954 matches
-
în flacără o panglică de magneziu până aceasta se aprinde. Produsul rezultat îl introduceți apoi într-o eprubetă și apoi adăugați 2 mL apă și 2-3 picături fenolftaleină. Ustensile și reactivi Ecuația reacției Ecuațiile proceselor de oxidare și reducere Agent oxidant Agent reducător 3. Stabiliți prin metoda redox, coeficienții stoechiometrici ai următoarelor reacții: a) b) c) d) 4. Un element al pilei Daniell are anodul confecționat din: a) zinc; b) cupru; c) fer; d) aluminiu 5. Anodul acumulatorului de plumb este
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
Reprezentarea convențională a celulei electrochimice, a cărei reacții generatoare de curent corespunde ecuației: 10. O plăcuță de cupru se introduce într-o soluție de acid azotic; are loc reacția: a) Notați coeficiențoi stoechiometrici ai ecuației reacției chimice și precizați agentul oxidant și agentul reducător; b) descrieți anodul și catodul acumulatorului de plumb; c) scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc la electrozii acumulatorului cu plumb, când acesta produce curent electric. 11. În circuitul exterior al unei celule galvanice: a) ionii pozitivi
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
catod;d) electronii se deplasează de la catod la anod; 12. Prin încălzirea unui amestec de azotat de potasiu și fer se obține azot. Ecuația reacției chimice care are loc este: Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției chimice și precizați agentul oxidant și agentul reducător; 13. Într-o soluție de CuSO4 4 M se introduce o sârmă de aluminiu cu masa de 6,5 g, după reacție sârma cântărește 7,65 g. Se cere: a) masa de aluminiu dizolvată și masa de
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
c) la anod se degajă hidrogen; d) la catod se formează un compus al MnIII 15. Carbonul reacționează cu acidul sulfuric conform ecuației reacției chimice: H2SO4 + C → SO2 + CO2 + H2O Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției chimice și precizați agentul oxidant și agentul reducător; 16. Se dă șirul de transformări: Să se determine: a) substanțele a, b, d; b) agentul oxidant și agentul reducător; c) puritatea carburii de calciu dacă s-au folosit 9,5 g carbură iar în ultima reacție
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
sulfuric conform ecuației reacției chimice: H2SO4 + C → SO2 + CO2 + H2O Notați coeficienții stoechiometrici ai ecuației reacției chimice și precizați agentul oxidant și agentul reducător; 16. Se dă șirul de transformări: Să se determine: a) substanțele a, b, d; b) agentul oxidant și agentul reducător; c) puritatea carburii de calciu dacă s-au folosit 9,5 g carbură iar în ultima reacție au fost necesari 200 cm3 soluție KMnO4 1N. 17. Un element care s-a oxidat: a) a primit electroni ; b
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
în ultima reacție au fost necesari 200 cm3 soluție KMnO4 1N. 17. Un element care s-a oxidat: a) a primit electroni ; b) a cedat protoni; c) a primit protoni; d) a cedat electroni ; 18. Într-o reacție redox, agentul oxidant este specia chimică care conține un element care: a) s-a oxidat; b) a acceptat protoni;c) s-a redus; d) a cedat electroni. 19. Notați coeficienții stoechiometrici și precizați agentul oxidant și agentul reducător: a) b) c) d) 20
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
cedat electroni ; 18. Într-o reacție redox, agentul oxidant este specia chimică care conține un element care: a) s-a oxidat; b) a acceptat protoni;c) s-a redus; d) a cedat electroni. 19. Notați coeficienții stoechiometrici și precizați agentul oxidant și agentul reducător: a) b) c) d) 20 În cursul descărcării acumulatorului de plumb, concentrația electrolitului.........(scade/crește). 21. În 400 g soluție CuSO4 se introduce o plăcuță de fier cu masa de 328 g, după reacție masa plăcuței este
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
care conține un element care: a) s-a oxidat; b) a acceptat protoni; c) s-a redus; d) a acceptat electroni. 26. Zincul în reacție cu acidul sulfuric manifestă caracter.......(oxidant/reducător). 27. Egalați redox următoarele ecuații chimice, stabilind agentul oxidant și reducător: a) b) c) d) e) f) 28. Ce cantitate de cupru reacționează, la cald, cu 200 mL soluție de H2SO4 2M și ce volum de gaz se degajă în c.n? 29. Un element care s-a redus
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
putea bea doar din pahare vegetale, ardeii decapați sau dovlecii supuși unui proces special de uscare. Era o continuare firească a ceremonialului poate păgân al lui Bachus, divina băutură neavând voie să fie atinsă de fier sau orice alt material oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a celei vegetale. Anume, dacă ne-am imagina o scară de niveluri ale caracterului redox al mediului, să le cuantificăm prin potentialul redox, vom vedea că valorile mici, numite și reducătoare, sunt ocupate de animale, iar cele mari, numite și oxidante, de către plante. Mai mult, organismele au nu numai preferințe, dar și potențiale redox proprii, mici În cazul animalelor, respectiv mari În cazul plantelor. Cu alte cuvinte, niciodată un animal nu se va simți bine Într’un mediu oxidant, iar o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adaptării, a compatibilizării cu un mediu el Însuși caracterizat de un potențial redox mai mare decât În trecut, când varietățile negre ale animalelor În discuție nu existau Încă. Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că mediul a evoluat pe direcția subliniată, oxidantă, animalele Își dovedesc capacitatea de adaptare. Când, acum vreo doi ani, mi-am “umanizat” puțin ambientul, pripășind un motănel, nu mi-a fost greu, spre disperarea vecinilor și automobiliștilor, să găsesc unul negru, lucru ce nu mi-ar fi fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lacuri, se formează continuu turba. Deci, procesul de evadare a unei părți din biomasa produsă de plante există dintotdeauna și va funcționa mereu. Evident, partea de oxigen produs de plantă În contul biomasei scoase din circuit se adaugă la zestrea oxidantă a mediului. Dacă privim acest aspect În istoria Pământului, vom vedea că primele cantități de oxigen au apărut acum 2 miliarde de ani, odată cu fotosinteza, au atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani, iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
punct de vedere, al acțiunii cu scop a organismelor, mediul nu este influențat În nici un fel. Numai că, atunci când am discutat despre circuitul Închis de substanță dintre plantă și animal, am lăsat deoparte un factor, anume excrețiile; acestea sunt Întotdeauna oxidante, iar efectul lor oxidativ se adaugă la acela al surplusului de oxigen generat de plante, de care am vorbit. Poate cu alt prilej să detaliez ce modificări de mediu induc excrețiile, În cursul transformării lor pentru a reintra În circuit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Poate cu alt prilej să detaliez ce modificări de mediu induc excrețiile, În cursul transformării lor pentru a reintra În circuit, dar acum, pentru a nu complica și mai mult expunerea, mă mărginesc doar la rezultat: efectele sunt de asemenea oxidante. Una peste alta, planta contribuie prin oxigen, iar animalul prin excreții, la oxidarea continuă a mediului, lucru după cum se vede legic și manifestat de-a lungul Întregii evoluții biologice pe Pământ. După cum se vede, n’am luat În discuție omul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organic de pe fundul lacului de la Podu Iloaie, adică organismele moarte și substanțele organice acumulate de-a lungul vremii, excelentă hrană pentru descompunători. Pentru aceste organisme, creșterea temperaturii e benefică: contrar plantelor, ele au nevoie În acest caz de medii mai oxidante; apa unui lac eutrofizat, chiar prea devreme, ca acela de la Podu Iloaie, prin urmare relativ oxidantă, devine astfel stimulantă, trezindu-le la viață. Creșterea temperaturii În acele zile, până la chiar 35 oC, a susținut astfel activitatea descompunătorilor, care au Început
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lungul vremii, excelentă hrană pentru descompunători. Pentru aceste organisme, creșterea temperaturii e benefică: contrar plantelor, ele au nevoie În acest caz de medii mai oxidante; apa unui lac eutrofizat, chiar prea devreme, ca acela de la Podu Iloaie, prin urmare relativ oxidantă, devine astfel stimulantă, trezindu-le la viață. Creșterea temperaturii În acele zile, până la chiar 35 oC, a susținut astfel activitatea descompunătorilor, care au Început să prelucreze detritusul organic, aflat În mod obișnuit pe fundul lacului, dar mai puțin folosit. Pe seama
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e mai apropiată de cea roșie. Asistăm astfel la fixarea, În “memoria” plantelor, a unei evoluții de la galben la roșu a luminii primite de Pământ În ultimele două miliarde de ani. Dar, știm că tot spre roșu lumina capătă proprietăți oxidante. Este evident că În ultimele două miliarde de ani luați În discuție, Soarele nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot spre roșu lumina capătă proprietăți oxidante. Este evident că În ultimele două miliarde de ani luați În discuție, Soarele nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe măsura progresului filogenetic abia amintit, numărul și cantitatea pigmenților auxiliari din plante scade În favoarea clorofilei a, astfel Încât plantele superioare nu mai conțin pe primii, mai vechi, pigmenți, aceia albastru și roșu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu mai conțin pe primii, mai vechi, pigmenți, aceia albastru și roșu. Apariția și dispariția În cursul filogenezei a pigmenților auxiliari poate fi astfel corelată cu evoluția spectrului luminii solare recepționate pe Pământ, legată ea Însăși de caracterul tot mai oxidant al atmosferei. Ca urmare, În viitorul Îndepărtat, lumina va deveni astfel Încă mai roșie. Și, atunci ne punem Întrebarea de ce natura a apelat prea devreme la clorofilă, când aceasta se dovedește a fi ceea ce plantele vor avea nevoie cândva În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidant, sau cum am arătat mai demult, spre o stare de neconceput pentru animal, dar tolerată de plante, se explică de ce primele organisme pluricelulare vegetale sunt cu mult posterioare celor animale. Ele au apărut abia atunci când condițiile de mediu, prea oxidante fiind, au devenit de nesuportat chiar și pentru plante. Pluricelularitatea a pus Însă În fața noilor organisme probleme noi. Multiplicarea, limitată doar de disponibilitățile de hrană și de condițiile de mediu, a trebuit dirijată, sau mai precis controlată. În paranteză fie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lui. Un alt aspect al “extrovertirii” Îl vom discuta acum, amintind mai Întâi că ea este În stare și de a susține o homeostazie redox a corpului animal. Indiferent ce ar face, animalul e supus unui permanent “bombardament” cu substanțe oxidante, din exterior și din interior, adică rezultate din metabolismul său. Unul din mecanismele prin care se apără, adică Își păstrează homeostazia, constanța parametrilor biologici, e tocmai pierderea continuă de celule amintită mai Înainte, pe care are grijă ca În prealabil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de aproximativ trei ori spre timpurile actuale și, mai mult, această evoluție are loc sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
gamma și cosmic, dar emite În spațiu o radiație electromagnetică de lungime mare de undă, anume infraroșie. O primă analiză ar fi tentată a lua În discuție proprietățile reducătoare ale radiației solare incidente, caracteristice lungimilor de undă mici, respectiv proprietățile oxidante ale radiației emise de Pământ, caracteristice lungimilor de undă mari. Implicit, știind că forma reducătoare e mai bogată În energie decât cea oxidantă, Pământul ar fi supus unui proces de acumulare de energie sau, În termenii noștri, de reducere, ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]