794 matches
-
unei biserici decorată la interior cu o pictură de bună calitate. Biserica a avut planul dreptunghiular, fiind alcătuită din altar, naos și pronaos, asemănătoare cu bisericile din Arbore (1503) și Reuseni (1504. Locașul de cult a fost ridicat de către marele pârcălab Drăgoi (strănepot a marelui pan Drăgoi), la sfârșitul secolului al XV-lea, sau la începutul secolului al XVI-lea, în 1512, fiind înmormântat în biserica ctitorită de el. Au rămas necercetate arheologic necropola din jurul bisericii dispărute și locul unde s-
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
între pronaos și naos, acestea fiind demantelate ulterior. Porțiunile de zid păstrate în fundație aveau câte o fractură plasată aproximativ la mijloc, aceasta putând fi cauza demolării zidurilor. [3] Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova. [4] El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-un document din
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
acest regat.” [6] La sfatul voievodului, el și-a trimis familia și bunurile în Transilvania, din cauza pericolului turcesc ce amenința Moldova, dar nu l-a urmat pe domnitor în exil. Noul domnitor, Ștefan Lăcustă (1538-1540), l-a făcut pe Mateiaș pârcălab de Roman (între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
1940 se mută la Icoana unde există și astăzi. În anul 1950 Ursoaia este atașată de comuna Icoana. Ursoaia este cel mai vechi sat atestat documentar; apare în documentele din 16 ianuarie 1655, când domnitorul Constantin Șerban dăruiește lui Pătrașcu Pârcălabul moșia Stanislaveștilor după cum reiese din monografia județului Olt. Denumirea satului Ursoaia nu reiese din documente scrise, dar se păstrează de la bătrâni mai multe versiuni: Satul Icoana este format din doua cătune: Icoana și Călugăreasa. Satul Floru si-a luat denumirea
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
la fața locului a dus la retragerea unităților de securitate și la salvarea satului de la distrugere. • Plopșoru - Într-un act din 18 iunie 1517 sunt menționați megieșii Târtabă, Stere și Dan Plopșor. • Ceplea - Un document datat : 18.12.1534 al Pârcălabului Vlad Vintilă care donează Mănăstirii Tismana mai multe sate, „săliști și bălti printre care și Năsipul” identificat a fi satul Ceplea. La 24 aprilie 1536 Radu Paisie Voievod, întărește și „Stârcii de la ceple a doua parte”.• Izvoarele - Intr-un hrisov
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
părinților săi. După câteva lupte favorabile, în primele zile ale lui iunie 1530, Moise este obligat să se retragă în Transilvania, unde găsește adăpost la Sibiu. Vlad Vodă Înecatul, noul domnitor, condiționa buna pace cu Sibiul, cerând, imediat, prin Stan pârcălabul cetății Poenari, arestarea și omorârea lui Moise, ocrotit în cetatea Sibiului. În august 1530 Moise, cere ajutorul arhiducelui Ferdinand I, obținând o puternică armată de mercenari condusă de Ștefan Mailat, viitorul voievod al Transilvaniei, pe 24 august intră în Țara
Moise Vodă () [Corola-website/Science/298696_a_300025]
-
filieră germană a pătruns în Ungaria medievală instituția "pólgármester"-ului ("Bürgermeister"), care s-a păstat până în prezent. Din Ungaria noțiunea a iradiat și la răsărit de Carpați, lucru care face ca în dreptul medieval român întâistătătorul unei cetăți să se numească "pârcălab", care era ajutat de consilieri numiți "pârgari" (din magh. "pólgar", "cetățean", preluat din nemțescul "bürger". În Italia primarul se numește "sindaco", în Boemia "starosta" și în Spania "alcalde", termen provenit din limba arabă. În Statele Unite primarii sunt aleși de obicei
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
Răutului, rând pe rând își vând moșiile lor, cu heleșteie și mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Țării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susținătorii domnitorilor din dinastia Movilă, deținând astfel mai multe dregătorii consecutiv: pârcălab de Orhei, clucer, mare paharnic, mare vornic al Țării de Jos. Reușește să se mențină pe ultima funcție și pe timpul domnitorilor Ștefan Tomșa și Radu Mihnea. La 4 februarie 1619 domn al Țării Moldovei este ales croatul Gaspar Graziani originar
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
moartea ei, în 1622, în septembrie 1626 se va căsători cu fiica cea mai mică a domnitorului Radu Mihnea, al cărei nume nu este cunoscut . Miron a ocupat succesiv dregătoriile de ceașnic, (1611), spătar (1615, staroste de Cernăuți, în 1616, pârcălab de Hotin (1618 - 1621. Fiind un bun cunoscător al limbilor turcă și polona, Miron Barnovschi a fost „făcător de pace”, în ducerea tratativelor din urmă războiului turco-polon, de la Hotin, din 1621), la care participase și sultanul Osman al II-lea
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
Iezerul Cahulului, întrebându-și Domnul despre acest aspect, Ioan Vodă le-ar fi dat răspunsul: „îi vom socoti în luptă”. Ioan Vodă a fost căsătorit înainte de domnie cu Maria Rostowski și ca domn, cu Maria Huru, fiica boierului L. Huru, Pârcălab de Hotin. După moartea lui , doi frați de-ai lui după mamă și un nepot, au ajuns pe tronul Moldovei: Ioan "Nicoară" Potcoavă (Crețul), Alexandru Sarpega și Petru Cazacul, care era fiul lui Alexandru, iar un alt frate și un
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
va înlocui clavecinul și clavicordul cu puține resurse financiare la dispoziție ordinul de aproximativ nouă cavaleri se baza pe donații pentru a supraviețui de aceea trebuie continuu furnizate prin alimentație dansul se joacă atât de către fete cât și de către băieți pârcălabul era totodată reprezentantul puterii centrale adică al domnitorului țării în ținut sau județ dacă sunt înlocuiți aminoacizii din anumite poziții structura proteinei se modifică deformațiile dispozitivului mecanic pot fi transmise mai departe în diverse moduri și transformate în indicații citibile
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Cerno More Varna 13 august 1967: U.T. Arad 1-0, (0-0) Fenerbahçe Istanbul Total puncte pentru coeficientul UEFA: 11.0 UTA a dat naștere unor nume legendare ca: Iosif Petschovski, Zoltan Farmati, Ladislau Bonyhadi, Nicolae „Coco” Dumitrescu, Emerich Jenei, Ion Pîrcălab, Ioan Igna, Ladislau Brosovszky, Flavius Domide, Helmuth Duckadam, Marcel Coraș, Silviu Iorgulescu. Peste 40 de jucători care au evoluat de-a lungul anilor la UTA au îmbrăcat și tricoul echipei naționale de fotbal a României. Dintre aceștia, cei mai reprezentativi
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
antrenori Traian Ionescu și Nicolae Nicușor Dumitru). Dinamo obține al doilea titlu de campioană în 1962, când, în lot, mai apar Datcu, Ștefan, Unguroiu (antrenori Nicușor Dumitru și Nedelescu). În 1963, Dinamo câștigă al treilea său titlu. Au mai venit: Pârcălab, Gergely (Tr. Ionescu - Nicușor, cuplul de antrenori). Dinamo câștigă și Cupa României, în 1964, după 5-3 cu marea rivală Steaua (alte noutăți în lotul dinamovist find Radu Nunweiller, O. Popescu). Dinamo a jucat în Cupa Campionilor contra celebrului Real Madrid
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
azi în județul Cernăuți, Ucraina) - d. 10 octombrie 1943, Orsk, Uniunea Sovietică) a fost un arhivar, genealogist, istoric și publicist român precum și membru corespondent (1919) al Academiei Române. Numele familiei este de timpuriu cunoscut în Principatul Moldovei. Astfel apare un Zota, pârcălab de Hotin într-un document de la 20 iunie 1589. În ziua de 4 august 1645 semnează un Zota de Cernăuți ca martor un contract de achiziție al marelui logofăt și ctitor al mănăstirii Coșula Gavrilaș Mateiaș. Frații Ștefan, Ioan, Grigoraș
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Golești, rudă domnului, a cărui piatră tombala de la Mănăstirea Vieroș relatează pe larg evenimentul. Voievodul muntean este obligat să se retragă la Târgul de Floci unde organizează contra-ofensiva; o armată condusă de Dragomir vornicul, Mitrea comisul, Bratu paharnicul și Ioan pârcălabul înfrânge cetele moldovene ale lui Ioan Vodă cel Cumplit și cuceresc Bucureștiul. Pretendentul adus pe tron este prins și executat, capul lui fiind țintuit pe poarta palatului domnesc. Scenă, nu tocmai plăcută, este relatata de Maciej Stryjkowsky care, în călătoria
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
de incinta actuală. În anul 1530, la vreo 500 m mai spre nord-vest de ruinele vechii biserici, marele logofăt Toader Bubuiog a început construirea unei noi biserici de piatră. Ctitorul acestei biserici era un înalt demnitar politic, deținând dregătoriile de pârcălab de Roman (1516-1523) și mare logofăt al Moldovei (1525-1537). În perioada domniei lui Petru Rareș, el a îndeplinit misiuni diplomatice în Transilvania (1527), Turcia (1528) și Polonia (1532). A fost căsătorit cu Anastasia, fiica logofătului Ioan Tăutu (ctitorul Bisericii "Sf.
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
brandemburguri albastre. Pe peretele nordic al aceleiași încăperi este pictată Anastasia, soția ctitorului, îmbrăcată în haine boierești de epocă, îngenuncheată în fața Maicii Domnului. În colțul de sud-est al pronaosului se află un alt tablou în care sunt reprezentați hatmanul și pârcălabul Daniil de Suceava și soția sa Teodosia în fața tronului domnesc pe care stă Maica Domnului cu pruncul. Acel boier a făcut Mănăstirii Humor mai multe danii. Pe pereții bisericii sunt reprezentate multe elemente de factură locală cum ar fi: instrumente
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica veche din Arbore se află de-a lungul drumului național DN2K, care leagă orașele Milișăuți și Solca din județul Suceava. Ctitorul bisericii este boierul Luca Arbore, fiul bătrânului Arbore, pârcălabul de Neamț. El a îndeplinit o lungă perioadă (din 1486) rangul de portar al Sucevei, fiind unul dintre marii boieri ai lui Ștefan cel Mare (1457-1504), sfetnicul de seamă al lui Bogdan cel Orb (1504-1517) și tutorele politic al lui
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în zilele binecinstitorului și iubitorului de Hristos Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în zilele binecinstitorului și iubitorului de Hristos Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător Ioan Botezătorul. Și s-a
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
rozetă în mijloc. În colțurile celor două timpane ale arcului se află sculptate două scuturi prevăzute cu stema familiei Arbore. Între scuturi este o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""Acest chivot și l-a făcut pan Luca Arbure, pârcălab de Suceava, fiul lui Arbure cel bătrân, pârcălab de Neamț, în anul 7011 (1503) aprilie 29"". Lângă mormântul ctitorului, la nivelul pardoselii, se află mormântul soției sale, Iuliana. Inscripția de pe piatra funerară este ștearsă, la începutul secolului al XX-lea
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
ale arcului se află sculptate două scuturi prevăzute cu stema familiei Arbore. Între scuturi este o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""Acest chivot și l-a făcut pan Luca Arbure, pârcălab de Suceava, fiul lui Arbure cel bătrân, pârcălab de Neamț, în anul 7011 (1503) aprilie 29"". Lângă mormântul ctitorului, la nivelul pardoselii, se află mormântul soției sale, Iuliana. Inscripția de pe piatra funerară este ștearsă, la începutul secolului al XX-lea putându-se descifra doar: ""... roaba lui Dumnezeu, Iuliana
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
veci"". O altă piatră de dimensiuni mici a fost pusă de hatman probabil pe mormântul unui copil al său, decedat la o vârstă fragedă. Aici se distingea următorul fragment de inscripție slavonă: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat pan Luca Arbure pârcălab"". Celelalte morminte au pietre funerare cu inscripții șterse. Hatmanul Luca Arbore și-a înzestrat biserica cu obiectele de cult necesare, dar și cu cărți religioase. O icoană pe lemn cu "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul", retușată în secolul al XIX
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
bunăvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a făcut acest Praxiu apostolesc în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Bogdan Voievod, Domn al Țării Moldovei, prin porunca și cheltuiala robului lui Dumnezeu Luca Arbure pârcălabul Sucevei ... l-a dat ... celei din nou zidite biserici de la curtea sa de la Solca, unde este hramul Tăierii cinstitului cap al Înainte mergătorului și botezătorului Ioan, în anul 7015 (1507) luna mai 20"".
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
de 4-5 m, cu 6 bastioane semicirculare și un bastion pătrat (bastionul pătrat a fost totodată și locuința clopotarului). Zidul a fost întărit cu contraforturi la intervale de 4-5 m. Din bastioanele semicirculare a mai rămas doar unul singur ("Turnul Pârcălabului"-"Pârcălab torony"), având incizat anul 1870. S-a păstrat până azi și bastionul pătrat, care servește de intrare în curte (“Turnul de intrare”). În partea de nord-vest se observă în zid urma unui portal încheiat în arc frânt și alături
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]