1,297 matches
-
podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
umbră pe pământNumai soarele...... XVI. AJUTOR !, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012. Pe malul apei Amiaza tăvălită De biet furnicar Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă răspunsul... Citește mai mult EcosistemPe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță, gropi în care se făcea focul pentru grătar, pescari la pescuit și multe corturi, de toate culorile și mărimile, ascunse printre pâlcurile de copaci. Era începutul perioadei de vacanțe de vară și pe mal vedeai mult tineret de ambele sexe, cu radiocasetofoanele cântând și date la maximum, de parcă nu erau în deltă, la pescuit. Nu prea vedeam pescarii de weekend sau vacanță
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
observase de câțiva ani, dar a ținut numai pentru el înainte de a le împărtăși nepotului, că sânt locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
murdară și cu pânze de păianjeni atârnând în jos, aflată tocmai în vârful turnului. Era disperată, căci nu știa dacă va mai scăpa de-acolo. Dar iată, vede prin geam un semn alb ce apare în zare, de peste copacii unui pâlc îndepărtat de pădure. Parcă e zbor de porumbel alb colindând împrejurimile, căutând ceva peste tot. Se-apropie de turn. Iată, vine și mai aproape, chiar ajunge lângă ea, și se așeză pe pervazul ferestrei unde stătea ea, închisă în turn
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
undița la care meșterea, în iarbă, privi câteva clipe în jurul lui, după care, smulse două frunze imense și păroase de brusture. I le întinse băiatului și dădu din cap, ridicând din sprâncene. Sorin le apucă posomorât și dispăru în spatele unui pâlc de sălcii. Florin rânji cu importanță. El era un bărbat adevărat! Nu avea nevoie de dădăcelile unchiului, se descurca de minune la pescuit și nu-l deranja pe căpitan tocmai când înțepa momeala cu cârligul. - Ei, te-ai descurcat, soldat
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță, gropi în care se făcea focul pentru grătar, pescari la pescuit și multe corturi, de toate culorile și mărimile, ascunse printre pâlcurile de copaci. Era începutul perioadei de vacanțe de vară și pe mal vedeai mult tineret de ambele sexe, cu radiocasetofoanele cântând și date la maximum, de parcă nu erau în deltă, la pescuit. Nu prea vedeam pescarii de weekend sau vacanță
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
cu dor. Ochii, de atunci, îmi sunt plini de rouă Când privesc spre Cer, simt, din nou, că zbor... Dorința ce-am ascuns-o în nevăzute-adâncuri, Mi-aduce cu-al ei strigăt, renașterea din stele. Alină-mi durerea furtunilor în pâlcuri! Sfărâmă cu-n sărut cristale de durere! Din inima-mi aprinsă tresar, de dor, scântei Tăcute, ele ard stingându-se în noapte. Te-aștept, din nou, Iubite, în brațe să mă iei In irisu-mi albastru să te scalzi... cu șoapte
CU ȘOAPTE MĂ ACOPERI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379679_a_381008]
-
caii , speriați, au luat-o razna de-a latul Mureșului, căruța s-a scufundat, văd numai capetele cailor cum înoată prin valuri, zgomotul e infernal, caii fac efortul groaznice, trag, se zbat, rușii cu românii, în urale se năpustesc peste pâlcurile de nemți în toiul tragerilor de artilerie, aruncătoarele înghit flăcări, cad grenadele din toate părțile, peste tot urlă moartea, focurile de armă și de mitralieră cresc în intensitate, nu mai știi din ce parte să te ferești... În sfârșit, iată
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, ... Citește mai mult Vișinii albiți de floareși o-nmiresmată boarece ușor și lin adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos, în vale,cât
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos, în vale,cât mai este un pic răcoare.Iarba fină, verde crud -un covor fin de mătase,are ajurate-n ea: părăluțe,albăstrele, năsturași sidefii,mici pâlcuri de păpădii.Susur de izvor s-aude,... XXIV. NOAPTE DE IARNĂ, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011. În zăpada afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând a noastre amprente
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
chipul mare al nației. Nu știu dacă ați observat, dar printre pietonii obișnuiți, printre pestriții care bat tehui trotuarele, cu sacoșe sau fără, se mișcă și niște indivizi în halate vineții, hîrșite de atîta spălat (și stors), cîte unul sau pîlc, ieșiți pe poarta spitalelor să-și facă micile cumpărături pe la "alimentare". Sau, pur și simplu, să fumeze. Sau, de ce nu, să se plimbe. Nu-i bagă nimeni în seamă. În schimb, dacă sînteți atenți, veți observa că ei ne bagă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intelectualul de tip nou, luminatul despot de azi sălta, copăcel-copăcel, pentru a ne ferici azi cu multilateralele lui abilități. Întrebarea cade firesc. Dacă Washingtonul, capitala lumii, inaugurează acum un zguduitor memorial al holocaustului verde, spre care dl. Iliescu, însoțit de pîlcul de gaițe gureșe, se îndreaptă fuguța, de ce n-ar avea și Bucureștii, capitala sîngeroasei revoluții anticomuniste, un memorial al holocaustului roșu, în care să fie prezente și Canalul, și Gherla, și Aiudul, și Piteștiul, cu sinistrul cortegiu de orori comise
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de soarele verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffé Marlene Dietrich, Discoteca Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pîlcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei sale Maruca. Ce fantastică metamorfoză! În domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, își găsiseră, ani la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filtru) spurcau tot, nu și numele sacrosanct al șefului cel mare și al celor de la sfînta mînăstire Secu. Schizofrenie curată. Repetînd, în mic, schizofrenia generalizată a unei țări cu regim de împrumut. Cînd, strict la zece, TBC-ul se închidea, pîlcul rezistent pornea în podghiaz și se oprea la gara internațională (adică de legătură doar cu popoarele marii Uniuni Sovietice) Nicolina, unde, cu voie de la... miliție, se putea sta pînă în zori la o cinzeacă multiplicată. La boemăăă, la boemăăă, șansoneta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
societate invitată, iar alocuțiunilor de real bun gust le urmează cupele de șampanie, licoarea "bășicuțelor care urcă" ar spune Michel Onfray. Apropo de champagne. Ciocnind, repetat, pe fondul rumorii generale, cu amicul C., parșivul conviv îmi îndreaptă atenția către un pîlc mai frust: Îi vezi cum înfulecă? Și, pentru că e vorba de licoarea francă, mă simt pe loc avocatul diavolului și-l frăgezesc pe companionul meu: Crezi, cher ami, că după Revoluția Franceză, deci după căderea Vechiului Regim, soarelele de-acolo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
te face să crezi că așa s-au născut. Iar cînd calviția mai și ghraseiază (cultural) într-o limbă de lemn unică, atunci tot nașterea, ca predestinare, poate fi invocată. Ghici ciupercă, cine-i? Cînd nucile de cocos alb-vineții se-adună-n pîlcuri negre, de killer-i chilugi, gîndul se bifurcă: lumea în care noi, îngerașii, zburătăcim liberi, colcăie de bestii (cărora trebuie să li se aplice oricum o nucă-n nas), dar parcă, vorba lui Fișel al meu din Dorohoi, mai bine ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau poate suportă loviturile ca să-i dovedească decoltatei virilitatea. Ceea ce mă oripilează nu e prelungirea acestui pugilat unidirecțional, nici iminența spargerii parbrizului, cît "echidistanța" damei, rolul ei de arbitru mut și cinic. Primo tempo. Secondo tempo. Mai știm noi un pîlc ce și-a jucat la fel de decoltat echidistanța după Revoluție. Nesinchisindu-se de croșeurile de dreapta și intrînd echipă în Academie. Îmi este relatat episodul final al unui pugilat (plastic). O face chiar unul din protagoniști, micul David. Care după schimbul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans Hals, care ferită de "interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau nu, pîlcul de țînci, cu maieurile și chiloțeii aruncați în iarbă, goi pușcă, unii cît pumnul, alții cu fuduliile cît pumnul, sfidează cu superbie înțesata arteră și, în chiote de piei roșii, se bucură pur și simplu de plăcerea apei împroșcate. Mașini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acestei mănăstiri, modul cum a fost ales locul unde mai târziu avea să se odihnească pentru totdeauna marele domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Elevii formulează ideile principale sunt sub formă de titlu: 1.Hotărârea domnitorului; 2.Plecarea pâlcului de oșteni; 3.Stabilirea locului mănăstirii; 4.Mănăstirea Putna - străvechi monument. Am cerut elevilor să identifice cuvinte, din legendă, care să arate însușiri fizice și morale ale marelui voievod Ștefan. Cu însușirile găsite, elevii alcătuiesc enunțuri; acestea, legate prin înțeles
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu; Noapte de vară de George Coșbuc. „De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin...” (George Coșbuc, Noapte de vară) „Furtuna trece repede, apare soarele Și noi alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în soare, că
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldova și s-au retras spre coastele de nord ale Mării Negre (Bugeac și sudul Ucrainei), la mijlocul secolului al XIV-lea. La 1349, regele Ludovic se afla la Bistrița, iar la 1350, continuau luptele cu tătarii care mai apăreau încă în pâlcuri, în aceste regiuni, căci dominația lor nu însemna decât strângerea dijmei de la supușii lor est-carpatici, așa cum procedaseră anterior neamurile turcești, pecenegii și cumanii. Tot prin acești ani, în jurul lui 1350, precizează Iorga, și lituanii păgâni ("liftele păgâne", cf. cronicile), aflați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
antreu. Puteai să-ți agăți acolo cel puțin vreo zece haine. Nici măcar nu m-am întrebat dacă vara o să avem nevoie de el. Fereastra Charlottei rămânea deschisă. În prezent, printre suprafețele argintii ale acoperișurilor, se vedeau ici și colo primele pâlcuri de verdeață. În cursul dimineții, am mai adăugat un scurt fragment la Însemnările mele. Mi-am amintit că, într-o zi, la Saranza, Charlotte îmi vorbise despre viața ei la Paris după primul război mondial. Îmi spunea că perioada aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Moldovei, Ștefan-Vodă hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]