1,151 matches
-
am lăsat Chitila, observă conductorul, schițând un zâmbet drept răspuns la bonomia arendașului și luând biletele de la ceilalți călători. În răstimp, dintr-un portofel ca o geantă, Rogojinaru scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului cu o mândrie ostentativă: ― Poftim, șefule!... În vremurile astea grele se mai cârpește omul cu cîte-o economie, că n-o să se facă gaură în cer fiindcă un creștin merge gratis cu trenul... Numai conductorul surâse iarăși, retrăgîndu-se cu degetele la cozoroc, militărește. Arendașul, însă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din centru, în lumina stinsă, halucinată, a unor ciorchini de candelabre cu prisme curcubeene. Vorbeam liniștit cu nevastă-mea și îmi plimbam privirile prin sală, când brusc mi-a atras atenția un grup de afaceriști care ocupaseră o masă încărcată ostentativ. În mijlocul lor și în centrul atenției se afla el, cu figura lui lungă și slabă, înțolit sclipitor, dar arătând tot a golan cu găvanele ochilor stinse. Zăcea blazat pe scaun, pe când ceilalți trăncăneau cu o anume veselie cam mitocănească. Am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că așa arăta și sala în care Ruletistul s-a produs prima dată încărcînd revolverul cu trei cartușe. Avea acum exact atâtea șanse de a supraviețui câte posibilități de a juca ultima oară jocul acesta dement. Pentru că noua ambianță, luxul ostentativ care învelea ca o crisalidă insecta terifică a ruletei, nu făcea decât să sporească excitația spectatorilor la mirosul morții. Totul era, mai departe, cât se poate de adevărat. E drept că Ruletistul avea acum părul dat cu briantină și purta
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
l-a schilodit si i-a schimbat numele... În acea ultimă seară a ruletei, practic toată protipendada orașului se adunase în uriașa hală frigorifică din subteranele abatorului. Decorul sălii putea părea cu totul ciudat celui care se obișnuise cu luxul ostentativ, de parveniți, al sălilor dinainte. Nu știu dacă o intuiție a cuiva sau o reminiscență din à rebours condusese la acel hibrid nostalgic, la amestecul acela oarecum pervers de promiscuitate și rafinament, al cărui efect era mult mai puternic decât
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca sincopă cutremurantă, ca paranteză ce rupe secvențial continuumul social exprimă profetic fragilitatea existențială a parcursului uman terestru la nivelul formelor particularului sau ale extensiei generale. Această survenire încărcată cu semnificații ultime nu poate fi privită de generalitatea socială decât ostentativ și dispus acțiunii ce o poate neutraliza. Nu suferindul este focalizat întru supraveghere și anihilare ci experiența suferinței sale, experiență ce poate susține confirmarea unei noi perspective existențiale în care mundaneitatea cotidiană se relevă ca fiind inferioară și subordonată nesfârșirii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
firesc spre grădină și deodată fac ochii mari, apoi mă strâmb, nemulțumit. Cum ? ! Da, este chiar ea, chiar Sophie, cu toate că abia am recunoscut-o ! Parcă s-ar fi travestit în grădinăreasă ! Nu s-ar putea spune că o asemenea ținută ostentativă, ca de carnaval, ar fi pe gustul meu ! în primii ani era atât de stăruitoare să știe ce anume nu agreez la toaletele, la pălăriile ei ! La felul cum conversează ! Bărbații nu au gustul modei, pe ei doar anume lucruri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și bătrâni, copii, adolescenți, adulți : morții învie și încep să trăiască în fața ochilor noștri o intensă viață, iar despre cei vii aflăm că de fapt au murit. Dimineață pierdută este și un tulburător roman al vârstelor, al trecerii timpului... Nimic ostentativ, nimic strident în aceste continue treceri de la un nivel al duratei la altul. Totul decurge firesc, totul pare firesc în imposibilul spectacol în care ireversibilul devine reversibil, iar ceea ce nu s-a întâmplat încă e știut ca un fapt consumat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spune unii altora: „Iar intrăm într-una din perioadele alea“ sau: „Vom trece iar prin câteva chestii ciudate“. S-ar spune că, moralitatea fiind extrem de obositoare, e necesar să se decreteze din când în când câte o pauză, în mod ostentativ, printr-un fel de complicitate socială. Aceste „pauze“ au îmbrăcat forme foarte variate, ivindu-se uneori pur și simplu (cel puțin la început) sub deghizarea unei „manii“ predominante, care a fost considerată drept simptom al unei adânci tulburări psihice sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
niciodată mânios, simțea, însă, că în relațiile cu fiul său exista o vagă, dar teribilă nepotrivire, o stinghereală, o stângăcie care inhiba comunicarea dintre ei. Uneori avea impresia că Adam înțelegea acest lucru și că venea la el cu ramuri ostentative de măslin, mici gesturi de afecțiune și mângâiere, iar Brian se pomenea acceptându-le cu un aer morocănos, ca și cum îi făcea o concesie. Brian dorea alte femei cu o intensitate care ar fi uluit-o pe Gabriel, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-și dea dintr-odată cărțile pe față. De fapt, o asemenea scrisoare era exact genul în care i-ar fi scris el, sugerându-i o întâlnire, netrădându-se prin nimic. Dorea să se uite la ea, să discute poate cu ostentativă indiferență, să cântărească sentimentele ei. La Băi, se tot uitase în jur, căutând parcă pe cineva. De ce se întorsese la Ennistone? Nu era cu putință să se fi întors numai ca să încerce efectul apelor asupra artritei sale. Alex îl întâlnise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de eul liric este oximoronic, aflat întrun echilibru frenetic, fiind compus din bile și cuburi / linii și plane / gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective, așa încât, deși textele par a proclama o libertate aproape totală în abordarea lumii, o geometrie ostentativă - chiar și visul are geometria lui: rana deschisă a UNUI ochi săpat în geometria visului din vis! - e suverană inclusiv peste sentimente, nelăsându-le să răzbată din fieful lor decât pe cele negative, care stimulează starea de încordare amintită, la
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-n care corabia / vine încet și mă-nghite /atotputernică, Marea) și a faptului că Grifonul, grifonul e-n inima ta! Valentin Predescu: persona non grata (scriptorium index) O poezie constatativă, reflexivă, alimentată de continue dezamăgiri, scrisă într-un limbaj adesea ostentativ prin apelul frecvent la livresc, prin care se încearcă, voit sau nu, să se estompeze efectul minimalizării personalității poetului, întreprins de factori numeroși din afara eului, este cea care compune volumul lui Valentin Predescu, persona non grata (scriptorium index), apărut în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ludicul parodic, seninul oniric, beatnicul insurgent atras de suprarea lism și psihedelic - să ajungă un degustător atât de înverșunat al apocalipsului propriu, a fost nevoie de o Românie pe măsură. De disprețul național față de cultură, inteligență, talent. De desconsiderarea flagrantă, ostentativă, a spiritului și ethosului artistic. Cine, cum și cât își asumă o atare vinovăție față de, iată, cea mai severă expresie a fragilității noastre? O Vinovăție care ne alungă medicii, ne alienează profesorii, ne exportă absolvenții, ne alterează religia, ne profa
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și dezbinarea cumplită care-o carac terizează și să-l accepte, după valuri de furie și redute pam fletare, pe Carol I. Odată aluvionate circumstanțele istoric agravante și ate nuante, diabolizarea persistentă a înseși ideii de bogăție ni se etalează ostentativ. Dependentă secular de stângismul francez, mare parte din Opinia dâmbovițeană s-a arătat adeseori gata să beregățească bogăția în numele netreb niciei, să sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismu lui atoatedistrugător, să scuipe și să calce-n picioare bla zoanele, indiferent dacă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Antichitatea este amestecată cu Renașterea și cu barocul, dar ce contează? Cei care au imaginat "Palatul Cezarilor" nu s-au sinchisit de asemenea fleacuri. Au cheltuit milioane de dolari pentru a obține ceva de un prost gust monumental, luxos și ostentativ. A trebuit, văd, să vin în America" pentru a mă reconcilia, într-un fel, cu "Casa poporului". Totul ar fi avut o justificare și chiar un sens, dacă ar fi fost reconstituită ori sugerată atmosfera Romei imperiale de după Hadrian, când
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu-mi arde să aud povești despre romantismul fidelității lebedelor; în capul meu e o singură grijă, aceea de a ajunge la timp la aeroport, dar tot ce îndrăznesc e să nu mă las antrenat în discuție. Tac demonstrativ și ostentativ, sperând că, astfel, voi descuraja apetitul de călăuză guralivă al lui Cristian B. În zadar. Binevoitor și dorind să plec cât mai informat din Chicago, îmi arată casele ascunse printre copaci, precizând prețurile, clădirea colegiului unde au învățat fetele sale
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
exercițiul funcțiunii. Îi mulțumim pentru serviciile aduse țării atunci, dar în vizitele făcute pe furiș la Moscova în lunile din urmă a dovedit foarte puțină diplomație, fapt care-i aduce un nou prejudiciu politic, poate mai grav decât în vizita ostentativă de la Timișoara. De ce a ascuns așa de copilărește, motivând că anumite interese îi cereau insistent prezența prin părțile Olteniei, tocmai atunci când prin poziția a II-a de politician al țării trebuia să fie la Senat, având serioase probleme de rezolvat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
sub nas punguțe legate cu elastic. De urât, intram în cârciumi întunecate și, lângă godinul încins, cu aburi ieșindu-mi din haine, beam câte un jeneever de unul singur, pe când ală turi câte-un cuplu de lesbiene se săruta languros, ostentativ. Nimeream de multe ori în cartierul roșu și um blam, anonim în marea de bărbați ce se holbau la vitrine, pe lângă barurile și erotic-show-urile care-și aruncau luminile reclamelor peste valu rile sumbre ale canalelor pline de case plutitoare. Femei
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ai umbla cu pantofii scâlciați, cu cămășile uzate... Că, la urma-urmei, n-ai fi singurul care dă meditații. Cei care s-au specializat, într-adevăr, în astfel de lucruri stau liniștiți, nimeni nu le spune nimic, deși, judecând după eleganța ostentativă pe care o afișează și care, orice s-ar spune, nu poate fi justificată numai cu ceea ce câștigă de la școală, s-ar putea deduce realitatea. Arată-le că ai făcut, într-adevăr pregătire cu doi copii de la țară, veri de-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
eu nu aveam niciun chef să rămân cu ea, așa că încercam disperat să-i găsesc compania altui bărbat, ca să nu par totuși un mojic. În momentul acela, un bărbat pe o bicicletă trecea prin zonă. Antoinetate se uită la el ostentativ,a șa cum era ea obișnuită "să agațe" bărbații. El o invită s-o plimbe pe bicicletă, iar eu îi dădui numaidecat permisiunea. Zarurile fuseseră aruncate. Ea îl plăcuse și făcuse chiar o fotografie cu el. -Ce să fac, iartă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
aer sigur, de expert, cu nas mare, glas agresiv și zîmbet vulturesc, și un italian mai scund, cu păr negru și ochi strălucitori, cu o expresie șireată pe chipul Îngrozitor, palid, specific ființelor nopții - toți trei Îmbrăcați elegant, În stilul ostentativ, la modă pe Broadway - adunați laolaltă ca și cum fiecare recunoscuse În celălalt un adevăr expert În cele lumești și materiale. Începură să filozofeze Într-o manieră impresionant de savantă pe tema vieții, morții, inutilității speranțelor și aspirațiilor omului, ale cărui zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de acid. CAPITOLUL 22. Kenneth McAlpin O dată pe săptămînă se strîngeau în fața amfiteatrului și vorbeau despre istoria artei. Toată lumea părea prietenoasă; conversînd lejer, fluxurile emoțiilor circulau între ei, iar Thaw stătea în acest flux simțindu-se la fel de dens și de ostentativ ca o bucată de stîncă. într-una din zile, ajunse în momentul în care grupul intrase în amfiteatru, dar înainte de a veni profesorul. Oprindu-se în fața ușii, își luă o mască inexpresivă, o îndulci cu o încruntare gînditoare și intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu sfaturile. Oamenii trebuie să-și poarte singuri de grijă. Cine nu știe s-o facă e aprioric condamnat. Trăim însă împrejurări speciale și din nefericire sânt tot atât de amestecat ca și voi în povestea asta... bizară. Sculptorul începu să fredoneze ostentativ: ― Ce cauți tu în viața mea / De ce ai venit să-mi tulburi liniștea... Melania Lupu nu-și lua ochii de la bătrân. Șopti: ― Lăsați-l, domnule Matei, să vorbească. Popa rîse: ― Mă ascultă, n-avea grijă! Anunțăm Miliția, va să zică. Vin ăia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ai să-mi dai dumneata lecții, tinere! În ce te privește, faci ce poftești. ― Nu trebuie să ne certăm, interveni domol Melania Lupu, nu se cuvine, și făcu semn spre odaia lui Panaitescu. Se vedeau luminările aprinse, sicriul. Sculptorul închise ostentativ ușa. ― Mă indispune! ― Să nu luăm foc, aveți grijă, domnule Matei. ― Unde dă Dumnezeu! Își reluă ideea: Nu putem continua în condițiile astea. ― Dumneata, tinere! Eu pot foarte bine! ― "Tinere"! Ia mai slăbește-mă, neică! Melania Lupu își izbi palmele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
taci din gură. Când o să-ți câștigi singur pâinea pe care o mănânci, vei avea dreptul să vorbești. Deocamdată, nu e cazul. Am renunțat să mai aștept recunoștință de la tine, dar îți pretind măcar să taci." Eu replicam acestui ordin împingînd ostentativ farfuria; apoi mâncam pe ascuns, ca să pot juca, o zi sau două, comedia unei greve a foamei. Se întîmpla să am și eu câteodată mustrări de conștiință, când mă apăsa răceala dintre noi și eram gata să-i cer iertare
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]