1,898 matches
-
fi și, mai ales, de a vedea lucrurile a fost moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, avându-l astfel, între noi și mai cu seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
și muncitor, perseverent și tenace, care vă caracterizează!... De aceea, am apreciat și admir în continuare aceste calități, pe care le aveți, le cultivați și le împărtășiți și altora, cu toată abnegația, dragostea și generozitatea!... Totodată, vă apreciez toată munca, osteneala și sudoarea depusă în câmpul activității științifice, de cercetare, scriitoricești, publice, civice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale și mai cu seaamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activități, societăți și acțiuni culturale, de
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
fi și, mai ales, de a vedea lucrurile a fost moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, avându-l astfel, între noi și mai cu seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se adeseori referire la el așa încât
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
și scriitori, și obiective de grup de-o valoare absolută, a căror servire este și obligația individului, atunci ia naștere sistemul specific de norme al politicii, sistem care este independent și opus aceluia al eticii. George ROCA: Vă mulțumesc pentru osteneala de a răspunde la întrebările acestui lung interviu. Referință Bibliografică: George Roca, interviu cu Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Diavolii îl ispiteau pe Sfântul Sisoe cel Mare, zicându-i: „Ai scăpat de noi!”. Dar el le spunea: „Încă nu am scăpat, ci abia când voi ajunge în rai”. Să-i ascultăm și pe Sfinții Părinți, care ne încredințează: „Puțină osteneală și veșnică odihnă!”. Asta aș spune tineri-lor: să vă gândiți cu tot dinadinsul la fericirea veșnică! Există două situații - tertium non datur (o a treia nu mai există): ori viața veșnică pentru cei care au împlinit poruncile lui Dumnezeu, ori
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sâmbătă, 29.11.2014, a avut loc lansarea Anuarului Nr. 5 al Asociației „Liga scriitorilor“, filiala Timișoara - Banat în cadrul întâlnirii literare a membrilor filialei desfășurate la Liceul Teoretic „Vlad Țepeș“ Timișoara. Datorită ostenelii unor iubitori de cultură și frumos, profesoara Doina Drăgan, inginerul Florin-Gheorghe Brie-Bonchiș și Prep. Univ. Andreia-Elena Lampinen-Ancuța, a fost posibilă apariția Anuarului Nr. 5 al Asociației „Liga scriitorilor“, filiala Timișoara Banat. După cum mărturisește președintele Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Țene
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
multe seminții de oameni pe pământ (de aur, argint, bronz, fier, etc.), respectiv de zei, semizei, daimones de rangul al doilea numiți “prea-fericiți ai Infernului”, pământeni și nepământeni (de epoca fierului Hesiod se plânge că trăiește în cele mai mari osteneli care nu încetează nici noaptea, nici ziua), nu putem admite nici valurile toffleriene sau alte „universuri vălurite” drept valuri ale unei singure civilizații. În capcana asta ne-a băgat pe toți Samuel Huntington. Doar acceptând civilizația „fierului negru” din „cerul
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII (2) NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PR de CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360383_a_361712]
-
Alteori, termenul minte definește atenția. Mitropolitul Teolipt al Filadelfiei leagă mintea de atenție, cuvântul de „chemarea numelui dumnezeiesc”, iar duhul, de smerenie și dragoste. Când sufletul lucrează prin puterile sale astfel, „întreg omul dinlăuntru liturghisește Domnului” (Filocalia, vol. VII, Despre ostenelile vieții călugărești, p.60). Mintea omului credincios, care-și are începutul în Dumnezeu, caută permanent să se împărtășească de modelul ei divin. „Dumnezeu este minte nepătimitoare, mai presus de toată mintea și de toată nepătimirea (potrivit Cuviosului Nichita Stithatul); lumină
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea gîndurile cele necurate și gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfînt. La care adăuga privegherile de toată noaptea, lacrimile, nenumărate metanii și alte neștiute osteneli duhovnicești. Săvârșea încă adesea dumnezeiasca Liturghie și se ruga mult pentru lume și pentru țara în care s-a născut și pe care nu a uitat-o niciodată. Se mai învrednicise de darul vindecărilor și al înaintevederii. Ajunsese să cunoască
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
spirituală a creștinului pe drumul desăvârșirii în Hristos, prin curățirea de patimi și prin dobândirea și cultivarea virtuților cu scopul atingerii comuniunii desăvârșite cu Domnul nostru Iisus Hristos. Cunoaștem faptul că credinciosul nu își poate dobândi mântuirea fără contribuția și osteneala proprie, fără solicitarea și antrenarea întregii sale ființe în vederea desăvârșirii. Încadrarea și integrarea voinței pe calea înaintării spre Dumnezeu are mare nevoie de ajutorul și de contribuția Harului Divin. Prin Harul și cu ajutorul Sfintelor Taine efortul spre virtute al credinciosului
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
de la sine se ridică imediat, luând chiar seama în jur dacă a fost văzut sau nu de cineva, să nu fie luat în râs. Dar după orice alunecare mai mică sau mai mare de la dreptarul învățăturii, nu ne mai dăm osteneala să ne ridicăm la fel de repede cum se întâmplă pe stradă. De ce? Poate că ne înșelăm singuri spunându-ne pe subconștient că vom fi mai atenți data viitoare, sau că nu ne-a văzut nimeni, sau că Dumnezeu ne iartă oricum
MOŞ CULAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359746_a_361075]
-
harul divin curățitor al sufletului, prin mărturisirea păcatelor cu sinceritate și pocăință, în fața lui Iisus Hristos, prin mijlocirea duhovnicului, lucrare ce întărește hotărârea de îndreptare și deschide omului calea mântuirii. După Sfântul Ioan Damaschin: „Pocăința este întoarcerea, prin asceză și osteneli, de la starea cea contra naturii la starea naturală și de la diavol la Dumnezeu”. Cunoaștem cu toții adevărul că Taina Mărturisirii a instituit-o Mântuitorul nostru după Învierea Sa din morți, când a dat ucenicilor Săi puterea de a lega și dezlega
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
Diavolii îl ispiteau pe Sfântul Sisoe cel Mare, zicându-i: „Ai scăpat de noi!”. Dar el le spunea: „Încă nu am scăpat, ci abia când voi ajunge în rai”. Să-i ascultăm și pe Sfinții Părinți, care ne încredințează: „Puțină osteneală și veșnică odihnă!”. Asta aș spune tineri-lor: să vă gândiți cu tot dinadinsul la fericirea veșnică! Există două situații - tertium non datur (o a treia nu mai există): ori viața veșnică pentru cei care au împlinit poruncile lui Dumnezeu, ori
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
le detestă la ea. Ba nu, primele o mie. Posibil, când va ajunge la a opta chestie, să se termine ședința și să fie necesar să mă mai viziteze de câteva ori. Nu va fi o problemă. Îmi voi da osteneala să o mai întâlnesc. La finalul ședințelor, îi voi desena trei diagrame, ne vom uita împreună la un desen animat cu Tom și Jerry - de dragul copilului ce sălășluiește în noi și pentru că o zi în care nu râzi e o
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
întinsă. N-am argățit la nimeni pentru că este o rușine să argățești. La noi numai bețivanii și leneșii care-și vindeau pământul argățeau. Pământul, atât cât l-am avut, ne-a hrănit prin dărnicia și cumințenia sa, la fel prin osteneala mâinilor noastre“. Puțin mai târziu, el trăiește inconștient drama unei sfâșieri lăuntrice între ceea ce simțea și ce i se preda în clasă, la cursuri. „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
și ierburile și toate celelalte în căruță, ne suim și noi, claie peste grămadă, ne facem semnul crucii, zicem Doamne-ajută!... și, hăis! cea!... hăis! cea!... către casă, încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum răsuflă de greutate, ascultând “sfânta osteneală” cum se cuibărește în carne și în oase, cum își cere dreptul la hodină și tăcere!... Chitit lângă mătușa cea mare și abia văzându-mi-se scăfârlia dintre unelte și volbură, mă uit în urmă și aud cum țâncul pământului
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
crescând înalt până la grumazul lor bătucit de vreme și jug!...să mă uit și să mă văd chiar și în lacrimile lor rostogolindu-se prin țărâna frământată și netezită de sapele acestor țărani pentru care, vorba prozatorului Ion Avram, Sfânta Osteneală este un dar de la Dumnezeu!... Sigur că da! și stai să vezi! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
nu scuipa obrazul Planetei, fiindcă voi sunteți ai Domniei Sale, și nu Domnia Sa-i a dumneavoastră! Și o să mai vedeți de ce și cum vă strigă fântânile înapoi, de ce și cum vă plâng păsările-n aer și pe sârma caselor vălătucite de osteneala ochilor voștri senini în război și-n pace, de osteneala sfântă (vorba prozatorului Ion Avram) și des/cântată sub/de atâtea și atâtea linii cu aripi, admirată de atâtea cercuri hodinindu-se în linii drepte și-n tot atâtea lacrimi lăsate
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
nu Domnia Sa-i a dumneavoastră! Și o să mai vedeți de ce și cum vă strigă fântânile înapoi, de ce și cum vă plâng păsările-n aer și pe sârma caselor vălătucite de osteneala ochilor voștri senini în război și-n pace, de osteneala sfântă (vorba prozatorului Ion Avram) și des/cântată sub/de atâtea și atâtea linii cu aripi, admirată de atâtea cercuri hodinindu-se în linii drepte și-n tot atâtea lacrimi lăsate de irisurile voastre-n atâtea și atâtea dealuri și văi
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
omoare pe toți oamenii care formau acel popor”; drumul de la o asemenea fixare în timp până la amănuntele contemporane e facilitat de reluarea opiniilor diverșilor înțelepți, dintre care, una, pe cât de adevărată, pe atât de cinică: „Nu e nevoie de atâta osteneală și de atâta sânge... Dacă îi omori scriitorii, și poporul e ca și mort”; uneori, filosofii cad în jocul stăpânilor și ceea ce nu ai fi crezut, iată, se întâmplă: e bine să te ferești de filosofi, de cei oficiali, am
Jurnal de scriitor aflat sub dictatura inspirației () [Corola-blog/BlogPost/339685_a_341014]
-
ierarhii lumești, sau deșertăciuni, sau odoare, sfârșim prin a ne certa, învrăjbi și risipi - să revenim la lectura cuvintelor lui, citim la pagina 23, aceleași cuvinte spuse de el de ziua “Tuturor Sfinților” : “Ați auzit cum numără Apostolul de astăzi ostenelile sfinților : prin credință - zice - au biruit împărății; au suferit de sabie, de foame, de sete, de frig, s-au fierăstruit, au rătăcit în cojoace, în piei de capre. Și lumea nu era vrednică de ei. Ce să spun de toți
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă, Capul pe butuc Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase Nu le spargi cu capul Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers Toată armonia Într-un singur vers! Referință Bibliografică: Toată armonia / Ion Untaru : Confluențe Literare
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340754_a_342083]
-
a plăti munca scriitoricească reprezintă atitudinea față de literatură, dar desemnează și prețuirea și respectul pe care ea le exprimă vizavi de condeierii ei. În fond, filosofia de la care trebuie pornit este destul de simplă: orice muncă trebuie (răs)plătită, iar de osteneala scriitoricească se folosesc mulți actori sociali și politici spre a se face cunoscuți, spre a se impune pe scena publică. George Filip:Ce proiecte interesante le pregătești cititorilor tăi, la ce să se aștepte ei în perioada următoare? Daniela Gîfu
UN URCUS AL CUNOASTERII SINELUI de GEORGE FILIP, POET – CANADA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340767_a_342096]
-
recuperate din tenebrele istoriei mai vechi sau mai recente: adevărul (cine suntem, ce și cât ne-am ostoit spre a fi și a ajunge ce vrem?): dreptatea (în numele cărui principiu moral ne ducem crucea, cum o facem, cu câtă meritată osteneală sau furișenie, natura și cumpătul între pricini pentru a nu mânia pe bunul Dumnezeu, vitriolarea arțagului din fiecare pentru a impune o construcție socială armonică: iubirea aproapelui, izgonirea urii, emanciparea socială și națională, dreptul la demnitate, etc. Autorii au înțeles
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
a trata lucrurile va fi moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, în frunte cu succesorul său, avându-l astfel între noi și mai cu seamă întru noi, fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]