865 matches
-
2.50.) Joi dimineața șsubl. S.W.ț, dacă doriți, puteți asista la cursul meu Și.e. act de prezență împreună cu studenții meiț. Conferința va avea loc într-o sală plăcută și destul de mare și vor fi invitați membrii de la Oriental Institute, Classics, Indian Civilization - &, of course, Fedșeralț Theological Faculty. Dacă, din întâmplare, data nu vă convine, scrieți-mi imediat! Prin urmare, pe foarte curândș.ț Al dvs.ș,ț Mircea Eliade XLVtc "XLV" WIKANDER către ELIADE*tc "WIKANDER către ELIADE
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1964, dar pentru un trimestru. (Această alternativă mă deprimă în cel mai înalt grad. Am spus tot...) Încă o dată: veți fi liber să vorbiți despre orice vreți și cum vreți. Aveți doar „advanced students” (de la Facultatea noastră) și „auditores” de la Oriental Institute etc. Nu veți fi obligat să vă pregătiți cursurile. Veți avea câțiva studenți destul de avansați, cu care puteți discuta. Asta este tot. Vor învăța mult din simpla dvs. prezență („prezența harismatică”). În fine, ard de nerăbdare așteptând decizia dvs.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Eliade contacta diverse instituții pentru obținerea unor publicații destinate unui institut de studii asiatice sau cel puțin pentru constituirea, cu concursul lui C. Rădulescu-Motru, a unei catedre de sanscrită la Universitatea din București. Din partea institutului de iranistică din Bombay, Kama Oriental Institute, au răspuns cu promptitudine savanți parsi precum Jivanji Jamshedji Modi („Vă trimit în dar pentru noul dvs. Institut câteva dintre publicațiile mele accesibile. Voi fi bucuros dacă vor fi de vreun folos profesorilor și studenților dvs.” - cf. Corespondență II
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-o de curând profesorul Carl-Martin Edsman, în Finsk Tidskrift. Conținutul afirmațiilor sale limitate poate fi rezumat, fără riscul simplificării, prin sloganul: „Fundamentaliști din toate religiile, uniți-vă!”. Dacă renunțăm la studiul critic istorico-religios al învățăturii credinței asiaticilor, atunci poate că orientalii ne vor lăsa în pace din pură amabilitate... În același timp, profesorul Zaehner de la Oxford ne servește un mare talmeș-balmeș preparat după aceeași rețetă. În ultima sa lucrare despre zoroastrism, el reneagă întreaga tradiție occidentală a studiilor acestei religii și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
astăzi nu mai este chiar româna din secolul al XVIII-lea, dat fiind că În secolul al XIX-lea a trecut printr un proces de „relatinizare“. S-a manifestat astfel și În limbă voința de despărțire de spațiul slav și oriental. Începutul Îl făcuse Școala ardeleană (prelungită prin curentul latinist al secolului al XIX-lea), apelând la limba latină pentru completarea vocabularului românesc sau Înlocuirea unor cuvinte de alte origini. În secolul al XIX-lea, franceza devine principala limbă de referință
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de referință, cu mult Înaintea latinei. Necesitatea neologismelor era evidentă: modernizarea societății o impunea. S-au introdus Însă nu numai cuvinte definind noțiuni noi, ci și altele, care au Înlocuit sau dublat vechi cuvinte românești (Îndeosebi din fondul slav și oriental). Fondul francez din limba română este astăzi imens, apreciat la aproape 40% din vocabular și la o frecvență de 20%!<endnote id="10"/> Ceea ce Înseamnă că În limbajul curent un cuvânt românesc din cinci este de origine franceză (prezență mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
secolul al XIX-lea. De o parte și de alta, există suspiciuni și rezerve. În plus, condițiile materiale ale țării Îi ancorează pe români În regiunea În care se află. „Reoccidentalizarea“ României merge Împreună cu o „reorientalizare“. Turci, irakieni și alți orientali (inclusiv chinezi) sunt aici la ei acasă. Pe alocuri, În zonele comerciale, frapează aspectul de bazar oriental (diferit și de solemnul comerț comunist, dar și de aspectul mai discret și mai ordonat al comerțului occidental). Turcia revine În forță Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Celălalt a tăcut, bineînțeles. E ordinul primit de la ștabii lui, chiar dacă-i place să creadă că nu-i așa. Subterfugiile noastre au o explicație cât se poate de simplă: Shoah. Ea nu face parte, vai! din câmpul de conștiință al orientalului, pentru că acesta este preocupat de propria-i istorie, iar nazismul ține tot de Occident. Căința consecutivă exterminării este un sentiment nobil. Frica de șantajul cu antisemitismul e mult mai puțin nobilă. Europa instituțiilor, Biserica din Franța inclusiv (dar nu și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
zâmbește și-mi răspunde prompt, umorul englezesc are virtuțile sale. Și acum iată-l că se îndreaptă înseninat către enoriașii lui, urându-mi în ciuda a tot și a toate o fericită comuniune întru Domnul. La fel ca occidentalii de odinioară, orientalul meu consideră că valoarea unui lucru oraș, idee sau Biserică se măsoară după vechimea lui. Și că anterioritate înseamnă întâietate (și noi am crezut la fel vreme de două mii de ani). Marile puteri care au inspirat faimosul statu-quo au călcat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu căzuseră încă de pe calul vieții, le-au luat capul și cămășile.” Cronicarul turc confirmă, așadar, că la Vaslui a fost un adevărat dezastru pentru turci. Descrierea lui nu poate fi pusă la îndoială, dacă ținem seama de faptul că orientalii transformau o înfrângere a lor în victorie sau, în cel mai bun caz, într-o luptă indecisă. Unrest Iacob scria și el că „Ștefan îi bătu și-i alungă până la Dunăre, unde mulți au fost omorâți și mulți oameni de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la întrevederea Berthelot-Alexeev cele de mai sus, Pétin face următorul comentariu: „așadar, la 15 octombrie, la 6 săptămâni după intrarea României în război, atunci când aliații noștrii stăpâneau trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatei ruse avea în vedere - pentru scurtarea frontului oriental -, să abandoneze cea mai bogată jumătate a teritoriului românesc; și el sugera francezilor să-i sfătuiască pe români să abandoneze a priori mai mult de jumătate din teritoriul lor național”. Întrevederea cu țarul Nicolae al II-lea „a fost penibilă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Europa Centrală, Carpați (a nu se uita că, în acei ani, Polonia nu exista ca stat de sine stătător, fiind sub ocupația celor trei imperii - rus, german, austriac); 2) Rusia proiectase deja împărțirea României vechi cu Germania și Austria, Carpații Orientali fiind limita virtualei frontiere cu Austria; 3) în acest context, Bulgaria putea deveni ceea ce se intenționase prin pacea de la San Stefano - Bulgaria Mare, încorporând și Dobrogea, pusă sub egida rusă. Insistențele rusești pentru întărirea liniei Siret-Focșani-Galați - la care ne-am
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
îl citește pe Tolstoi, un german pe Proust, un sud-american pe Kafka, fără impresia unei incomunicabilități cu motivație etnică, deși marilor culturi ale lumii li se pot atribui profiluri în linii generale distinctive: raționalismul francezilor, metafizica germanilor, misticismul slavilor, contemplativitatea orientalilor etc. Ce-am putea nădăjdui noi, românii? Să fim cunoscuți peste graniță nu neapărat printr-o prismă diferențială (cu toate că avem o sumă de tradiții de valabilitate internă, a căror cinstire se impune dincolo de sloganurile "globalizării"), ci prin ceea ce reprezintă, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
meu. Are niște morfină de vînzare. Tipul s-a Îndreptat și și-a coborît picioarele de pe canapea. Falca Îi atîrna, chipul căpătîndu-i astfel un aer absent. Pielea de pe față Îi era Întinsă și bronzată. Avea pomeții Înalți și arăta a oriental. Urechile i se ițeau În unghi drept de pe craniul asimetric. Ochii Îi avea căprui și cu o lucire neobișnuită, de parcă din spatele lor ar fi sclipit niște puncte luminoase. Lumina din cameră scînteia În punctele luminoase din ochii lui ca-ntr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Când se văzu grupul german în jețurile suveranilor noștri, d-na Zoe Manu și d-ra Liseta Odobescu părăsiră sala cu ostentație. Dar, vai, numai ele! Bineînțeles, dintre noi nu intrase nimeni în Atheneu. Mare deosebire între mentalitatea occidentalilor și a orientalilor, după cum mare a fost în urmă diferența sancțiunilor aplicate celor care și-au uitat demnitatea față de vrăjmaș. prânzul lui tscheppe Bărbații nu erau mai conștienți. Tülff oferise un prânz la care asistă întreg ministerul ce trebuia să se formeze sub
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un comportament obtuz în ceea ce privește alte religii și nu este dispusă nici dialogului, nici preocupată de înțelegerea corectă a realității. Filosofia orientală are o abordare mai deschisă, mai aproape de realitatea concretă trăită de fiecare om. Dacă reîncarnarea și legea Karmei pentru orientali reprezintă un fel de ,,axiomă”(care nu mai trebuie demonstrată), pentru creștinism această abordare care răspunde concret unor întrebări esențiale, nu este luată în considerație pentru că ...,, nu este scrisă în Biblie”, în Textele Sfinte. Despre care Biblie și despre care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mai crâncenă au fost la Cernigoreț în Bohemia. Banci preot de lege greco răsăriteanîă» 7. Evanghelia - 1750 - a. Fila 1 - «În 9 iulie au ars comuna Streza Cârțișoara tocmai la 12 ore s-a arătat focul. Gh. Banciu paroh greco oriental. b. Fila 18 - «Memoria lui George Banciu preot greco-răsăritean sfințit de prea luminatul și prea sfinitul Arhiepiscop Andrei Șaguna al Transilvaniei în anul 1851 august 15. Omule stăi puțin și citește. Apăi stai și socotește. Banciu George.» c. Filele 20
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
56. - « Preoți care au mai servit în Sfânta Biserică în Streza Cârțișoara dintre care: No. 1. Aldea Banciu, preot grecooriental. 2. Ioan Banciu preot greco-răsăritean. 3. Matei Banciu preot greco-răsăritean. 4. Matei Banciu preot răsăritean. 5. George Banciu preot gr.oriental. Streza Cârțișoara în 26 aprilie 1854. e. Fila 96. - «Să se știe de când au venit Muscalii în Transilvania de au bătut pe unguri foarte tare i-a zdrobit(?) anul 1849 G. Banciu paroh.» f. Fila 98. - «La anul 1861 au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare decât să-i dai cât cere [fără să te tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă englezească arată modul În care erau percepuți de către vest- europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de noi. Această armată face două lucruri: exprimă cele cinci piese, pe de altă parte se pregătește pentru sfârșit. Fiecare piesă este despre dragoste, sex, necesitatea de a depăși limitele. Căutare în noi. În statică se regăsește articulația. La bază orientalul e mult mai expresiv. „Ce fac eu nu e viață, e altă viață, e un țipăt”. Energie mult mai mare ca la Zucco - fără mișcare. Trebuie să găsim universul în noi. Perfomerul japonez e foarte simplu. În el este o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
căuta (criză actuală). Individul se mulțumește cu ce-i este la îndemână. Nu caută. Uniformitatea corului. Când faci ceva, riști. Din cor ies apoi femei, corpuri diferite, personalități diferite. Relația dintre creator și restul spectacolului. Spectacolul controlează aici creatorul. La Orientali cuvântul induce starea („sunt mort = mor”). Fraza trebuie să ia o formă în spațiu. Nu există diferență între vis și realitate. Fiecare poveste va avea o altă culoare. Calmul corpului (statuie). Teatrul NO - deschis, vulnerabil, lipsă de manierism, simplu, ritual
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
i le cunoșteam. Totuși, a creionat veridic personajul. În același rol, Cosmin Marcovici, la ultimul spectacol, a rezolvat cu brio dificila partitură în care s-a simțit mai bine, fiind mai odihnit vocal. În rolul lui Zurga, Ciprian Marele, mai oriental în apariție, și George Cojocariu, mai amplu în emisie vocală, și-au împărțit fiecare succesul din spectacolele în care au evoluat (cu un plus de siguranță pentru Ciprian la spectacolul al doilea, în comparație cu premiera când, se pare, a acționat emoția
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nici măcar ofițerii de marină de la final de 1800 nu au reținut vreo poveste cu pirați, autohtonă, demnă de a figura în vreo ficțiune elaborată. Când se ivesc în tușe literare mai groase, pirații sunt de obicei greci sau, în fine, orientali, chiar dacă evenimentele care-i privesc se desfășoară în spațiul autohton sau aproape. Pictura stă oarecum mai bine, la începutul secolului al XX-lea, căci sunt câțiva artiști importanți care s-au aplecat asupra peisajului marin, dobrogean, bulgăresc și mediteranean, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ontologic asupra opiniei (dóxa), mímēsis-ului și fenomenului (noūmen). Cum această filosofie pornește din Grecia antică și din meditația "elinilor" asupra ființei și asupra limbajului, creștinismul bizantin, care le-a prelucrat cel dintâi, a fost calificat drept "oriental" (ortodox), ignorându-se faptul că din teologia Părinților bisericii se revendica și occidentul, iar ea se instituise ca o lungă reflecție asupra integrării tradițiilor de gândire pre-creștină în dogma noii credințe. Filosofiei antice i-a fost mereu recunoscută autonomia în raport cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
flori, din fire răsărite, ca cum cu mâna în grădină, pre rând și pre socoteală ar fi sădite, cuvios se împrăștia, și când zepfirul, vântul despre apus, aburea, tot feliu de bună și dulce mirosală de pre flori scornea... Miraculosul oriental din capiștea zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]