1,303 matches
-
de Bicaz, la poalele masivului Tarcău, prezintă importanță pentru pescarii de păstrăv numai până la Piatra Neamț. Valea Tarcăului Constituie fond de pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe toată lungimea de 30 km primește ca afluenți principali populați cu păstrăv: Tărcuța, pârâul Dumitru, Bolovăniș, Chichiva, Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Obișnuit, porțiunea liberă la pescuit este de la pârâul Ața sau Brateș în aval. Accesul se face de-a lungul văii, pe drumul Tarcău - Ardeluța. Intrarea pe vale se face din comuna Tarcău, iar de la Ardeluța există drumuri forestiere pe toate pâraiele. Din satul Brateș un drum forestier urcă pe pârâul Brateș până la Bobeica. Cazarea se poate rezolva în casele particulare și la brigadă silvică din satul Brateș, se poate înnopta la cabana turistică Ardeluța, situată la 22 km de gura văii
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
situată pe Brateș, la 2 km de confluența cu Tarcăul - și Ardeluța, situată la gura pârâului Goșman, la 24 km din comuna Tarcău. Valea Putnei - Moldova Izvorăște din masivul Giumalău și se varsă în Moldova, în comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Giumalău și se varsă în Moldova, în comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
este foarte dificilă datorită albiei înguste. Porțiunile libere de vegetație forestieră de aici (destul de rare) fac însă plăcut pescuitul cu musca artificială. Se folosește de obicei „furnica” și „viespea”. Râul Moldova Este apă de munte de la izvoare până la confluența cu pârăul Ozana la podul din comuna Cristești. Este împărțit în mai multe fonduri de pescuit și anume: Izvoarele Moldovei, până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții: Moldova I Pojorâta, de la Pârâul Botoșel până la confluența cu Valea Putnei în comuna Pojorâta
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
însămi, pentru că-i sunt dragă lui. (M. Eminescu, I, p. 80) șdativ; determină o expresie verbalăț; „De dorul lui și inema și sufletu-i se împle.” (Ibidem, p. 167) șgenitiv; are regent substantivul sufletulț, „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău.” (Ibidem, p. 127) șdativ: are ca regent verbul sunăț; Am renunțat la toate cărțile folositoare lui., șdativ; are ca regent adjectivul folositoareț; • prin intermediul raportului sintagmatic de reluare sau anticipare; forma accentuată a pronumelui personal sau substantivul înlocuit cu alt pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perfect: „Trebuie să fi fost tot ea, prietena tânără, care nu uita pe cei ce nu mai sunt.” (D.Zamfirescu) sau, în sintagme redundante, cu prezumtivul prezent (cu auxiliarul la conjunctiv): „Trebuie să fi existând vreo legendă asupra acestor două pâraie” (C. Hogaș) Când semiauxiliarul (în cazuri rare) este la imperfect, verbul principal se află în mod obligatoriu la conjunctiv perfect. În sintagma predicatului în care se cuprinde ca semiauxiliar, verbul a trebui rămâne invariabil și din punctul de vedere al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât: „Nu mi-ar părea nici mai mici de cum îmi par azi.” (M.Eminescu, P.L., 24) Când complementul dezvoltă o comparație explicită, elementele de relație devin mărci distinctive pe baza situării regentului la comparativ sau la superlativ relativ: „În ce pârău de rece și curgătoare rouă a pus natura un suspin mai adânc de dureroasă dragoste decât glasul Negrei Broștenilor noștri?” (C. Hogaș, 109) Când complementul dezvoltă o comparație implicită, se impun ca mărci distinctive locuțiunile prepoziționale față cu și în raport cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regent; substantivul principal i se subordonează, realizând funcția de atribut, expresie a „obiectului” caracterizat de regent: „Numai că hoțomanul de Pavăl mi-a făcut-o.” (I. Creangă, 71) • a raportului obiect - clasă de obiecte: „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău, La ce statornicia părerilor de rău?” (M. Eminescu, I, 127), Observații: Când se realizează prin adjective pronominale relativ-interogative sau nehotărâte (oricine, orice), identificarea este doar parțială: „Care limbă e-ndestul de bogată, ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat, ca o consecință a influențelor climatice
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care le dau masivitate și înălțimi mari (Bihor, 1 849 m). Există și platouri și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri de brad sau de amestec (molid și fag), iar pe culmi, pășuni folosite pentru creșterea animalelor. În sud se află muntele Găina (1
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o făptură complexă, ca o ființă care a văzut și a suferit multe și poartă în chipul său urma tuturor luptelor sale.“ Simion Mehedinți, România Dunărea Dunărea, al doilea fluviu al Europei izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) prin două pâraie, Breg și Brigach; străbate zece țări, având o lungime de 2 860 km și un bazin hidrografic de 805 300 km2 (221 700 km2 în România), desfășurat în general de la vest la est; trece prin patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Transilvaniei sunt iazuri amenajate de om pe râurile care secau vara, iar la ploile bogate provocau inundații. Ele sunt utilizate pentru piscicultură și irigații. În regiunile de câmpie sunt mai multe tipuri de lacuri: La gurile de vărsare ale unor pâraie, prin astuparea acestora cu aluviuni aduse de râul principal, au rezultat lacuri de tipul limanelor fluviale. Ele sunt frecvente în lunca Dunării (Mostiștea, Oltina) pe dreapta Ialomiței (Snagov), pe stânga Buzăului (Balta Albă). În lunca Dunării există și lacuri de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
necorespunzător se rebutează. j) pe traseul canalelor se pot întâlni construcții supraterane L.A. electrice de înaltă sau joasă tensiune, linii telefonice, drumuri, etc., construcții subterane cabluri electrice, telefonice, conducte de apă și gaze, etc. Canalele pot traversa zone mocirloase, viroage, pâraie, etc. Tehnologia de execuție trebuie să țină cont de situația concretă întâlnită pe teren. 3.1.5. Importanța din punct de vedere funcțional Canalele de derivație au rolul de evacuare a apei uzinate de la hidrocentrală, iar în cazul a două
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
stabilită. Excavarea canalelor totdeauna se atacă dinspre aval spre amonte. Nu se lasă canalul excavat și nebetonat pe timp mai îndelungat și mai ales pe timp de iarnă. Nu se admite debușarea necontrolată în canalul în curs de execuție a pâraielor și a viroagelor cu apă, fără să se ia măsuri de prevenire a avarierii și deranjării în timpul execuției. Nu se admite excavarea canalelor în zona construcțiilor supraterane până nu sunt stabilite: tehnologia de execuție și instrucțiunile specifice de lucru pentru
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de construcții cum sunt: poduri de șosea și de cale ferată; diukere (sifoane) pentru traversarea canalului pe sub un curs de apă sau a firului de apă pe sub canal; prize de apă pentru irigații; jgheaburi de traversare a canalului de către torente, pâraie; apeducte traversarea canalului peste cursuri de apă; tubație de drenaj pe sub canal; descărcător lateral de ape, etc. 3.2. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE 3.2.1. Pregătirea atacării lucrărilor Tehnologia de execut impune realizarea graficului de executie conform tabelului 3.5
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
aval, după tehnologia cunoscută de executarea umpluturilor la digurile lacurilor de acumulare; se așterne materialul drenant pe taluzurile după care se toarnă pereul de beton. E) Lucrări de artă pe canale. Traseul canalelor de derivație a hidrocentralelor intersectează pe parcurs pâraie, torente, drumuri și căi ferate, conducte de gaze și de apă, etc. sifoane (diukere) se construiesc pentru trecerea canalului pe sub pârâu sau trecerea pârâului pe sub canal; apeducte ce traversează canalul, care poate fi sub formă de jgheab deschis sau conductă
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
apărut avarii datorită neînchiderii digurilor longitudinale în versanți la cote convenabile pentru realizarea retenției. Acest lucru a condus, ca la ploi mari, pe timp de viituri, s-au inundat terenurile prin exteriorul digului de contur al lacului de acumulare, apele pâraielor care au ieșit din albie s-au scurs prin afara cuvetei lacului și s-au descărcat în aval de modul hidroenergetic, în canalul de fugă al centralei, unde a produs breșe erodând materialul de pe taluz și dislocând plăcile de pe taluz
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Apa Principalele cursuri de apă care trec prin co muna Cot nari sunt râul Bahlui și pârâul Măgura. Acestea sunt caracterizate printr un regim de curgere torențial, fapt ce face c a la un regim bogat în precipitații, pe văile pâraielor să se producă viituri, care dau naștere la eroziuni de maluri, prăbușiri de taluz și inundații. Râul Bahlui izvorăște din Dealul mare Hârlău , de la 500 m. altitudine și are o pantă accentuată până la confluiența cu Bahluiețul (Podul Iloaiei). Acesta străbate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
iar în cea mai mare parte în etapa actuală cărămida. Interioarele caselor vechi erau bogat ornamentate, cu scoarțe, carpete și lăicere aplicate pe pereți care astăzi pot fi vizitate de turiști în muzee și complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe cursul pâraielor și văilor de tip împrăștiat sau risipit permite valorificare economică a zonei prin creșterea animalelor și practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești potențate în activitatea lor prin agroturism în județul Neamț Gospodăriile de subzistență • Gospodăriile țărănești apărute în urma reconstituirii dreptului de proprietate
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
al mielului care apare încă din primul secol. Pentru moment, să reți‑ nem doar că asemenea peștelui, mielul este în același timp simbolul lui Cris‑ tos, al creștinului în general și mai ales al apostolilor. Mieii care se adăpau la pâraie, îi simboliza pe creștinii care beau apa vie a învățăturii evanghelice: atunci când erau doi, se desemna Biserica evreilor și Biserica neamurilor. Ca simbol principal al lui Cristos, mielul a înlocuit multă vreme imagi‑ nea directă a lui Cristos, chiar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al mielului care apare încă din primul secol. Pentru moment, să reți‑ nem doar că asemenea peștelui, mielul este în același timp simbolul lui Cris‑ tos, al creștinului în general și mai ales al apostolilor. Mieii care se adăpau la pâraie, îi simboliza pe creștinii care beau apa vie a învățăturii evanghelice: atunci când erau doi, se desemna Biserica evreilor și Biserica neamurilor. Ca simbol principal al lui Cristos, mielul a înlocuit multă vreme imagi‑ nea directă a lui Cristos, chiar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
30 de metri. M-am aruncat în jgheab și m-am dus pe spate. Am ajuns jos și am încercat automatul. Mergea. După mine, a sărit Moșu. Piatra udată Pe o potecuță, am ieșit după cetatea Poenari. Am mers pe pârău. Pietrele erau uscate. Mai încolo, piatra - udă. De ce-i udă? Cel care a trecut a călcat neglijent în baltă și a udat piatra. Dacă mergeam mai departe, mă prindeau. Am părăsit valea. M-am oprit în jnepeni. I-am auzit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
părăsit valea. M-am oprit în jnepeni. I-am auzit când se întorceau. De un fir de păr a atârnat soarta mea. M-am dus în partea cealaltă, spre Aref. Au trecut, mi-am luat automatul și-am mers pe pârăul Pișăretului, la moara lui Mortean. Am ajuns acasă ziua în amiaza-mare. Nu m-a văzut decât o singură femeie la răspântie. Se crucea. “Închină-te, țață Floare, că m-ai văzut, da’ să nu vorbești!” Venea toamna și intrase frica
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]