1,186 matches
-
n-o să mai revină niciodată la stup. Întregul capitol din care am început să citez, 21, e unul de respiro, construit din secvențe ce ilustrează absurditatea existenței. Marlowe are intuiția neantului meschin în care a pătruns și primește resemnat cadoul otrăvit oferit de marii aranjori ai destinului: Știam eu că o să fie una din zilele acelea complet trăsnite. Oricui i se poate întâmpla. Zile în care nu-ți intră pe ușă decât niște rotițe dezaxate, câini care-și pierd memoria odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-ți recomandă Când ești pilot de avioane. Îi va striga poporul: „Ce ți-i? - Stai sus, regino, la fereastră? Din turn au coborât poeții... Ia coborâți și dumneavoastră!” Îi va striga: „ Ți-e frică. Aștepți ca alții-ntăi să spună... Ești otrăvită, rea și mică Și la nimica nu ești bună. Te-ascunzi în turnuri crenelate Să nu greșești, să nu te-mpiedici Și-abia alegi ceva din toate - Oprită parcă-ai fi de medici... Dar critica ce este? Poate E-nfricoșare crezi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
isprăvi ale eroului. În partea a doua a narațiunii, Alexandru apare ca un înțelept care vorbește în maxime. Unele variante cuprind și câteva mici istorisiri satirice, cu intenții moralizatoare. Condamnat la un sfârșit tragic, prevestit de prorocul Ieremia, împăratul moare otrăvit de unul dintre supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară orală: în orații de
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
flașnetă), trecerea, bine susținută, a unor conținuturi abisale în simbol sunt, însă, calități de netăgăduit. Albastrul aproape halucinant, accent cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta Eu și Orientul, ar fi un antidot pentru rănile insului „crescut din otrăvite plante”. Cu Brom, poetul revine în forță asupra răului care îl roade, psalmodiindu-și spaimele în fața golului și nimicniciei (Bleah) ori dând (în Sonetele lui Sigismund Absurdul) mostre excelente ale „umorului de spânzurătoare”: sarcasm, grimase, stridențe, joc cu absurdul (Adio
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
nu le mai deosebim / din piramida de cranii ce crește mereu / printre volutele dansului nostru.” Aflate sub semnul lui „nu”, al negației totale și definitive, personajele acestei lumi așteaptă venirea „zeului hienelor” - imaginea lugubră a speranței eschatologice într-un univers otrăvit și stigmatizat, unde, odată cu cărțile, „bisericile goale” și bibliotecile, metafizica și idealitatea eșuează în abisul fetid al descompunerii și aneantizării. Viziunea cu accente morbide a autorului, născută dintr-un imaginar terorizat de apropierea morții, trece și asupra iubirii, ale cărei
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
care domină trimiterile spre ardere, văpaie și sânge. Dacă toamna este văzută simbolist, ca un anotimp cu „palori de prețios metal muribund”, mult mai frecvent natura apare incendiată de prezențe vegetale insolite, iar iubirea tinde a se hrăni din aceeași otrăvită „foame de roșu”, amintită și în eseuri lirice precum Floarea roșie. În violența coloristică suprapusă glacialității de fond se simte, parcă, ceva din arta icoanei pe sticlă, stilizarea, rigoarea formală fiind o formă de a filtra emoția. În anii din
BALAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
are el grija ta ? Când te-ai dus ieri peste dânsul, a ieșit bietul om prin spate, c-un picior încălțat și cu altul nu, și-a intrat la vecin, fa ! - Păi, că nu-s eu de-acelea, fa, țipa otrăvită Savastița. Că-mi găsesc eu zece, numai să le dau douăzeci de prăjini cu acte și vaca pe numele lor. Fiind pe înțelesul tuturor, aluziile înveseleau întreaga adunare. - Răutatea asta a ei a avut-o din tinerețe moașa Paraschiva, observă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
scoate o bomboană. Când mi-o dă, Îmi șoptește: ― Uite, vine minotaurul! Și eu mă Înfior de teamă și Încântare. Cam savant pentru mine, pe atunci, tristul destin al acelei ființe. Asterius, născut monstru fără să poarte vreo vină. Fructul otrăvit al trădării, o rușine ascunsă de ochii lumii; la opt ani nu Înțeleg o iotă din toate astea. Țin cu Tezeu, atâta tot... ...iar bunica mea, În 1923, se pregătește s-o Întâlnească pe creatura ascunsă la ea În pântec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
această idee. El l-a stârnit pe Flaccus? Greu de crezut. Flaccus Vascularius este doar un mijlocitor. Ca și el. Atunci cine se joacă cu viața lui și l-a îndreptat împotriva lui Scribonius Libo întocmai ca pe o săgeată otrăvită? A ajuns aici prin intervenția directă a unei liberte de-a Liviei. Mai bine n ajungea... Tresare, văzând că împăratul s-a oprit în fața sa: — Eu ignor cu bună știință bârfele care circulă despre mine, însă o conspirație e cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu răspunde. Înalță doar agasată din umeri. Tânăra își împinge băieții înainte: — Pe ei ai pică, fiindcă trăsăturile lor poartă chipul cel adevărat al principelui! După tresărirea care o scutură pe mama sa, Tiberius Nero își dă seama că săgeata otrăvită și-a atins ținta. Ea nu a fost în stare să-i dăruiască un prunc lui Augustus. Agrippina se pune pe bocit: — Și pe mine mă urăști pentru că sunt născută din cerescul lui sânge... Cei prezenți se foiesc neliniștiți. Nici unul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aripi are, iar în tolbă-i El păstrează, ca săgeți, Numai flori înveninate De la Gangele măreț. Puse-o floare-atunci-n arcu-i, Mă lovi cu ea în piept, Și de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deștept... Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru Ș-al iluziei deșerte.
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mulți ca florile de păpădie și răi la suflet, au reușit cu armele lor, să le ucidă pe fetele care avuseseră îndrăzneala să apere ograda. Una câte una au pierit bietele de ele, ca niște flori rupte de-o mână otrăvită. Iar când hoardele-au plecat, părinții fetelor și sătenii le-au săpat mormintele în jurul fântânii și nu departe de casa și ograda pentru care s-au jertfit. La scurt timp de la această întâmplare, jur împrejurul fântânii au răsărit opt vlăstare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
frunzele se vor veșteji. Le voi da celor ce vor trece peste ele." 14. "Pentru ce ședem jos?" "Strîngeți-vă, și haidem în cetățile întărite ca să pierim acolo! Căci Domnul, Dumnezeul nostru, ne sortește la moarte, ne dă să bem ape otrăvite, pentru că am păcătuit împotriva Domnului. 15. Așteptăm pacea, și nu vine nimic mai bun, o vreme de vindecare, și iată groaza!" 16. "Sforăitul cailor săi se aude dinspre Dan și de vuietul nechezatului lor se cutremură toată țara, vin, mănîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
umblat după aplecările inimii lor, și au mers după Baali, cum i-au învățat părinții lor." 15. "De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Iată, voi hrăni poporul acesta cu pelin, și-i voi da să bea ape otrăvite. 16. Îi voi risipi printre niște neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinții lor, și voi trimite sabia în urma lor, pînă-i voi nimici." 17. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "Căutați, și chemați plîngătoarele să vină! Trimiteți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nu se mai întoarce de la răutatea lui; toți sunt înaintea Mea ca Sodoma și locuitorii Ierusalimului ca Gomora." 15. "De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor despre prooroci: "Iată, îi voi hrăni cu pelin, și le voi da să bea ape otrăvite, căci prin proorocii Ierusalimului s-a răspîndit nelegiuirea în toată țara." 16. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "N-ascultați cuvintele proorocilor care vă proorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zadarnice; spun vedenii ieșite din inima lor, nu ce vine din gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
m-au examinat. „Nu prea e bine.“ Mi-au pus imediat o perfuzie. La radioul din mașina poliției auzisem tot felul de detalii despre efectele intoxicării cu gaz sarin și așa mai departe. Atunci mi-am dat seama că fusesem otrăvit. Se pare că angajații de la spital fuseseră informați că era vorba de gaz sarin. Însă noi purtam aceleași haine, în care era impregnat mirosul de gaz sarin. De aceea, la scurt timp, cadrele medicale au început și ele să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina. Pândise, în ținuturile Cirenaicei, Basiliscul, a cărui suflare usucă iarba și copacii, iar privirea îi e atât de otrăvită că omoară pe loc omul sau dihania și numai oglinda, ce-i întoarce ocheada înveninată, îi poate veni de hac. Vânase păsări Phoenix în pădurile de cedri ale Libanului, ichneumoni în Eghipet, gadinile Rokh și Simorgh în munții Kaf, surde
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
privește în gol", despre care nu putea să-și aducă aminte cum și când ajunsese la el în cameră; plante carnivore și pietre negre de meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fel, mânată fiind doar de dorința de luptă și de răzbunare. Balamber înțelegea acum, în lumina crudă a realității, că visul pe care-l hrănise în secret, acela de a o face soția lui, nu era altceva decât un fruct otrăvit. Și totuși, îl încerca în privința ei o imensă admirație și încă ceva, ceva ce trăia în adâncul lui. Aducându-și în minte, cum de multe ori i se întâmplase în ultima vreme, chipul său frumos și nobil, silueta ei subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina. Pândise, în ținuturile Cirenaicei, Basiliscul, a cărui suflare usucă iarba și copacii, iar privirea îi e atât de otrăvită că omoară pe loc omul sau dihania și numai oglinda, ce-i întoarce ocheada înveninată, îi poate veni de hac. Vânase păsări Phoenix în pădurile de cedri ale Libanului, ichneumoni în Eghipet, gadinile Rokh și Simorgh în munții Kaf, surde
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
privește în gol", despre care nu putea să-și aducă aminte cum și când ajunsese la el în cameră; plante carnivore și pietre negre de meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Unde s’a mai pomenit pește bolnav...??” „Bine, bine...Chiar nu vrei să spui de unde l-ai cumpărat?” „Carla, credemă, devii inposibilă...! Sunt curios - după ce golim farfuriace ai să mai zici...?” „Îmi pare rău... Eu nu mă ating de acestă otrăvită mâncare, decretă Carla...!!” „Nici nu te rog...! - o Înfruntă el Înțepat. „Fantastic...! - reluă el mai mult pentru sine. „Uneori, femeile merg atât de departe cu fantezia lor Încât din nimic crează o tragedie...!” Destul de nervos, apropie farfuria alegând două bucăți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
propuse să țină ochii deschiși ca În felul acesta să poată urmări Îndeaproape fazele următoare a cumpltei lui intoxicații. Dar treptat,depășind puterea de voință a bolnavului, o ciudată toropeală Îi Înpăinjeniră ochii, iar ploapele i se Împreunară ușor...!! V OTRĂVIT OR INTOXICAT...!? Tony Pavone deschise pentru a doua oară ochii În următoare zi În jurul orei douăsprezece, după un somn letargic de aproape douăzeci și patru de ore. O sudoare rece Îi brăzda Întregul organism, iar creerul mic În continuare cu coloana vertebrală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
puse unele Întrebări de rutină: „Ce dureri ai...? De când și În ce mod a Început evoluția simptomelor...?” Bâlbâindu-se Încă destul de pronunțat, Tony Pavone răspunse. „De fapt, nu sunt bolnav. Nu am fost niciodată... După a mea intuiție, am fost „Otrăvit!!”. Doctora holbă ochii la el. Se așeză pe un scaun În fața lui, examinându-l mai cu atenție. Ochii roșii, demostra evident o intoxicare alcoholică, În timp ce fața, tremurăturile mâinilor confirmau cu certitudine acest diagnostic. Ca să nu-l jignească, Își propuse să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
execcuție...! Nu mai Încăpea discuție...Judecătorii neapărat, urmau să reconsidere arestarea, redându-i locul ocupat anterior În societate cu scuzele cuvenite...! Tremurând de emoție, Tony Pavone Întrezări o Înfricoșetoare speranță, o speranță mai mare decât ce-a pătimită cu peștele otrăvit, o iluzie de Libertate...! VIII DREPTATEA CELUI PUTERNIC Se obișnuia În penetenciar cu o seară Înainte de ora de culcare a deținuților, să se strige de către un Liber, numele celor care vor trebui să rămână a doua zi În Închisoare pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]