dacă schemele strofelor au fost foarte variate. Varietatea și regularitatea au devenit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de fotbal constituie un ansamblu de cunoștințe ordonate sistematic conform principiilor biomecanicii și a legăturilor psiho fiziologice ale formării și perfecționării deprinderilor, aptitudinilor la care se adaugă cunoștințele de specialitate ordonate sistematic după necesități de ordin practic, de folosire tactică în joc. Teoria jocului de fotbal apreciază și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: poziția fundamentală și deplasările specifice; ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția în coborârea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
atac de sus. Joc bilateral 1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă; așezarea jucătorilor în margine, aruncarea și prinderea balonului. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lumea care Îi este dată existenței sale? Fiind parte a lumii, omul se recunoaște ca având multe asemănări cu aceasta. Mai mult chiar decât atât, el constată că lumea are o organizare, că totul În lume se desfășoară În mod ordonat, că nimic nu este Întâmplător, ci totul este determinat. Aceasta l-a făcut să deducă faptul că, dincolo de obiectivitatea lumii acesteia, trebuie ca să mai existe ceva care o mișcă și o gândește. Ceva care să fie, pentru lume, ceea ce este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de valori, sub forma avariției. Individul devine În acest caz dependent de valorile acumulate, Întreaga sa existență Închizându-se În această tendință de acumulare. Tot o formă de acumulare este și colecționarismul. Putem avea de-a face cu un colecționarism ordonat, motivat de anumite interese intelectuale sau gusturi estetice (colecție de obiecte de artă, de obiecte arheologice, de documente vechi, rare, de cărți, de mobilă etc.Ă, sau cu un colecționarism morbid, lipsit de orice fel de logică, bizar până la absurd
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o situație oedipiană nerezolvată, situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudine activă și o atitudine pasivă. 1. Atitudinea activă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune antrenare și dinamism, interes și voință de a se realiza plenar. Dar această atitudine activă se poate desfășura În mod controlat și ordonat, sau necontrolat și haotic. În primul caz, persoana activă Își ordonează propria viață, ca ritm, În conformitate cu principiul director al rațiunii, făcând distincția Între bine și rău, alegând binele și evitând răul. În cel de-al doilea caz, persoana activă Își
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un mediu social-uman artificial, special construit de om după nevoile sale. Locul factorilor naturali este luat de factorii de civilizație, care construiesc un nou tip uman. Are loc procesul de personalizare prin civilizare a „cetățeanului”. Apar conștiința, limbajul codificat, activitatea ordonată și diviziunea socială a muncii, statutele, rolurile și ierarhiile sociale. Conduitele sunt normate valoric și supuse unor restricții (tabuuri), ceea ce le conferă un caracter simbolic. Se poate remarca din cele de mai sus că evoluția psihosocială a omului de la specia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]