725 matches
-
pleșcarii, deși ne dădeam coate ca proștii, profitam de generozitatea pădurarului, os de viking și beam ca purceii. În ce anturaj mă aflam, că mi-i și acum rușine, deși parcă, parcă mi-i dor de un bis!! Dacă această pățanie ar fi unicat, mai treacă, meargă. Numai că am avut istorii și mai și cînd am fost la o bere cu "Un regalist convingător" (p. 268), împreună cu alți confrați puși pe șotii. Am asistat în direct și la o oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ales cu nimic și regret și acum că am dat-o în bară. Deși s-ar putea ca Lazaro...să-mi fi tras clapa... Un amic, cu care făceam lungi plimbări prin grădina botanică din Havana, mi-a povestit o pățanie hazoasă pe care a trăit-o un coleg al său. Eram convins, după mature deducții, că pățania a tră it-o chiar el, așa cum am prezentat-o în povestirea "Umor latino-american" (p. 481). Hazul era umbrit de amintirile mele despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca Lazaro...să-mi fi tras clapa... Un amic, cu care făceam lungi plimbări prin grădina botanică din Havana, mi-a povestit o pățanie hazoasă pe care a trăit-o un coleg al său. Eram convins, după mature deducții, că pățania a tră it-o chiar el, așa cum am prezentat-o în povestirea "Umor latino-american" (p. 481). Hazul era umbrit de amintirile mele despre infernalele toalete publice de pe la noi, în anii cînd eram multilateral dezvoltați. Îl amintesc în această prefață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă va omorî. Pornește în iureș spre mine și de data asta mă lovește în plin. Am simțit o durere scurtă și apoi am căzut lat, mort. Și ai înviat, rîde Topuz. Rîde numai el, că ceilalți, foarte agitați, aprobă pățania. Și eu l-am văzut... Pe cine? Pe Berbecul de la Cruce. Era să mă omoare, am reușit să fug. Eu nu l-am văzut, dar cînd trec pe acolo simt că bîntuie necuratul. Îmi fac cruce cu limba! Gura mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Saveta cea frumoasă era un ajutor prețios și medicul o iubea ca pe propriul copil, avînd o încredere totală în ea. De aici se trage legenda care m-a fascinat și m-a făcut să sper și să visez la pățania lui Ali Baba, dar un pic schimbată, adică eu nu eram urît ca acesta și nici doctorul nu era hoț. Legenda spune că rusnacii se apropiau de Prut, deja se auzeau tunurile și doctorul a încredințat Savetei o mașină de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
confrați ai săi ar fi fost imbatabili în luptele navale? Este greu de răspuns, dar cu certitudine că acum ar fi existat un alt fel de suedezi și o altă lume. Ieșind din muzeu impresionat de cele văzute și de pățaniile lui Vasa, îl întreb pe amicul meu, aparent impasibil: Dacă Vasa nu ar fi fost o eroare, (avea centru de greutate prea sus) ce-ar fi fost acum Suedia? Mai puțin decît este. Contrariat, continuu cu sondajul. Adică? Ce este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
asta nu mai este vandabilă... Da, n-am văzut, sigur..., cine a mai văzut o iguană neagră! Ne servește cu ceai, ne mai invită pe la el și altă dată și noi, amuzați de întîmplare, ne întoarcem bine dispuși de această pățanie. Iguana a fost pusă la Reședință, într-un un loc bine ales, cu vizibilitate maximă. Cînd Excelența Sa, ambasadorul unei țări europene, a intrat în reședință, s-a dus glonț la iguană. De unde o ai, Constantin?! De la tîrgul din Havana Veche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
succes. Noi nu ne Împușcăm unul pe altul cum mai faceți voi, și vai de șoarecii care se confruntă astfel cu „sindicatul“ nostru. Dar lăsăm și urme veșnice. Măcar cât durează substanța și nu numai ea. Precum cea lăsată de pățania unui prieten - de astă dată felin - care a greșit, o dată și rău. Acel loc e ocolit, de mulți ani, de toate pisicile ce ajung pe acolo. Dar aici nu e vorba de miros, ci de biocâmpul care se impregnează În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știind naviga... Dar, după ce Între ei și Constantinopol, stăpânind țărmul nordic al mării, s’au interpus tătarii, au luat-o pe uscat. Dreptu-i, se și Încuscriseră cu acei oameni ai stepei, ce fugeau de apă ca pisica, mai ales după pățania cu debarcarea În Japonia, din 1281... Și, dacă tot au ales calea uscatului, rușii ne-au devenit curând „oaspeți“, căci pe la noi trecea drumul cel mai scurt. Trebuie să mărturisesc, În paranteză, că au Încercat și drumul Caucazului de trag
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mulțimea de elevi care râdeau în hohote. „ - Și, cum, măi,.. chiar n-ai știut că „șoarece”, îi porecla ?!” Mă întrebă unul cu lacrimi în ochi. „ - Aaa..!”, în sfârșit, m-am lămurit și eu. Ha-ha-ha..! râseră băieții, amintindu-și cu plăcere pățania, petrecută cu atâția ani în urmă. ...Ha-ha-ha... am tras încă un rând de hohote... toți patru. Iată ce înseamnă a trăi timpul la trecut, a-l avea, a-i da viață !.. A privi îndărăt, nu e oare aprivi înăuntru ?!.. E
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Știam precis că avea să se ducă la Augustus să-i spună totul. Noaptea, în vis, mi-a apărut Pontul Euxin. Marea era foarte frumoasă; navigam fericit către antipozi. În perioada aceea tocmai scriam intens la Metamorfoze; mă oprisem la pățaniile Argonauților. În vis mă găseam exact în locurile acelea și luam parte concret la faptele pe care le povestisem. Am avut o senzație anume, de parcă tocmai mă dedublasem, mă transformasem în două ființe autonome ce se desprindeau din același corp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care l-am regăsit în primul seminar de curs practic la facultate. În anul în care eu devenisem studentă, se alăturase și el Catedrei de Engleză. Nu pot să trec de această perioadă fără să amintesc și de o altă pățanie a adolescenței. Trecuseră nebunii, revoluționarii, eliberatorii ani '60 (evident, pentru lumea occidentală) și trecuserăm de jumătatea deceniului 7. Deși mișcarea feministă a celui de-al Doilea Val nu a fost resimțită deloc în România, aspecte ale backlash-ului - manifestare ciclică în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trebuie să amintesc că am fost și membră a Cenaclului Generații XX condus de Claudiu Iordache, făcând parte dintr-un grup folk împreuna cu Adi Botezatu și Adrian Dinu. Cu trupa de teatru de la Liceul Economic am avut și o pățanie care se putea solda cu consecințe nefaste. Doar solidaritatea directorului și a colegilor de la școală ne-au salvat. Repertoriul pentru concursurile artistice din cadrul diverselor etape ale Cântării României era de neeludat. În fine, dorind să concurăm, am îndrăznit să colorez
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ocazia organizării unui corroborce se pot strânge relațiile intertribale, se rezolvă probleme de interes comun, se stabilesc relații de schimb etc. Dansurile sunt Închinate morții și Învierii, dragostei și geloziei, prieteniei și dușmăniei. Cântecele legate de ritualul inițieri, ce povestesc pățaniile celor trei eroi legendari - malucangurul, kunjulaeuroul (un cangur al dealurilor) și Tjulki, o mică bufniță, sunt cunoscute de toți bărbații adulți, socotite sacre, și nu se intonează În fața tinerilor și femeilor. Aceste trei animale-eroi, susține Charles Mounford „sunt cele mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dar constată că lipsește ciocolata. Apoi, cu un timbru sumbru, ca apa Învolburată de torente, Îl Întrebă ce a făcut cu ciocolata? Cu calm, românul nostru mucalit i-a replicat: „Am mâncat-o!” Ceilalți colegi neafectați de „furcile caudine”, aflând pățania noastră, au fost cuprinși de panica unui nou control,mai ales că urma imediat un zbor intern. Desfăceau și Închideau bagaje, mai mari sau mai mici cu mâini Înfrigurate, tot ce nu li se părea corespunzător cu linia „regulamentului” urma
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
flori tubulare, purpurii În interior. Privesc de la distanță frumoasele și gingașele orhidee, una din minunile florei tropicale și nu Îndrăznesc să mă apropii mai mult de teama pierderii „armoniei”. În același timp pe ecranul minții mi se declanșează automat supărătoarea „pățanie” cu orhideea de la pălăria mea din timpul formalităților vamale de pe Aeroportul din Brisbane! De la Grădina Botanică, pașii se Îndreaptă spre o altă zonă Împădurită, mișunând de curioase viețuitoare, Parcul Zoologic. Vizită rămâne un moment remarcabil, menit să-ți Întipărească În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de protecție și aparatele video de Înregistrare!!! În mare grabă, au comandat un taxi și rugându-l insistent pe șofer să găsească ruta cea mai directă, au ajuns la aeroport, reușind să se conformeze programului stabilit. Eram cu toții fericiți că „pățania dimineții, ce ne pusese nervii la Încercare se Încheiase cu bine. Morala pe care cu toții am reținut-o actele de identitate și În special pașaportul trebuie păstrate la un loc sigur, ferite de degradare, pierdere sau furt. Nici nu ne-
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rezervației, cât și alți amatori, ne-au dat ajutorul să-l scoatem de sub mașină pe micuțul „aventurier” care tremura și scotea sunete prelungi, nelăsându-se prins cu ușurință. După ce l am Încredințat gazdelor, am plecat spre Melbourne, zâmbind fericiți că pățania pinguinului a avut un „happy end”. Mașina gonește În noapte cu viteză crescută pentru a recupera Întârzierea produsă de năstrușnicul „vagabond”! Ne apucă o somnolență plăcută după o zi atât de plină În surprize și mici aventuri de la Phillip Island
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din asfaltul aleilor, ca dintr-un cazan cu apă Înfierbântat. Copacii Își scuturau crengile și frunzele fățuite după spălare, străluceau În lumina soarelui care tocmai a reapărut, tronând pe bolta cerească. Cu hainele umede, dar bine dispuși, ca după o pățanie din copilărie, ne urcăm În mașină. La distanță de un kilometru, Întâlnim un alt complex arhitectural, de astă dată budist, cu numeroase stupe, statui ale lui Buddha În diferite ipostaze, porți, trepte monumentale, basoreliefuri executate cu finețe și spirit artistic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mult, selectând doar câteva, care ne-au plăcut În vizita anterioară. Cu camera de luat vederi reușim să Înregistrăm mai mult pe peliculă decât data trecută, din aceste comori de artă inestimabilă. Cu această ocazie mi-am amintit și de pățania mea, cu doi ani În urmă, când rămasă la ieșirea din Drumul Sacru lângă o tarabă cu ilustrate și albume, am observat cu stupefacție că autocarul nostru s-a Îndepărtat, fără ca nimeni să-și dea seama de lipsă, decât după
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o minge. În preajma pădurii au simțit aerul curat și proaspăt. S-au oprit lângăa râul limpede care șerpuia prin pădure. Fiindcă le era cald, s-au dezbrăcat și au intrat În apa răcoroasă să se scalde. Și-au amintit de pățania lui Ion Creangă din vremea copilăriei și, râzând, Își scoteau apa din urechi. După un timp, au ieșit din râu fiindcă le era frig. Pe mal, Costel, George, Mariana și Andreea se jucau cu mingea, iar Mihai stătea Întins pe
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
În Transnistria plângeam după o bucată de mămăligă. Eram cea mai mică și plângeam: „Eu vreau bucata cea mai mare”. Nu știu cum argumentam. Aveam noroc de ucrainenii care ne mai dădeau lapte. Pâine foarte, foarte rar, neagră. Mai țin minte o pățanie, dar asta e mai hazlie. Nu mai țin minte conversațiile Între părinți. Mama avea grijă să nu avem păduchi, ne scălda și ne căuta de păduchi. Eu eram cu copiii din cartierul acela - era o periferie. Ne duceam iarna la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ajuns plângând la malul ăsta, În Moghilev. Deci eu mă mai luam după copii - nu aveam eu experiența lor, ei Înotau mai bine, dar știu că am zis că nu mă mai depărtez de mal. Asta a fost una din pățaniile unui copil necăjit. Altceva ce mai făceam? În livada aia de pomi mâncam mere. Probabil că laptele și fructele ne-au ajutat, că nici acum n-am boli, n-am suferit de lipsă de calciu sau altele. — Poate vă amintiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să se tipărească bani pentru tot românul. Vom trăi și vom vedea. 8 octombrie 2008 Anteriul lui Arvinte Motto: „O, tempora ! O, mores !” (lat.- „O, timpuri! O, moravuri!”- Cicero) Acum, în prejma declanșării campaniei electorale și pe fondul crizei financiar-economice, pățania lui Arvinte, cuvios viețuitor de mănăstire, al cărui anteriu ajunsese în paragină, ponosit și rupt în coate, fiind nevoit să taie cam a treia parte din poale ca să facă petice, capătă noi dimensiuni și valențe. Arvinte a tot tăiat dintr-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Noi ne predam în chip conștient, ca să nu lipsim de pe altarul de ispășire, pentru păcatele noastre și ale neamului. Deținuții de drept comun fuseseră repartizați în celule, legionarii în camera comună. Când ne-au văzut frații au răsuflat ușurați auzind pățania noastră. Am mai făcut cunoștințe, căci duba era înțesată de legionari, muncitori care în timpul verii lucraseră într-o colonie la Ișalnița. Acum dispoziția era ca toți legionarii, indiferent de pregătire și condamnare, să fie concentrați la Aiud, în vederea constituirii loturilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]