8,265 matches
-
indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective. ... 10. Prin Sentința civilă nr. 191 din 31 ianuarie 2022, Tribunalul Iași a admis acțiunea, obligând pârâtul să stabilească și să plătească salariul de bază pentru funcția de economist în conformitate cu art. 1 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 și să achite reclamantei diferențele de drepturi salariale cuvenite începând cu data de 1 octombrie
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
salarizarea reclamantei a fost făcută în mod eronat, deoarece, potrivit funcției acesteia și specificului unității angajatoare, ar fi trebuit să fie stabilită prin raportare la prevederile art. 1 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 16. Împotriva acestei sentințe pârâtul a declarat apel, arătând că, potrivit art. 193 din Legea nr. 95/2006 coroborat cu art. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2009, institutul este unitate sanitară cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Sănătății și instituție publică finanțată integral
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
modalitatea de stabilire a salariilor, respectiv prin raportare la aplicarea prevederilor anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, adresă care, deși depusă la dosarul cauzei, nu a fost valorificată corespunzător (în condițiile în care pârâtul nu poate efectua plăți salariale fără a avea aprobat de către Ministerul Sănătății statul de funcții, care cuprinde și salariile funcțiilor ocupate). ... 17. La solicitarea instanței de apel, apelantul-pârât a depus nota privind încadrarea salariatului, în care se consemnează că
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
cererii de suspendare și a cererii de anulare a Ordinului comun nr. 23/15/2021, precum și excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de suspendare și a cererii de anulare a ordinului comun. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anterior sesizării instanței de contencios administrativ cu cererile de suspendare și de anulare a actului administrativ, reclamantul avea obligația de a se adresa autorităților publice emitente
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
există raporturi de subordonare ierarhică, cu plângere prealabilă. Ori din actele depuse la dosar nu rezultă că reclamantul ar fi parcurs procedura prealabilă obligatorie. Față de excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii, dar și a inadmisibilității acțiunii, pârâtul consideră că prevederile art. l alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 consacră regula contenciosului subiectiv, în sensul că un act administrativ poate fi anulat numai dacă se dovedește că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
de acest drept subiectiv, ci invocă în realitate apărarea unui interes legitim public, fără ca aceasta să aibă caracter subsidiar interesului legitim privat, motive față de care acțiunea reclamantului este inadmisibilă. Pe fondul cererii de suspendare a actului administrativ, consideră pârâtul că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile cazului bine justificat și ale pagubei iminente, așa cum sunt acestea prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din Legea contenciosului administrativ, reclamantul nearătând care sunt împrejurările legate de starea de
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
starea de fapt și de drept care ar fi de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și nici nu face dovada prejudiciului material viitor și previzibil. - Pe fondul cererii de anulare a actului administrativ, menționează pârâtul că portul obligatoriu al măștii este prevăzut și de acte normative de rang superior Ordinului comun nr. 23/15/2021, respectiv HG nr. 856/2020, nr. 967/2020, nr. 1.065/2020, HG nr. 3/2021 și HG nr. 35/2021, iar prin ordinul contestat sunt prevăzute și
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
și dă posibilitatea acesteia de a desfășura activități fără mască. Cu privire la utilitatea purtării măștilor de protecție, acestea ajută la limitarea răspândirii noului coronavirus, știută fiind calea de transmitere aerogenă a virusului. În ceea ce privește aspectele de neconstituționalitate, pârâtul Ministerul Sănătății învederează următoarele: Art. 53 din Constituția României, republicată, prevede la alin. (2) că restrângerea drepturilor „poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică“, iar măsurile trebuie să fie proporționale cu situația care le-a determinat
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. A solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. Pe cale de excepție, pârâtul a invocat excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii și lipsa interesului reclamantului în formularea acțiunii. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că aceasta este invocată sub două aspecte: unul, sub aspectul motivării cererii de chemare în judecată exclusiv pe excepția
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
A solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. Pe cale de excepție, pârâtul a invocat excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii și lipsa interesului reclamantului în formularea acțiunii. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că aceasta este invocată sub două aspecte: unul, sub aspectul motivării cererii de chemare în judecată exclusiv pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 192/2020, iar unul sub aspectul neparcurgerii procedurii prealabile. Cu privire la primul aspect, este de
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
constatând că acestea sunt neconstituționale în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță. Cu privire la lipsa procedurii prealabile, pârâtul invocă prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin care legiuitorul a stabilit, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
inadmisibil, obligativitatea formulării plângerii prealabile în cazul actului normativ subzistând chiar și după modificările aduse articolului 7 din Legea contenciosul administrativ prin Legea nr. 212/2018, prin introducerea alin. (5) la acest text de lege indicat, alineat care vizează, în opinia pârâtului, actele administrative cu caracter individual. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea prezentei acțiuni, pârâtul Ministerul Sănătății arată că, așa cum reiese din prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
administrativ prin Legea nr. 212/2018, prin introducerea alin. (5) la acest text de lege indicat, alineat care vizează, în opinia pârâtului, actele administrative cu caracter individual. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea prezentei acțiuni, pârâtul Ministerul Sănătății arată că, așa cum reiese din prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, interesul este o condiție a exercitării dreptului la acțiune, iar reclamantul trebuie să justifice în persoana sa interesul legitim, precum
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
actului normativ contestat și îngrășarea excesivă a reclamantului, în condițiile în care prevederile Ordinului nr. 23/15/2021 nu interzic și nu îngrădesc activitățile fizice individuale. În ceea ce privește critica referitoare la competențele medicului de medicina muncii din cadrul unității, precizează pârâtul că reclamantul se referă la art. I pct. 2 din Ordinul comun nr. 23/15/2021, care are următorul conținut: „În anexa «Instrucțiuni generale privind măsurile de igienă», la capitolul I «Portul măștii», punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
nivel național, fiind recomandate și de OMS, cu scopul reducerii riscului de transmitere a virusului, portul măștii de protecție în exterior fiind o măsură necesară în contextul epidemiologic actual. Referitor la capătul de cerere privind suspendarea Ordinului comun nr. 23/15/2021, pârâtul invocă excepția inadmisibilității acestui petit, prin raportare la prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în motivare arătând următoarele: Actul normativ contestat de reclamant, care modifică Ordinul comun nr. 874/81 din 22.05.2020, a fost emis în temeiul H.G.
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în contextul determinat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Față de premisele adoptării actului în discuție, obiectul de reglementare și scopul acestuia, apreciază pârâtul că Ordinul comun nr. 874/81/2020, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 23/15/2021, face parte din categoria de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, fiind un act emis pentru înlăturarea consecințelor
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
art. 14 și art. 15 din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării unui act administrativ, ca o excepție de la principiul executării din oficiu a actelor administrative, se poate dispune numai dacă sunt întrunite cumulativ cele două condiții. Pe fondul cauzei, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Contrar afirmațiilor reclamantului, Ordinul comun nr. 23/15/2021 de modificare a Ordinului comun nr. 874/81/2020 nu a fost dat cu exces de putere, prin încălcarea art. 81 din Legea nr. 24/2000, art. 53
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
și proporțională într-o societate democratică. Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 în principal, iar în subsidiar, cu privire la art. I pct. 1 din ordonanță, pârâtul solicită respingerea acestei cereri, conform art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având în vedere că excepția este inadmisibilă. În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a fost atașat întâmpinării, în
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli; (...) ... ... ... III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții A, B, C, D și E, prin Sindicatul Solidaritatea Sanitară B, au chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență „Mavromati“ B, solicitând obligarea pârâtului la plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase și pentru orele de gardă efectuate în baza contractului individual de muncă cu timp parțial, respectiv obligarea la plata sporului în cuantum de
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
și cheltuieli; (...) ... ... ... III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții A, B, C, D și E, prin Sindicatul Solidaritatea Sanitară B, au chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență „Mavromati“ B, solicitând obligarea pârâtului la plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase și pentru orele de gardă efectuate în baza contractului individual de muncă cu timp parțial, respectiv obligarea la plata sporului în cuantum de 50%-75%, prevăzut de articolul unic lit. B pct. 2
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
care a fost învestită, și, față de prevederile art. 8 și 11 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, nu a analizat niciunul dintre motivele invocate în acțiune ca fundament al pretențiilor. ... 17. Au arătat că sunt salariați ai pârâtului pe funcțiile de medici, în cadrul secției de psihiatrie; că fiecare deține câte un contract individual de muncă pentru norma de bază și un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă. ... 18. În
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
Casație și Justiție, cu mențiunea că este vorba de două contracte individuale de muncă diferite: pentru program normal de lucru și, în continuarea acestuia, pentru timp de muncă parțial, aferent activității prestate în linia de gardă. Raportat la obiectul acțiunii, pârâtul precizează că aceste sporuri nu sunt reglementate de art. 3 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru a fi acordate și pentru activitatea de gardă, ci de art. 7 din capitolul II al anexei nr.
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, că, în cauzele în care a fost invocată această critică, autorii excepției au formulat acțiuni în care calitatea de pârât o avea și Ministerul Afacerilor Interne. Prin decizia mai sus amintită, instanța supremă a decis că „Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
Autorii excepției susțineau în acea cauză că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite, și nu Ministerul Afacerilor Interne, iar calitatea de pârât în care a fost chemat acest minister derivă din calitatea sa de angajator, și nu din aceea de ordonator de credite. ... 27. Or, Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016 a avut în vedere doar ipoteza în care Ministerul Afacerilor
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
principiului egalității armelor, se deduce că aceasta ar rezulta din faptul că creditorului îi sunt impuse diverse obligații procedurale pentru sesizarea instanței judecătorești, specifice reclamantului, pe când debitorul nu are nicio obligație în acest sens, acesta beneficiind de statutul de pârât. Se arată că, dacă inițial debitorul are doar calitatea de pârât, ca efect al introducerii contestației, va dobândi „undeva pe parcurs“ și calitatea de reclamant prin admiterea unor pretenții care nu sunt echivoc exprimate într-un act de sesizare al
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]