918 matches
-
răspunsul vasoconstrictor la perfuzia de L-NMMA, un inhibitor de NO-sintetază, este crescut; aceasta sugerează alterarea producției bazale de NO [Kiowski et al. 1994]. Mecanismul exact prin care fumatul induce disfuncția endotelială nu a fost bine definit, însă contribuția stresului oxidativ augmentat este foarte probabilă. Hipertensiunea arterială La pacienții cu HTA esențială se constată alterarea producției de NO (dar și de endoteline). Astfel, perfuzia intraarterială de L-NMMA la hipertensivi are un efect vasoconstrictor mai redus decât la normotensivi [Calver et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cu alterarea funcției endoteliale (vezi mai sus). Dincolo de factorii de risc clasici în populația non-renală, la pacientul uremic se adaugă o serie de factori de risc specifici care potențează disfuncția endotelială [Harper și Bates, 2003] (vezi figura 1): hiperhomocisteinemia; stresul oxidativ; acumularea inhibitorilor endogeni ai NO-sintetazei (de exemplu, ADMA). Hiperhomocisteinemia Hiperhomocisteinemia (HHC), cu o prevalență de circa 100 de ori mai mare la uremici în comparație cu populația generală, se asociază independent cu creșterea morbi-mortalității cardiovasculare, atât în populația non-renală, cât și în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
independent cu creșterea morbi-mortalității cardiovasculare, atât în populația non-renală, cât și în cea renală. Homocisteina prezintă un efect toxic direct asupra endoteliului, in vitro, stimulând de asemenea proliferarea celulelor musculare netede [Blundell et al., 1996; Tsai et al., 1994]. Stresul oxidativ Speciile reactive ale oxigenului peroxinitratul, peroxidul de hidrogen (H2O2), superoxidul (O2 ), hidroxilul (OH) sunt sintetizate în mod continuu in vivo de către celule ca macrofagele, celulele endoteliale și cele musculare netede. Producția acestora este contracarată de către enzimele antioxidante (ca superoxid-dismutaza (SOD
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
oxigenului sunt implicate în oxidarea LDL [i a Lp(a), aceste lipoproteine oxidate fiind toxice pentru endoteliu și, în același timp, mai ușor fagocitate de către macrofage, cu formarea de celule spumoase [Annuk et al., 2003]. Dovezile directe asupra implicării stresului oxidativ în alterarea endotelială [i/sau în ateroscleroza accelerată din uremie sunt reduse ca număr. Totuși, este cunoscut faptul că, în insuficiența renală cronică, activitatea antioxidantă este redusă [Westhuyzen et al., 1995], oxidarea LDL este crescută și există un nivel crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
din uremie sunt reduse ca număr. Totuși, este cunoscut faptul că, în insuficiența renală cronică, activitatea antioxidantă este redusă [Westhuyzen et al., 1995], oxidarea LDL este crescută și există un nivel crescut al anticorpilor anti-LDL oxidat, ceea ce sugerează un stres oxidativ crescut [Maggi et al., 1994]. în plus, bioincompatibilitatea sistemelor de dializă generează o cantitate crescută de radicali liberi ai oxigenului [Westhuyze et al., 1995; Haklar et al., 1995]. De asemenea, după cum am menționat mai sus, este posibil ca toxicitatea vasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de dializă generează o cantitate crescută de radicali liberi ai oxigenului [Westhuyze et al., 1995; Haklar et al., 1995]. De asemenea, după cum am menționat mai sus, este posibil ca toxicitatea vasculară a hiperhomocisteinemiei să fie exercitată și prin intermediul creșterii stresului oxidativ. în concluzie, stresul oxidativ este, probabil, un factor major implicat în disfuncția endotelială la pacienții uremici, în special la cei hemodializați, dar studii mai aprofundate în această direcție sunt încă așteptate. Acumularea inhibitorilor endogeni ai NO-sintetazei Sinteza de NO de către
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cantitate crescută de radicali liberi ai oxigenului [Westhuyze et al., 1995; Haklar et al., 1995]. De asemenea, după cum am menționat mai sus, este posibil ca toxicitatea vasculară a hiperhomocisteinemiei să fie exercitată și prin intermediul creșterii stresului oxidativ. în concluzie, stresul oxidativ este, probabil, un factor major implicat în disfuncția endotelială la pacienții uremici, în special la cei hemodializați, dar studii mai aprofundate în această direcție sunt încă așteptate. Acumularea inhibitorilor endogeni ai NO-sintetazei Sinteza de NO de către NO-sintetază este inhibată competitiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
epidemiologice altfel axiomatice în cardiologie ar putea fi explicată în primul rând prin asocierea concomitentă a malnutriției (frecvent asociată cu niveluri scăzute ale colesterolului seric) cu efecte dominante ale altor factori de risc, neconvenționali (statusul microinflamator etc.), sau cu modificarea oxidativă a lipoproteinelor (proces proaterogenic ce nu implică în mod necesar creșterea cantitativă a acestora). în al doilea rând, doar o parte dintre decesele din cauză cardiacă la pacientul renal pot fi atribuite aterosclerozei. Decesele prin aritmii, moarte subită, edem pulmonar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
nu pare a fi doar consecința unei tendințe de selecție, ci mai degrabă a unei suprasolicitări a sistemului cardiovascular la pacienții tratați prin dializă peritoneală, cauzată de un control volemic mai dificil, un profil lipidic mai nefavorabil și un stres oxidativ mai intens, determinat de către soluțiile de DP [Winkelmayer et al., 2002]. într-un studiu care examinează factorii asociați cu creșterea vitezei undei de puls la pacienții dializa]i peritoneal, Stompór et al. [2003] au arătat ca nivelul plasmatic al factorului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
șoc. (2) Cascada sistemelor complementului inițiază chemotaxia, agregarea, degranularea neutrofilelor și producerea de radicali toxici ai oxigenului. (3) Cascada coagulării activează factorii coagulării X și IX, generând fibrină care se depozitează intravascular, concomitent cu fibrinoliza și CID. (4) Activarea fosforilarii oxidative și apariția leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei inductibile de monoxid de azot ( NO) și eliberarea NO cu vasodilatație și șoc septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, care determină creșterea permeabilității vasculare cu edem
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
agenților patogeni, nivel ridicat de radiații UV-B, concentrația fenilpropanoidelor din anumite părți ale plantelor crește. Profilul fenolic al acestor compuși le conferă în principal caracterul antioxidant, similar cu cel al vitaminei E. Astfel se explică rolul de a preveni distrugerea oxidativă a biomoleculelor de tipul ADN, lipidelor, proteinelor, compuși cu rol important în boli cronice, precum cancerul sau afecțiunile cardiovasculare. Activitatea antioxidantă este datorată proprietăților lor redox, ce le permite să acționeze ca agenți de reducere, donori de hidrogen, stingători ai
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
solketal, acid și trifenilfosfină . DERIVAȚI CINAMICI MACROMOLECULARI Grupa cinamoil, ca unitate fotoreactivă, poate fi inclusă în lanțul principal sau în catenele laterale ale polimerilor. Compușii macromoleculari fotosensibili, ce conțin cromoforul cinamoil pot fi obținuți prin reacții de polimerizare radicalică sau oxidativă, prin policondensare sau prin reacții polimer-analoage. POLIMERI CU GRUPE CINAMOIL OBȚINUȚI PRIN POLIMERIZARE Compușii polimerizabili, ce conțin grupe cinamoil, sunt în general monomeri vinilici nesimetrici. Sinteza acestor monomeri poate fi realizată în general prin esterificarea derivaților de acid cinamic cu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
care depuse pe PET și iradiate, devin insolubile în solvenți organici [300]. • O reacție interesantă este cea a derivaților de acid cinamic, cu grupe OH sau NH 2 în poziția para a nucleului benzenic, care pot fi copolimerizați prin cuplare oxidativă în prezența enzimelor. Polimerizarea catalizată de enzime este o alternativă selectivă de sinteză a polimerilor cu grupe fenolice. Oligomerii obtinuți (tetramer-pentadecamer) astfel, din acidul cumaric, cafeic, ferulic și sinapic liberi sau sub formă sulfatată, sunt potențiali anticoagulanți. Măsurătorile biologice indică
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
substanțelor eliberate din focarul inflamator, determină trecerea în circulație a unor precursori medulari însoțită de creșterea numărului de polimorfonucleare circulante care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele fixe și monocitele (macrofage mobile) care circulă pe cale sanguină spre focarul de infecție. În aceste mecanisme fagocitare intervin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
H2O în compartimentul mitocondrial. Energia eliberată va fi stocată prin sinteza de ATP. Din estimările cantitative rezultă că în timpul oxidării complete a unei molecule de glucoză rezultă 38 de molecule ATP. În prezent este în general acceptabilă ideea că evenimentele oxidative și ale fosforilării sunt catalizate de cinci complexe enzimatice, dintre care patru sunt complexe respiratorii, iar cel de-al cincilea este ATP-sintetaza. Fiecare complex respirator reprezintă un segment bine definit al lanțului transportor de electroni. Fosforilarea oxidativă este cea mai
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ideea că evenimentele oxidative și ale fosforilării sunt catalizate de cinci complexe enzimatice, dintre care patru sunt complexe respiratorii, iar cel de-al cincilea este ATP-sintetaza. Fiecare complex respirator reprezintă un segment bine definit al lanțului transportor de electroni. Fosforilarea oxidativă este cea mai importantă funcție a mitocondriilor, proces prin care energia eliberată prin reacțiile oxidative ale lanțului transferului de electroni este utilizată pentru sinteza de ATP. În realizarea acestei funcții un rol cheie îl deține ATP-aza - ATP- sintetaza mitocondrială, implicată
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
patru sunt complexe respiratorii, iar cel de-al cincilea este ATP-sintetaza. Fiecare complex respirator reprezintă un segment bine definit al lanțului transportor de electroni. Fosforilarea oxidativă este cea mai importantă funcție a mitocondriilor, proces prin care energia eliberată prin reacțiile oxidative ale lanțului transferului de electroni este utilizată pentru sinteza de ATP. În realizarea acestei funcții un rol cheie îl deține ATP-aza - ATP- sintetaza mitocondrială, implicată în etapele terminale ale fosforilării oxidative. 1.12. Nucleul Celulele normale de drojdii sunt uninucleate
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a mitocondriilor, proces prin care energia eliberată prin reacțiile oxidative ale lanțului transferului de electroni este utilizată pentru sinteza de ATP. În realizarea acestei funcții un rol cheie îl deține ATP-aza - ATP- sintetaza mitocondrială, implicată în etapele terminale ale fosforilării oxidative. 1.12. Nucleul Celulele normale de drojdii sunt uninucleate; unicul nucleu, de formă sferică sau ovală, mai rar neregulat lobat, are o poziție excentrică datorită vacuomului, care în multe faze ale ciclului de dezvoltare este constituit dintr-o mare vacuolă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ales tot mai rapidă pe măsură ce ne apropiem de prezent, a biosului constituie un argument, pentru că Într’un mediu stagnant, evoluția biosului s’ar fi redus la o eventuală compatibilizare, oprindu-se demult. După ce, În capitolul anterior, am discutat despre tendința oxidativă manifestată de evoluția mediului, așa cum se reflectă ea la nivelul unor parametri chimici și biologici, mi-am propus să detaliez acest aspect, Însă punând accentul pe mecanismul acestui fenomen. La baza tendinței oxidative a evoluției stă, paradoxal, ceea ce ar trebui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În capitolul anterior, am discutat despre tendința oxidativă manifestată de evoluția mediului, așa cum se reflectă ea la nivelul unor parametri chimici și biologici, mi-am propus să detaliez acest aspect, Însă punând accentul pe mecanismul acestui fenomen. La baza tendinței oxidative a evoluției stă, paradoxal, ceea ce ar trebui să confere stabilitate, anume relația dintre producători și consumatori din cadrul acelei asociații de organisme numită biocenoză, mai intuitiv, relația dintre plantă și animal. Anume, planta realizează, pe baza energiei solare, o transformare reductivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
producători și consumatori din cadrul acelei asociații de organisme numită biocenoză, mai intuitiv, relația dintre plantă și animal. Anume, planta realizează, pe baza energiei solare, o transformare reductivă a bioxidului de carbon În glucoză, eliberând oxigen, iar animalul opune o transformare oxidativă a glucozei În bioxid de carbon, recuperând energia pe care altminteri n’ar putea-o primi direct de la Soare, și consumând oxigenul eliberat de plante. La prima vedere, este vorba de un circuit Închis de substanță, doar energia având un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-o primi direct de la Soare, și consumând oxigenul eliberat de plante. La prima vedere, este vorba de un circuit Închis de substanță, doar energia având un circuit deschis. Ca urmare, procesul reductiv din plantă ar trebui să egaleze pe cel oxidativ din animal, deci nivelul redox al mediului să rămână constant. Asta pentru că, În mod ideal, toată biomasa produsă este consumată, mai curând sau mai târziu, de animalul veșnic flămând. Numai că, practic, orice proces decurge cu un randament subunitar, deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acțiunii cu scop a organismelor, mediul nu este influențat În nici un fel. Numai că, atunci când am discutat despre circuitul Închis de substanță dintre plantă și animal, am lăsat deoparte un factor, anume excrețiile; acestea sunt Întotdeauna oxidante, iar efectul lor oxidativ se adaugă la acela al surplusului de oxigen generat de plante, de care am vorbit. Poate cu alt prilej să detaliez ce modificări de mediu induc excrețiile, În cursul transformării lor pentru a reintra În circuit, dar acum, pentru a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vede legic și manifestat de-a lungul Întregii evoluții biologice pe Pământ. După cum se vede, n’am luat În discuție omul. Aceasta, pentru că am vrut să demonstrez că singur biosul de dinaintea apariției omului civilizat a putut susține evoluția, În sens oxidativ, a mediului, la care asistăm. Omul acționează asupra mediului ca și regnul animal, bineînțeles dacă pune În joc doar activitatea lui naturală. Despre aspectele artificiale ale acțiunii lui ar fi multe de spus și, cred eu, un singur om nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al evoluției, beneficiază de un aport În plus, pe lângă exfolierea pielii, comună cu alte animale, pentru menținerea homeostaziei sale. Planta nu are nevoie de așa ceva: prin Însăși faptul că e o producătoare de substanță reducătoare, planta opune direct ceva acțiunii oxidative a mediului. Poate de aceea, ea păstrează producția de celule a cambiului În interior. Dar acest ultim fapt ne oferă Încă un prilej de discuție, anume istoria evoluției mediului, evident cea din timpul vieții plantei. Dacă pentru intervale mari și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]