948 matches
-
uneori făcea presupuneri asupra stării civile a tânărului șef de departament, cel cu mutră de spot publicitar, pe care Îl curtau majoritatea telefonistelor, Încă tinere și neștiutoare Într-ale căsătoriei - dădu pe gât, cu o grimasă de dezgust, conținutul unui păhărel de plastic, și o Întrebă, bine dispusă, dacă primise mesajul. — Care mesaj? exclamă Emma. — A, mă rog, nu știu... se grăbi să spună cealaltă, dându-și seama de greșeala făcută. Aruncă păhărelul de plastic În coșul de gunoi și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
gât, cu o grimasă de dezgust, conținutul unui păhărel de plastic, și o Întrebă, bine dispusă, dacă primise mesajul. — Care mesaj? exclamă Emma. — A, mă rog, nu știu... se grăbi să spună cealaltă, dându-și seama de greșeala făcută. Aruncă păhărelul de plastic În coșul de gunoi și se grăbi la postul ei Înainte ca Emma să-i mai poată pune vre-o Întrebare. Mors tua, vita mea - aici așa funcționa. Emma, uimită, introduse moneda În aparat, și pentru că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și se grăbi la postul ei Înainte ca Emma să-i mai poată pune vre-o Întrebare. Mors tua, vita mea - aici așa funcționa. Emma, uimită, introduse moneda În aparat, și pentru că nu se Întâmpla nimic, trase un șut mașinii. Păhărelul Începu să se umple. Câteva picături negre cu aspect veninos Începură să se prelingă prin tub. Când operatoarea de la postul 13 trecu prin fața ei - impregnată de nicotină de la țigara pe care tocmai o fumase pe ascuns la toaletă - o abordă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
m-am gîndit uau, ce bine arată. E foarte Înalt și blond, fiindcă e pe jumătate suedez, și are niște ochi albaștri incredibili. Așa că, atunci cînd m-a invitat În oraș... — ... Întotdeauna, Înaintea unei Întîlniri cu un tip, beau un păhărel de lichior, ca să-mi treacă nervozitatea... — Connor e un băiat extraordinar. E pur și simplu extraordinar. SÎnt o fată foarte norocoasă. Toată lumea vorbește extrem de frumos despre el. E blînd, sufletist și e un tip de succes, și toată lumea ne spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
despre noi. — A... da, mi-a spus, Încuviințează Jack, privind În jur spre micul picnic improvizat, cu un fel de fascinație ciudată pe chip. Știți ceva, cred că, pînă la urmă, putem să mai stăm un pic să bem un păhărel cu voi. Poftim ? Ce-a zis ? — Bravo, zice mama. Îmi face mare plăcere să cunosc prieteni de-ai Emmei ! Mă uit complet siderată cum Jack se așază comod pe pled. Trebuia să mă salveze de toate astea. Nu să li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
am pene verzi! Pene verzi albastre! Și nu sunt peruș, nu peruș! Tangara mă cheamă! Tangara cu cap castaniu! Pascal își suge degetul sângerat. Gazda revine în sfârșit din bucătărie cu o tavă de argint pe care a așezat două păhărele, clondirul cu vișinată și un platou de cornulețe făcute în casă. Unele sunt mărunte cât degetul mic și delicat curbate precum secera lunii noi, altele, de o jumătate de palmă, se tolănesc pe plaja de zahăr pudră ca masculii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
tăcerea mișcătoare, ea va țese, va țese... Tangara strigă. Pas - cal! M-a chemat pe nume, se miră Pascal. ─ E o pasăre deosebită, spune gazda. Învață foarte repede orice nume nou. Scoate dopul carafei și toarnă lichidul în cele două păhărele. E de un vișiniu de Burgundia, iar gustul băuturii e pe măsură. Ce bună e! plescăie Pascal mulțumit. ─ E ultima sticlă. Acum așteptăm roadele viitoare... Cuvântul a chemat în amintire, în închipuire, Pascal de mult bănuiește că sunt tot una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
zice Aurora și își târșâie papucii pe coridor până în bucătărie. Motanul se freacă de picioarele ministrului de externe. Bizar, cugetă, vag, ministrul. Nu mi-ai spus povestea până la capăt, spune el când amfitrioana se întoarce purtând o tavă cu două păhărele și un clondir. N-o știu nici eu pe toată. În orice caz, pasărea a învățat să spună cuvintele cuvenite, fiindcă nu era o pasăre obișnuită ci o tangara cu cap castaniu. A spus cuvintele și de pe pânză s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-ntrebi ce are miercurea, zise el, citindu-mi gândurile, că vezi tu bătaie cu poliția. Eu sunt artistă, declarai eu, plină de importanță. Mai toți artiștii - sculptorii - mamă, da’ greu mai e cuvântul ăsta - mai beau și ei câte un păhărel, din când în când. Ca să nu zic de nenorociții de polițai, adăugai eu, într-un acces de nervi. Las că v-am văzut eu și pe voi pe sub mese, de atâtea ori. — Nu în mijlocul zilei. —E șașe! Șoarele-i la așfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
înăuntru... amănuntele... bruma aceea de șofran... foile de dafin... iar cârnații, desigur! Minunați, cârnații... — Încă puțin? — O să plesnesc... Dar mai putu încă vreo două linguroaie, și niște portocale prăjite, și o cafea neagră și tare ce vopsea ceștile. Și un păhărel de coniac care își merita greutatea în aur, chiar și o țigară de foi, pe care Monseniorul o păstra pentru marile ocazii. — Mă stricați, admise el. Cu o cină, distrugeți toate eforturile mele de ani de zile... Continuă o conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
că este misiunea noastră în lume, să ne slujim poporul, fiecare cum poate și cum crede. S-au așezat în grădină, sub un nuc uriaș, au mâncat pâine proaspătă, slănină și brânză cu ceapă și-au închinat cu câte un păhărel de palincă de prune. Pierduți în vorbe nici n-au băgat de seamă că Dumnezeu acoperise cerul cu o pătură neagră, numită noapte. Ioniță a deschis un su biect - politica. După ce s-au contrazis ei o bună bucată de vreme
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
Haide să mergem în bucătărie, tocmai voiam să iau masa. Te invit și pe tine. Frusina a pregătit o ciorbă de găină și un pilaf bun. Le-am pus la încălzit cât am dat mâncare la porc. Merge și un păhărel de țuică înainte de masă și un pahar cu vin în timpul mesei. Dacă am cu cine să beau un pahar cu vin, altfel merge, eu nu prea beau, am un butoi nedesfăcut de vin iar țuica o am de acum câțiva
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
al Canadei, albul fărĂ leac al dealurilor din preajmă, accentul québecos, care insulta frumusețea limbii franceze, prețurile din magazine comparativ cu bursa ei, În special prețul la țigări și cel la vin, din care Își turna seară de seară un păhĂrel, ca să poată dormi. mie, dimpotrivă, mi se părea că toate acestea dau farmec Québecului. Ultimii ani de la București mă pregătiseră sufletește să plec din țară. Ajunsesem la concluzia că un duh rău pusese stăpânire pe românia, un duh căruia Îi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Încruntă și privește fix un punct de pe podea, cum face de obicei când se gândește intens la ceva. la un moment dat, ușa biroului se deschide și intră Jacqueline cu o tavă micuță de argint pe care se află trei păhĂrele. — Cioc, cioc, cioc ? Întrerup ? gângurește ea plină de grație. Focul aruncă sclipiri roșii În lichidul rubiniu din păhĂrele. Nici gând, Îi răspunde Jean-Claude. Tocmai discutam un text. — Am adus niște digestive. Foarte amabil din partea ta, spune Jean-Claude punând textul deoparte
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la un moment dat, ușa biroului se deschide și intră Jacqueline cu o tavă micuță de argint pe care se află trei păhĂrele. — Cioc, cioc, cioc ? Întrerup ? gângurește ea plină de grație. Focul aruncă sclipiri roșii În lichidul rubiniu din păhĂrele. Nici gând, Îi răspunde Jean-Claude. Tocmai discutam un text. — Am adus niște digestive. Foarte amabil din partea ta, spune Jean-Claude punând textul deoparte. Cred că putem găsi ceva mai interesant de făcut În restul serii. Ce-ați zice dacă v-aș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vreun colț Îndepărtat al memoriei această informație, dar fărĂ succes, pentru că mi-a spus că nu știa exact la cine mă refeream, dar că Nunavikul era plin de astfel de povestitori gata să-și verse tolba cu povești pentru un păhĂrel de Johnny Walker. i-am spus că țineam morțiș să-l Întâlnesc taman pe acela pe care Îl fotografiase manu și, ca să-i reîmprospătez memoria, i-am spus că povestitorul e cel care vinde blănuri de urs pen- tru povești
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
al Canadei, albul fără leac al dealurilor din preajmă, accentul québecos, care insulta frumusețea limbii franceze, prețurile din magazine comparativ cu bursa ei, în special prețul la țigări și cel la vin, din care își turna seară de seară un păhărel, ca să poată dormi. Mie, dimpotrivă, mi se părea că toate acestea dau farmec Québecului. Ultimii ani de la București mă pregătiseră sufletește să plec din țară. Ajunsesem la concluzia că un duh rău pusese stăpânire pe românia, un duh căruia îi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
încruntă și privește fix un punct de pe podea, cum face de obicei când se gândește intens la ceva. La un moment dat, ușa biroului se deschide și intră Jacqueline cu o tavă micuță de argint pe care se află trei păhărele — Cioc, cioc, cioc ? întrerup ? gângurește ea plină de grațieFocul aruncă sclipiri roșii în lichidul rubiniu din păhărele. — Nici gând, îi răspunde Jean-Claude. Tocmai discutam un text. — Am adus niște digestive. Foarte amabil din partea ta, spune Jean-Claude punând textul deoparte. Cred
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ceva. La un moment dat, ușa biroului se deschide și intră Jacqueline cu o tavă micuță de argint pe care se află trei păhărele — Cioc, cioc, cioc ? întrerup ? gângurește ea plină de grațieFocul aruncă sclipiri roșii în lichidul rubiniu din păhărele. — Nici gând, îi răspunde Jean-Claude. Tocmai discutam un text. — Am adus niște digestive. Foarte amabil din partea ta, spune Jean-Claude punând textul deoparte. Cred că putem găsi ceva mai interesant de făcut în restul serii. Ce-ați zice dacă v-aș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
vreun colț îndepărtat al memoriei această informație, dar fără succes, pentru că mi-a spus că nu știa exact la cine mă refeream, dar că Nunavikul era plin de astfel de povestitori gata să-și verse tolba cu povești pentru un păhărel de Johnny Walker. i-am spus că țineam morțiș să-l întâlnesc taman pe acela pe care îl fotografiase manu și, ca să-i reîmprospătez memoria, i-am spus că povestitorul e cel care vinde blănuri de urs pentru povești. Uipuk
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Ce curioasă ești. Invidioaso! Până la pat, stai să-ți povestesc câte ceva! Vrei? - Asta-i bună! Știi cât sunt de curioasă. Ascult! - Draga mea, am mâncat un aperitiv simplu, dar foarte gustos, apoi felul întâi... La fiecare am băut câte un păhărel cu băutură fină, adecvată... Mai mult eu, că el nu bea. A făcut o excepție doar de dragul meu. Iar eu, în tot acest timp, mă perpeleam, mă ascundeam de el și de mine însămi, speriată să nu mă dau de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
a fost ultimul om care l-a văzut și îi ceream detalii... Am înțeles că au ajuns și la restaurant, dar când? După ce au plecat consumatorii de acolo... Că doar nu a fost singur să mănânce ori să bea un păhărel! Este posibil și așa, dar... hai să fim oameni serioși! La munte sunt distracții, jocuri sportive, întreceri..., se fac cunoștințe noi, se încheagă prietenii ori simple amiciții, grupuri... Bine..., dar personalul restaurantului, dacă l-ar fi recunoscut după fotografie, puteau
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
văzîndu-l, ca de un câine credincios pierdut și regăsit. Pascalopol îl conduse pe Felix, ținîndu-l mereu afectuos de braț (se întîlniseră pe Calea Victoriei), și în curând se aflară pe scaune, unul în fața altuia, în biroul moșierului. Acesta turnase în două păhărele un lichior verde. Pascalopol tuși de câteva ori ca un orator care are trac, se plimbă prin casă, iar Felix stătea cu inima puțin strânsă, ca un vinovat care se așteaptă la un rechizitoriu. Pascalopol, după ce bău două păhărele, repede
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
două păhărele un lichior verde. Pascalopol tuși de câteva ori ca un orator care are trac, se plimbă prin casă, iar Felix stătea cu inima puțin strânsă, ca un vinovat care se așteaptă la un rechizitoriu. Pascalopol, după ce bău două păhărele, repede, se hotărî: - Iubite domnule Felix, nu știu dacă ai să mă crezi cîndîți voi spune că țiu mult la dumneata și că am regretat că nu te-am putut vedea. Felix lăsă capul în jos, jenat. Pascalopol părea emoționat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
celibatar. Am nevoie de domnișoara Otilia, ea e micul meu vițiu sentimental. Dacă nu pot fi un amant, rămân totdeauna un neprețuit prieten și părinte. Pentru voi amândoi. Așa să mă crezi. Zicând acestea, Pascalopol își mască emoția bând un păhărel de lichior și se-ntoarse către Felix ca spre o persoană pe care nu vrei s-o mai reții. Felix strânse mâna călduros lui Pascalopol, acesta i-o strânse și mai tare și se despărțiră amândoi cu sufletul G. Călinescu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]