830 matches
-
4.1 Efecte pozitive Atunci când populismul este văzut ca un remediu al calității democrației, accentul analizei cade pe includerea grupurilor marginalizate ale "poporului". Totuși, există mai multe aspecte legate de acest punct, unele țin de input-ul democrației, celelate de output-ul acesteia (Easton, 1965). Din rațiuni euristice, am încercat să separăm aceste aspecte, fiind în același timp conștienți că ele nu pot fi întodeauna distinse în practică. (1) Populismul poate încuraja exprimarea acelor grupuri care nu se simt reprezentate de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
am văzut în capitolul anterior, trebuie să-l plătească lobby-iștii. Graficul 3.2. Diagrama de flux a procedurii de consultare Sursă: Elaborare proprie. Graficul 3.2 prezintă fluxul procedurii de consultare. Se pot observa atât input-urile cât și output-urile specifice fiecărei faze ale acestui proces. De exemplu, în momentul alegerii propunerii inițiale, Comisia poate să aleagă între status quo și oricare dintre propunerile primite din partea lobby-iștilor. În ceea ce privește Parlamentul, dreptul lui de a fi consultat încurajează lobby-iștii
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
un element recuperabil sau deductibil din context. Ex.: Fire when [you are] ready". Nancy Bonvillain, Language, Culture, Communication: The Meaning of Messages, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice-Hall, 1993, p. 393: Elipsa este "un proces al coeziunii lingvistice care reduce producția (output, n.n.) prin omiterea unui material pe care vorbitorul presupune că interlocutorul îl înțelege din contextul lingvistic sau interacțional". Answers.com. Free Online Dictionary, Encyclopedia, Thesaurus and much more, pe www.answers.com/topic: "Engl. ellipsis = omitere a unui cuvânt sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a participării structurilor de intermediere a intereselor și a reprezentanților societății care interacționează cu instituțiile publice. Într-un sistem politic este necesar ca input-urile provenite din sistemul social să fie puse la un loc și integrate (ibidem). Așadar, până când output-urile procesului de policy să devină legitime și să corespundă cerințelor stakeholder-ilor, procesul de participare trebuie să se rezume pur și simplu la condiția de consens tacit. Pentru definirea acestei funcții a fost introdus conceptul de ancorare 17. Ancora este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
instituțiilor comunitare bazată pe capacitatea lor de a gestiona integrarea economică și monetară a pieței (Majone, 1996). În această optică, legitimitatea coerciției normative suferite de cetățeni prin filtrul guvernelor și al reprezentanților naționali este legată de eficiența instituțiilor. Perioada legitimării output-ului (Scharpf, 1999) se leagă așadar de procesul de integrare în cursul căruia Uniunea desfășoară în spațiul european funcțiile de reglementare ale unui stat (Majone, 1996) care acționează în interiorul teritoriului său național. Limitele acestei situații se descoperă în momentul în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
unui nivel de tutelă al drepturilor fundamentale de tip transnațional. Discursul asupra legitimității politice a Uniunii Europene apare, așadar, ca rezultat al diferitelor tematici: coerența cu principiile constituționalismului, corectitudinea procedurilor decizionale, consensul inter-guvernativ asupra Tratatelor, corespondența între input-ul și output-ul procesului de policy. După cum am spus, chestiunea legitimității bazate pe valorile comune apare în agenda Uniunii în paralel cu "aprofundarea" integrării politice, în special în acele sectoare de policy unde efectele redistributive pun în chestiune neutralitatea politicilor de reglementare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
În Cartea Albă asupra governance 88 care a fost adoptată în 2001 au fost identificate criteriile în baza cărora ar trebui reformată și reorganizată arhitectura Uniunii, nu numai cu scopul de a-și face mult mai eficiente politicile (legitimitate în output), ci și cu scopul de a permite legitimarea obiectivelor și a principiilor de acțiune politică comunitară (legitimitate în input)89. Criteriile reclamă în mod explicit cluster-ul de concepte prin care, la nivel internațional, se poate vorbi despre good governance
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în arenele decizionale, și datoria de a lua parte la definirea și gestionarea lucrurilor. În Planul de acțiune care prefigurează strategia de comunicare a Comisiei Europene se împlinește definitiv trecerea de la conceptul de informare transmiterea de input-uri și recenzarea output-urilor la cel de comunicare schimb de conținuturi cu sens colectiv. În dezbaterea internă a Uniunii acest aspect a fost deja subliniat de Declarația de la Laeken. Chiar și ideea în sine a Convenției ca metodă de reconstruire a legitimității politice
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
reformelor în Parlament, acționând, așadar, pe cale indirectă asupra echilibrului de putere decizională între majoritatea care sprijină guvernul în Parlament și opoziție. Acestea două din urmă nu aparțin totuși target-ului programului PHARE, în timp ce guvernul aparține întru totul. Cât despre relația dintre output, outcome și impact al politicilor europene, a se consulta lucrarea lui Falkner et al. (2005, capitolul I). 29 Analiza acestor date se justifică în baza unui model de raționalitate decizională care își asumă o continuitate substanțială între idee și acțiune
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
adoptarea Cărții Albe asupra governance a urmat o dezbatere la care au participat atât experți, cât și cercetători, actori ai societății civile. A se vedea contribuțiile pe site-ul http://europa.eu.int/comm/governance /index en.htm 89 Legitimitatea în output și legitimitatea în input sunt concepte care reiau o viziune sistematică a procesului politic (Easton, 1960). Totuși, noi ne referim aici la textul lui Scharpf, 1999, care aplică într-un caz dat din procesul de integrare europeană ambele concepte pentru
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
prin eliminarea treptată a celorlalte răspunsuri posibile, Înaintând printr un culoar tot mai Îngustat de restricții. Gândirea convergentă generează o informație nouă din informații date și ca urmare a numeroaselor restricții, prin evaluări continue, problema este riguros structurată iar răspunsul - output-ul este unic, determinat riguros și fără greș. Dominată de referința logică, bazată pe un sistem Închegat de cunoștințe În domeniu, gândirea convergenta, confundată de cele mai multe ori cu Însăși inteligența umană, folosind elemente și legi cunoscute nu poate să ducă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin eliminarea treptată a celorlalte răspunsuri posibile, Înaintând printr-un culoar tot mai Îngustat de restricții. Gândirea convergentă generează o informație nouă din informații date și ca urmare a numeroaselor restricții, prin evaluări continue, problema este riguros structurată iar răspunsul - output-ul este unic, determinat riguros și fără greș. Dominată de referința logică, bazată pe un sistem Închegat de cunoștințe În domeniu, gândirea convergenta, confundată de cele mai multe ori cu Însăși inteligența umană, folosind elemente și legi cunoscute nu poate să ducă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
faptul că cel mai important grup de factori creativi este sintetizat În gândirea divergentă, caracterizată prin fluență, flexibilitate și originalitate. Gândirea divergentă asigură producerea dintr-un grup de informații date nu a unui răspuns unic ci a mai multor soluții (outputuri) iar restricțiile fiind puține, este posibilă apariția unor răspunsuri originale, dar nu totdeauna viabile și sigure. In general, Întregul sistem de Învățământ, solicitând din partea elevului sau studentului, răspunsuri unice, cultivă practic În exclusivitate gândirea convergentă, solicitând dominant emisfera stânga a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
faptul că cel mai important grup de factori creativi este sintetizat În gândirea divergentă, caracterizată prin fluență, flexibilitate și originalitate. Gândirea divergentă asigură producerea dintr-un grup de informații date nu a unui răspuns unic ci a mai multor soluții (outputuri) iar restricțiile fiind puține, este posibilă apariția unor răspunsuri originale, dar nu totdeauna viabile și sigure. In general, Întregul sistem de Învățământ, solicitând din partea elevului sau studentului, răspunsuri unice, cultivă practic În exclusivitate gândirea convergentă, solicitând dominant emisfera stânga a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
elemente ale „performanței În tranziția către economia bazată pe cunoaștere”: ) productivitatea generală a muncii (PIB per ore lucrate). ) performanța științifică și tehnologică (patente europene and SUAper capita). ) performanța științifică și tehnologică (publicații științifice per capita). ) utilizarea infrastructurii informaționale (e comerț, outputul infrastructurii informaționale). ) eficiența sistemului educațional (rata de succes a școlarizării)”. Acest sistem de indicatori de detaliu este util pentru urmărirea constituirii societății cunoașterii, dar pentru România, care se găsește Întro situație critică, de criză, a sistemului de cercetare, dezvoltare și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
elemente ale „performanței În tranziția către economia bazată pe cunoaștere”: ) productivitatea generală a muncii (PIB per ore lucrate). ) performanța științifică și tehnologică (patente europene and SUAper capita). ) performanța științifică și tehnologică (publicații științifice per capita). ) utilizarea infrastructurii informaționale (e comerț, outputul infrastructurii informaționale). ) eficiența sistemului educațional (rata de succes a școlarizării)”. Acest sistem de indicatori de detaliu este util pentru urmărirea constituirii societății cunoașterii, dar pentru România, care se găsește Întro situație critică, de criză, a sistemului de cercetare, dezvoltare și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
îmbunătățirea percepției, înțelegerii și a abilităților de învățare. Nu tratează, nu vindecă, ci este doar o abordare inovativă de facilitare, de dezvoltare a procesului de învățare prin trei modalități: vizuale, auditive și vestibulare, încât individul să-și moduleze inputul și outputul senzorial. În ceea ce privește evaluarea senzorialității autistului, testul Profilului senzorial (Dunn Winne, 1999) poate fi folosit în scopul evaluării nivelului senzorial de la naștere până la vârsta a III-a. Este centrat pe subiecți, familie, mediu educațional (http://harcourtassessment.com). Prin intermediul lui se urmărește
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
numeroase chestiuni legate de controlul lor empiric. Se poate trece, prin urmare, la analiza primului grup de elemente, cele procedurale, restul urmând a fi examinate în următoarele paragrafe. Cele două dimensiuni procedurale pot fi împărțite în două grupe: prima include output-ul decizional și aplicarea sa referitoare la respectarea legilor; a doua se referă la relația dintre input și output și vizează responsabilitatea (accountability). Privitor la cele două dimensiuni există deja o literatură foarte amplă care nu va fi reluată aici
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
procedurale, restul urmând a fi examinate în următoarele paragrafe. Cele două dimensiuni procedurale pot fi împărțite în două grupe: prima include output-ul decizional și aplicarea sa referitoare la respectarea legilor; a doua se referă la relația dintre input și output și vizează responsabilitatea (accountability). Privitor la cele două dimensiuni există deja o literatură foarte amplă care nu va fi reluată aici. Pentru fiecare dimensiune se vor analiza, în termeni esențiali, trei aspecte: definiția empirică, problemele de aplicare și condiția sau
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
puternice și active. Ele sunt identice cu cele remarcate pentru responsabilitate (accountability). Mai mult decât atât: doar acest tip de societate civilă și de structuri intermediare pot face posibilă (cel puțin) o dovadă de receptivitate (responsiveness): percepția propriilor nevoi. În ceea ce privește output-ul guvernamental, numai în democrațiile și societățile bogate, foarte dezvoltate, răspunsul guvernanților capătă sens. Factorul economic, atât de important în consolidarea democratică, devine astfel relevant pentru obținerea unui răspuns din partea guvernului la nevoile cetățenilor. Concluziile (parțiale) care pot fi trase
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat Equality of Educational Opportunity 35. Cunoscut drept Raportul Coleman, documentul a pus în evidență discrepanța dintre inegalitatea de input și inegalitatea de output în procesul de educație din școlile americane. Ipoteza avansată de Coleman și confirmată de studiile empirice în peste 3000 de școli era că resursele școlilor și calitatea profesorilor contau mai puțin în determinarea rezultatelor școlare decât factorii sociali extrașcolari, precum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Coleman se referă la propriile sale cercetări asupra inegalității de oportunități în școlile americane, considerând că "rezultatele cercetării au arătat mai multe lucruri care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi aceasta: dacă definim inegalitatea la output, nu aflăm o metodă de a împărți resursele publice astfel încât să evităm distribuirea rasială a inegalității performanțelor școlare; dacă definim inegalitatea la input, atunci politicile publice "trebuie să invadeze casa". La Rawls, egalitatea oportunităților este misiunea unei agenții centrale stabilite
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
din care s-a inspirat nu au avut nici ei astfel de preocupări. Aceștia au redus dreptatea la problema legitimității de input, adică la o strategie a puterii, așa că Marx a răsturnat problema și a redus dreptatea la legitimitatea de output, adică la o altă strategie a puterii. El a crezut că solidaritatea este o problemă de calcul, așa cum au crezut și contractualiștii liberali, iar guvernarea este o treabă de spontaneitate naturală, așa cum a crezut Adam Smith. Pentru Marx, este suficient
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a cărui condiție de posibilitate să fie un nou concept de solidaritate, bazat pe Facebook, pe internet și pe noile libertăți. Adică este din nou vorba de a pune coeziunea înainte principiilor și de a defini dreptatea ca legitimitate de output. Acest tip de socialism ar fi lipsit de riscuri, pentru că s-ar sustrage posibilității de a fi instrumentat de strategiile puterii. Ar fi vorba de o coeziune autentică bazată pe sentimentul de prietenie al comunității globale, Acest sindicalism de loisir
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să nu fie naturale psiho-sociale ci orientări specifice la condiții socio-culturale. Între subiecții din cele cinci țări studiate (Statele Unite, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Italia și Mexic) există diferențe de orientări cognitive către sistemul politic și către procesele de input și output, diferențe de afect de sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și subcultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]