3,729 matches
-
Am făcut ce am făcut și am ajuns la locul unde îl aducea pe bărbatu-meu la muncă forțată. Era acolo un șanț larg cu apă, pe care nu puteai să-l treci. Cand au adus deținuții pe câmp, un ostaș care făcea armata și era de pază m-a văzut și i-a întrebat: „Pe cine caută din priviri femeia aia?” “Pe mine” a răspuns bărbatul meu. “Atunci fă câțiva pași alături să te poată vedea și imediat să intri
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
-și sângele pentru eliberarea, independența și neatârnarea patriei: Posada, Baia, Rovine, Vaslui, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna, Rahova, Grivița, Vidin, Mărăști, Mărășești, Oituz, București, Ploiești, Brașov, Oarba de Mureș, Cluj, Oradea, Satu Mare, Carei sunt numai câteva câmpuri de bătălie, în care ostașii români au înscris prin eroismul lor pagini nemuritoare în istoria patriei. Aceștia sunt eroii neamului pe care marele istoric Nicolae Iorga îi numea . Cultul eroismului și eroilor la români a căpătat valențe noi, mai ales după încheierea Războiului Întregirii Naționale
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
militare prin care se manifestă sentimentul de recunoștință față de eroi. Acestea au fost înălțate în perioada de după Primul Război Mondial, iar altele după cel De-al Doilea Război Mondial. Ele ne vorbesc în graiurile simbolurilor despre mari comandanți sau simpli ostași, despre viteji cu renume sau anonimi, despre militari care s-au jertfit pentru patrie. Unele sunt cioplite în marmură, altele turnate în bronz, altele sunt modeste, dar indiferent de înfățișarea lor, ele evocă pagini de istorie de o profundă semnificație
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
lut, să mă lipesc mai tare de palmele tale și tu... zâmbeai! Zâmbeai și iar zâmbeai!... Apoi, ca o mamă grijulie, care-și strângea pruncul la piept, până aproape de sufocare, să nu-l scape din brațe în timp ce fugea de mânia ostașilor lui Irod, m-ai strâns în palme și m-ai născut după un scurt travaliu, acceptat din acel sublim imbold al dragostei materne, fără nicio răsplată din partea nimănui... Și m-am trezit copac, un copac verde la fereastra ta. Eu
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
care au înclinat iremediabil balanța, în cel de-al Doilea Război Mondial, în defavoarea Axei. În noiembrie 1942, după o înaintare în forță a armatelor Axei, trupele sovietice au oprit pe Don și la Stalingrad iureșul dinspre vest. După cucerirea Crimeii, ostașii români, însumând aici efectivele Armatei a 3-a și Armatei a 4-a, au primit, conform strategiei de luptă aparținând Germaniei (și contestată de generalii români, inclusiv de mareșalul Antonescu) cele mai dificile poziții de luptă. Îmbătat de succesul legat
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
aflat în responsabilitatea Armatei a 3-a română, în două zone, lărgimea acestor “pungi” cucerite fiind de cca 20 km, ambele, iar adâncimea de cca 20 km, respectiv 40 km. Bătălia a continuat și în zilele următoare, evidențiindu-se eroismul ostașilor români în încercările de repliere și de menținere pe poziții. E relevant, în acest sens, cazul generalului Sion Alecu Ion, care, pe 23 noiembrie 1942 (căzuse deja celebra grupare Lascăr) preia comanda resturilor a trei divizii românești, cu un efectiv
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
de repliere și de menținere pe poziții. E relevant, în acest sens, cazul generalului Sion Alecu Ion, care, pe 23 noiembrie 1942 (căzuse deja celebra grupare Lascăr) preia comanda resturilor a trei divizii românești, cu un efectiv de 3326 de ostași. Au luptat până la terminarea muniției. Ultimele cartușe le-a împărțit celor rămași în viață chiar generalul, care a căzut ultimul, odată cu șoferul său personal. Veteranii de război care au supraviețuit măcelului de la Don au editat în 1997 lucrarea memorialistică Veteranii
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
informații din volum constituind, până aici, și suportul acestui demers publicistic. Între supraviețuitorii luptelor de la Cotul Donului și Stalingrad, patru dintre ei trăiesc, cu privilegiul unui supliment de vârstă dăruit de Cel de Sus, în comuna Miroslovești, județul Iași. Bravii ostași de la Cotul Donului își duc povara bătrâneții depănându-și amintirile de război pe băncuțele de la poarta gospodăriilor aflate acum în grija copiilor, ajunși și ei în pragul neputinței aduse de vârstă. În satul Soci din comuna amintită își au gospodăriile
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
pe Dumitru Bejenaru din Mircești (Iași) și pe Gheorghe Airinei din Ruginoasa (Neamț). Pe unul îl avea în stânga și pe celălalt în dreapta sa când au fost împușcați. Și-a mai amintit moș Vasile și cum a căzut prizonier, împreună cu câțiva ostași de trupă și un ofițer român, la o împresurare a rușilor. Ofițerul reușise să dosească bine, la percheziție, busola, iar el, miteșteanul, o lanternă “pe care o aveam de la un soldat italian, de când s-o făcut schimbul de trupe, la
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
împușcat. Dar n-am ajuns la el căci am simțit o săgetare în spate și o moliciune în corp, după care n-am mai știut de mine o vreme. Când m-am trezit din neștire, în jurul meu era larmă mare. Ostașii luptau în încercuire, căutând o ieșire. M-am târât vreo două sute de metri până la o căruță cu coviltir. Era un artilerist care acum culegea în atelajul lui răniții. O durat o zi până am ajuns la ambulanță, la Gromki. Aveam
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Drept Chipeș, dar și bun la suflet, era viteaz și înțelept ! În vremea lui Mihnea Vodă, Țara noastră Românească, Pentru tribut, fu pustiita de oștirea păgâneasca... Fugind de turci și de tătari, Mihnea merse-n pribegie Pe cărările montane...iar ostașii, în robie... Printre ei, era Ioan de-abia trecut de 15 ani Ce-ajunse la Constantinopol, printre păgânii dușmani... Credință Creștineasca Dreapta, nici chinuit n-a lepădat ! Și la "doișpe" Mai, Sultanul, l-a trimis la spânzurat... A fost Martor
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
literele mici si mari de mână, cifrele și să descifrăm cuvintele din Abecedar. Vremea trecea și noi copiii, bucuroși, deslușam cuvinte pe care deja le știam. În recreație jucam „Podul de piatră”, „Batista parfumată”, „Țăranul ară câmpul”, „Țară, țară, vrem ostași!”, „Pietricele”, uneori săream coarda, jucam șotron sau băteam o minge. În vacanța de iarnă, pentru prima oară, am mers la colindat, împreună cu ceilalți copii din vecini. Câteva bombonele, merișoare, nuci și covrigi se adunaseră-n trăistuța pe care mi-o
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
un nume, Tu, frate, de pe estica cetate, Ce-ai stat de strajă la hotar de lume! Să facem România ca o altă Mesopotamie, a timpurilor noi, Să desenăm cu inima o hartă În care să trăim și noi și voi! Ostașilor români de ziua independentei Dorobanți și roșiori, Bravi ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara vă
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
stat de strajă la hotar de lume! Să facem România ca o altă Mesopotamie, a timpurilor noi, Să desenăm cu inima o hartă În care să trăim și noi și voi! Ostașilor români de ziua independentei Dorobanți și roșiori, Bravi ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara vă vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n văi și-n luncă Marșuri, vesele cântări. Bravi ostași ai țării mele, Dorobanți și roșiori, Cucerind redute grele. Voi ați fost învingători. Ziua Victoriei A fost un măcel, a fost o oroare, Au fost pagini roșii de gravă eroare, Te-ntrebi cu uimire de om cumpătat Ce minți de
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
COZIA, dramă istorică în versuri, în trei acte, de Al.FLORIN ȚENE PERSONAJE Călugăr I Călugăr II Strejer I Povestitorul Strejer II Mircea cel Bătrân- Domnul Țării Românești Ostași Radu Alună- Căpitan de Călăreți Popor Un glas Cozia- Fată din popor Mihai- Fiul lui Mircea cel Bătrân Logofătul Neacșu- Șeful Cancelariei Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf de plăieși Niculai- Soripcă- Meșteri zidari Zidaru- Stolnici- Comis
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în momentul când boierul Vlad zis Uzurupatorul este recunoscut Domn de către turci. Mircea cel Bătrân face un popas pe malul Oltului în dreptul muntelui Cozia unde domnul Radu I începuse să construiască o biserică. TABLOUL I Scena 1. POVESTITORUL E seară. Ostașii sunt adunați în jurul focurilor. Vorbesc și fac glume.Unii cântă. Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân stă pe un colț de stâncă de pe malul Oltului, înconjurat de doi oșteni și vorbesc despre fetele din satele vecine pe care le-
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
te rog frumos Cântă-mi un cântec duios, Așa cum tu ști! COZIA Ce cântec? Zi! MIHAI ( Mângâindu-i pletele.). Oricare ar fi. COZIA ( Stă puțin pe gânduri, apoi începe să cânte,din ce în ce mai tare de răsună văile. Ostașii se apropie și se așează pe iarbă ceva mai departe, ascultând.). Foaie verde a plopului Ici pe valea Oltului Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat. N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
să mă duc, Urzeala de trădare s-o apuc, Să dau de veste Măriei-Tale ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Aaa, ești cetașul Volbură din Corbenii din Vale!? 12 CETAȘUL VOLBURĂ Da, am luptat la Rovine sub Căpitanul de Făgăraș Avram Bivol! Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
LOGOFĂTUL NEACȘU Dar, ce se aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
se mulțumească Ce-i dă mila domnească! MEȘTERUL NICULAI Umblă acum prin munți ca o nălucă Și mănâncă ce apucă! (Perdea muzicală. Dinspre porțiunea din tabăra care nu este încadrată în scenă se aude glasul lui Mircea cel Bătrân vorbind ostașilor săi. Meșterii se opresc din lucru și ascultă.). MIRCEA CEL BĂTRÂN Io, cel întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul Și bine cinstitorul și de Hristos iubitorul Și singur stăpânitorul, Io, Mircea, mare Voievod și Domn, Cu mila lui Dumnezeu Și cu darul
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
tine un lup, Nu pot să-ți smulgă, femeie, Taina ascunsă în suflet; Sămânța sfântă de zeie, O porți cu tine, în umblet. Oștiri, cu săbii tăioase, Să-ți scoată pruncul din pântec, Li-s ochii-ți arme duioase, Adorm ostașii în scutec. Stoluri de îngeri te-nalță, Te suie spre ceruri, în sus Și toți de rău se descalță, Că-n brațe îl duci pe Iisus. Dai muguri mlădiței pe trunchi; Tu, sclavă, te ridici așteptând, Regină când plângi în
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
anul 1948, de Aurel Baranga, pe muzica lui Matei Socor. Este vorba de imnul Republicii Populare Române, care a fost valabil timp de cinci ani, până în 1953: (...) Trăiască, trăiască Republică noastră/ În marș de năvalnic șuvoi/ muncitori și țărani și ostași/ zidim România Republicii noi./ În lături cu putredul vechi stăvilar/ E ceasul de sfântă' ncordare/ Unirea și pacea și munca-i stegar/ Republicii noi Populare. În anul 1953, Imnul de Stat al Republicii Populare Române a fost schimbat. Trupele sovietice
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
placul autorităților”(austro-ungare n.a.), poveșteste Fanny Rebreanu în cartea memorialistică intitulată “Cu soțul meu”.Războiul Mondial începea, și-n primăvara anului 1918 când Bucureștiul se afla sub ocupația Puterilor Centrale, a fost arestat de nemți, anchetat, percheziționat la domiciliu de ostașii maghiari, sub pretextul că scria ostil la adresa puterilor de ocupație. Din memoriile dedicate soției sale, aflăm despre un fapt de viață, greu de înțeles pentru unii: la perchezițiile nemților care căutau dovezi care să dovedească intenția de trădare a lui
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
COTEȚUL POLITIC Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu-i departe vremea când porcii ne mâncau râzând și pe ritm de cazacioc cloșca vai o lua din loc Țară țară vrem ostași că ne-am săturat de lași și de cei cu mâna lungă care ne împing în strungă Vrem - nu vrem ca niște oi stăm la muls din doi în doi am s-o fac vai pe-a nebunul să dau
COTEŢUL POLITIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352180_a_353509]