845 matches
-
Toma Nour. 31 ibidem, p. 156. 32 Sărmanul Dionis, p. 50. 33 ibidem, p. 60. 34 Geniu pustiu, p.106. 35 Sunt puține contextele în care numeralul este exprimat matematic.Pe lângă acest 7, mai este și 12, în Sărmanul Dionis [Orologiul, fidel interpret al bătrânului timp, sună de 12 ori din limba sa de metal, spre a da lumei, ce nu-l asculta, samă că se scursese a 12-a oară a nopții. Dionis se porni spre casă.] (p.36). 36
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau de șlefuire a celei deja existente. În acest volum, aproape fiecare poem conține o pereche, sau mai multe, de termeni antitetici, alăturați, prin intermediul coordonării: soarele și noaptea, criminalii și sfinții (Nord), ceasul rău și ceasul bun, trecutul și viitorul (Orologiul), înfățișarea aproape urâtă sau, dimpotrivă, minunat de frumoasă, reflectată în oglindă, legătura între viață și moarte, întoarcerea și plecarea, mai aproape sau mai departe (Tangaj), îmbrățișarea și răstignirea, vremea curgând "de două ori/ Dinspre seară și dinspre zori,/ pentru unul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de astăzi și astăzi de ieri. Fiindu-i imposibil să nu vrea să mențină statu quo, această lume trăiește, din punctul nostru de vedere, într-un prezent perpetuu. Societățile care sunt împotriva schimbării sunt numite de Claude Lévi-Strauss54 "societăți reci" (orologii). Dimpotrivă, considerîndu-se și gîndin-du-se pe sine ca pe un proces în continuă schimbare, lumea modernă valorizează și venerează schimbarea. Pentru omul modern este imposibil ca viitorul să repete prezentul, iar prezentul să repete trecutul. Societățile moderne sunt "societăți calde" (mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
zero"344 la majoritatea obiectelor "noii ordini", sugerând reducerea lor la stadiul de funcție și de strictă utilitate derobată de orice simbolism anterior. Aceste considerații sunt susținute prin multe alte exemple lipsa ferestrelor, dispariția oglinzilor, a portretelor de familie, a orologiilor sau pendulelor sunt doar câteva simptome ale organizării unei noi lumi obiectuale, în care "obiectele nu mai sunt investite cu "suflet", și nici nu ne mai investesc cu prezența lor simbolică: relația devine obiectivă, fiind una de îmbinare și de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
folosit firele de păr în locul sîrmei? Dinții-s de lapte Pasărea zboară cu pleoapele mele-aripi Flutur brațele spre stol ca și cum aș fi vîntul ce-l împinge Ca și cum Ca și cum eu sînt și izvorul și marea în care se varsă Ca și cum prin Orologiul "Păun" din Ermitaj ar trece trenul cu unghiile negrilor Ca și cum m-aș acoperi cu mine cînd mi-e frig de mine Ca și cum aș avea soarele ascuns în buchetul lui Caravagio din "Le joueur de luth" Ca și cum aș fi arșița potolită
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
saltația astrului în timpul aparițiilor de la Fatima; așa cum nici funcționarul care cronometra extazurile Bernadettei Soubirou n-a putut să stabilească minutele apariției Sfintei Fecioare! Orice mistică ne învață într-o manieră strălucită că timpul viziunii sau al extazului nu este timpul orologiului sau al cronometrării". (16, p. 76) Durand arăta că filologia clasică, exegeza religioasă, multe cărți de filosofie contemporană sau structuralism lingvistic au adus dovezi privind importanța miturilor și a muzelor pentru cunoașterea omului și a lumii sale pronunțat figurativă, nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dis jamais: Pleurer?... pourquoi?"/Veux-tu savoir ce qui me ronge/ L'âme? Femme! c'est ton mensonge"515. Sub forma unui schelet la picioarele căruia se află un buchet de flori, cocoțată pe un piedestal, Moartea indică cu mâna un orologiu. La baza piedestalului sunt doi îndrăgostiți sărutându-se fără a ține cont de amenințarea morții, formulată atât de expresiv în stilul dansurilor macabre ale lui Hans Holbein cel Tânăr. Poetul decupează în spiritul sensibilității decadente profilul femeii fatale, sfinx și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în care absolutismul producea apatie printre supușii săi, în care era impusă conformitatea în problemele religioase și de stat și în care conducătorii erau corupți pînă acolo încît (după cum a menționat Molesworth în atacul său împotriva absolutismului danez) chiar și orologiile orașului Copenhaga sunau la unison cu acelea de la palat. Republicanii au subliniat deci importanța cultivării virtuților și spiritului public. Conformîndu-se observației marchizului de Condorcet, care afirmă că "dacă regii și preoții și-ar fi dat seama de potențialul tipăriturilor de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în acest fel progresează întregul text. Astfel, cu toate că o pădure virgină, un copil pe un trotuar, într-un oraș mare sau o bătrînă în holul unui hotel nu au nici un fel de legătură, în ce privește spațiul sau timpul (timpul măsurat de orologiu) (sau din punctul de vedere al psihologiei sau al sociologiei), se poate întîmpla totuși ca: meandrele unei plante să fie răsfirate prin pădure, sfoara cu care băiețelul își trage jucăria ce cade pe trotuarul cu pricina, să se desfacă și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
oscilațiilor pendulului se datorează lui Galilei însuși: a construit pulsilogul, un aparat pentru măsurarea pulsului uman. Mai târziu, în 1673, fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629-1695) a completat această descoperire stabilind expresia matematică a legii mișcării pendulului și chiar a inventat orologiul. De asemenea, a reformulat, într-un mod mai satisfăcător decât Galilei, legea căderii corpurilor în vid. Aceasta este doar o pagină din aventura cunoașterii, care ne arată că geniul uman nu are limite. Refuzul de a crede totul orbește și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
O geniu, ce pătrunzi Nemărginirea - iartă c-amărăciunea mea M-a-nvins! Tu știi să judeci și știi că nefericea Ades scrântește șirul gândirii și o face Sa meargă tocmai contra la calea ceea care Ar trebui s-urmeze. Un orologiu care în loc de-a-îmbla-nainte S-ar tîrîi-ndărăt. O, nu există crime, Căci toate, toate-s fapte unei gândiri pe dos, Unei simțiri perverse. Taci, taci, suflete mândre, nu răscoli cu-atîta Grozavă ușurință titanica turbare Ce-n așchii sclipitoare gândirea mi-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pare Că din aceeași rădăcină crește O insulă în sus și una-n jos. Și nu-i nimica în aceste ramuri: Dintr-un copac într-altul numai țes Painjini de smarald painjinișul Cel rar de diamant - și greeri cântă, Ca orologii aruncate-n iarbă. Și peste râul mare, de pe-un vârf De arbore antic țesut-au ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legăndu-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu și clar străbate A lunei rază și-nverzește râul Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în ev. Timp, căci din isvoru-ți curge a istoriei gândire, Poți răspunde la-ntrebarea ce pătrunde-a noastră fire, La enigmele din cari ne simțim a fi compuși? Nu!... Tu măsuri intervalul de la leagăn pân-la groapă, În ăst spaț-nu-i adevărul. Orologiu ești ce sapă... Tu nedând v-o deslegare, duci l-a deslegărei uși. Ș-astăzi punctul de solstițiu a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata istoriei întorcînd schițele ei; În zădar palizi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dup-un colț dispar acum... {EminescuOpIV 195} O fată trece c-un profil Rotund și dulce de copil, Un câne fuge spăriet, Șuer-un lotru de băiet, Într-o răspînție uzată Și-ntinde-un orb mâna uscată, Hamalul trece încărcat, Și orologiile bat - Dar nimeni mai nu le ascultă De vorbă multă, lume multă. {EminescuOpIV 196} MURMURĂ GLASUL MĂRII Murmură glasul mării stins și molcom Încunjurând a Italiei insulă mândră - O luminați, a cerului stelele albe, Câmpilor noștri. Vă vărsați icoanele voastre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ai trezi... păcat! și nu mă-ndur. Dormi liniștit c-un braț pe după cap. Din când în când cu ochiul eu te fur, Din când în când din mână cartea scap. {EminescuOpIV 245} Și-s fericit... Pulsează lunga vreme În orologiu cu pașii uniformi... De ce te temi? Cu mine nu te teme! De nu te culci, te culc cu sila... Dormi! {EminescuOpIV 246} ÎN FEREASTRA DESPRE MARE În fereastra despre mare Stă copila cea de craiu - Fundul mării, fundul mării Fură
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
curat și antic - Toate-mi sunt de o potrivă, Eu rămân ce-am fost: - romantic. {EminescuOpIV 297} {EminescuOpIV 298} Mureșanu (Mureșanu singur într-o pădure. Pe o muche de deal o biserică veche c-un turn de piatră. Noapte, lună. Orologiul bisericii bate miezul nopții). MUREȘANU În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă Se sbate miază-noaptea... iar prin a lumei vamă Nici suflete nu intră, nici suflete nu ies; Și somnul, frate-al morții, cu ochii plini d-eres
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
A.E. VAN VOGT OROLOGIUL TIMPULUI (din volumul Cartea lui Van Vogt The Book of van Vogt, 1972) Căsătoria este o instituție sacră, spunea Terry Maynard, ori de câte ori era în vervă. Știu prea bine ce spun. Am fost căsătorit de două ori: prima dată, de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
1970. Eram în 1950 și îmi amintesc că am fost surprins de un lucru: micul indicator de pe greutatea transparentă era fixat în dreptul numărului 1950. Mi-am zis atunci, în gândul meu, că tocmai descoperisem ceva esențial despre felul cum funcționa orologiul. După ce a trecut primul val de bucurie, am început, bineînțeles, să mișc greutatea de colo colo și îmi amintesc că am urcat-o până în dreptul cifrei 1891. În acel moment, m-a cuprins o vrajă amețitoare. Greutatea mi-a scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ce ești, - striga el - cred că ți-am spus foarte clar să nu te apropii de ceasul ăsta! Pentru prima dată, bătaia a fost o adevărată ușurare. De atunci și până la sfârșitul copilăriei mele nu m-am mai dus în preajma orologiului. E drept că am îndrăznit, la un moment dat, să pun câteva întrebări prudente despre strămoșii mei. Tata s-a arătat foarte rezervat. Ori de câte ori îl întrebam câte ceva, se uita în gol și spunea: - În anii copilăriei mele, s-au petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
lucruri, și vechea pendulă. Aveam intenția să transformăm casa într-o pensiune, ca să putem supraviețui, când, pe neașteptate, dezvoltarea industrială a orașului a sporit valoarea unui teren pe care-l aveam într-un alt cartier. Mă tot gândisem la bătrânul orologiu și la experiența pe care o trăisem dar au intervenit altele: anii de colegiu, apoi șederea în Vietnam - acolo am fost ceva ce s-ar putea numi un funcționar glorios, cu gradul de căpitan - și n-am avut cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
prin care îi spunea că va lipsi două zile. După ce a citit biletul, ea s-a pregătit de călătorie: s-a îmbrăcat, a luat toți banii care erau în casă și a coborât din dormitor spre locul unde se afla orologiul. Îl cercetase dinainte și își făcuse o idee despre felul cum ar trebui să funcționeze. Văzu că, și de data aceasta, anul fixat era 1967. Trase de greutatea din cristal, așa cum îl văzuse pe soțul ei făcând și, curând, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
numai o părere. Și inima nu mai e în stare a te transpune // în această stare. Ea se cutremură încet din sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în această lume eternă..., ea este orologiul ei. Și astfel fantazia nu mai este reflecția lumei astfel cum ea se arată ochilor într-o reală trezvie, ci, ca în fantazia poetului și a artistului, se ridică în jur în petrificațiunea ideilor 42 {EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
asocia și, daca lovești acea toacă *, deodată s-aude rezonanța tuturor înruditelor. Un om învățat poate dar să le stăpânească. Dar cu cât e mai necult, cu atâta mai mult se vede. Cellalt îl consideră ca pe o mașină, un orologiu, îl întoarce, ca să vadă dacă iar va suna ora ce el o așteaptă. Orce convorbire între oameni este întemeiată pe asociațiunea ideilor. Homme-moyen. Curs spontan, involuntar, orb al ideilor. Observatorii au constatat cum că sunt oameni, cari sunt ca orologii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
orologiu, îl întoarce, ca să vadă dacă iar va suna ora ce el o așteaptă. Orce convorbire între oameni este întemeiată pe asociațiunea ideilor. Homme-moyen. Curs spontan, involuntar, orb al ideilor. Observatorii au constatat cum că sunt oameni, cari sunt ca orologii, așa încît poți calcula ce va suna. Asemănat produce asemănat. Idei atrag asemănătoare. Apoi antiteza. Dar ceea ce s-a-ntîmplat real, atunci se asociază involuntar. Este spontaneu. N-a succes cu stabile legi. Nu se știe daca în aceste asociațiuni nu este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Pământul în centru - era extrem de corect. Și extrem de complex, totuși. Planetele se învârtesc pe cer un an întreg, apoi se opresc, se întorc înapoi și o iau iar în galop înainte. Pentru a explica ciudatul lor comportament, Ptolemeu adăugase epicicluri orologiului său planetar: cerculețele din interiorul cercurilor mari, ce puteau explica mișcarea înapoi, sau retrogradă, a planetelor (Figura 19). Forța ideii lui Copernic a stat în simplitatea ei. În loc să plaseze Pământul în centrul unui univers plin cu epiciclurile unui supraîncărcat mecanism
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]