2,742 matches
-
în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului deasupra cocorilor sfârșitul de an galopul calului întunericul umbra lumina toate aprind lumânări de grație gândul acesta gârbovit și umbra lui pe zidul plin de cocoloașe de nori trupuri părăsite visuri mărginirea aleilor plopi fără aer trunchiuri rătăcind prin cadrane solare soarele flautul forța lui răzbind falsul omenirii rostiri năuciri și vocea clară a clopotelor care adună adună adună odată cu flautul toaca răsună răzbit mâinile darnice harnice bat cântă gloria
CONSTAT CĂ SUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363057_a_364386]
-
Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De ce te-ascunzi în citadelă? De ce ești circumspectă, oare? O iarnă-și arde în candelă Clipele reci, fremătătoare. Un stol de lilieci revine, Din vechi caverne părăsite, Dulci amintiri ning dinspre tine Clipe boeme, fericite. Caimac de ceață-i peste râuri, Zid de zăpadă peste urme, Te caut, umbră de desfrâuri... Coboară noaptea peste lume. Se-adună-ncet ciulini, în viață, Circumvoluții în canafuri, Sofisme-nlănțuite-n gheață, Cărți nedeschise-n
CITADELA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363412_a_364741]
-
Din vise-ai vrut să scoți orice nămoluri, dar ai aflat că sunt prin depărtări, speriate de atâtea dezertări și de schimbări perpetue de roluri. Nici dragoste, prin jur, nu prea există, căci omul cel mai singur ai ajuns. Zaci părăsit, de crunt regret străpuns și doar tristețea să mai stea insistă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Înnobilare Singur / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile
ÎNNOBILARE SINGUR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363416_a_364745]
-
Acasă > Strofe > Atașament > REFUGIUL PĂRĂSIT Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat, dar nu ai mai trecut, M-am alintat cu frunze vestejite Cernite lacrimi, doine risipite Jertfind țărânei ultimul sărut. M-a
REFUGIUL PĂRĂSIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363445_a_364774]
-
mai mângâie rebegite De-atât alean și clipe netrăite Loc de popas dorit, dar azi nevrut. Castanul cerne monoton tic-tac Clepsidra efemera a'ntomnării Cerșesc zadarnic silueta-ți zării, E parcul gol și-s vreascuri sub copac. *** Referință Bibliografica: Refugiul părăsit / Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1732, Anul V, 28 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Parau : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
REFUGIUL PĂRĂSIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363445_a_364774]
-
reflecții, academicienii români sunt în măsură să dezvolte un rechizitoriu culturii românești și e de așteptat din partea președintelui ei, acad. prof. dr. Ionel Haiduc, pasul cel mare în această direcție, ramificarea unui dialog agreabil, pe mai multe domenii de interes, părăsite ușor de către mulți, ca un deznodământ al dezordinii instalate în societate. Aceasta ține de condiția adevărului, în primul rând. Profesor universitar, doctor în chimie, academicianul Ionel Haiduc își poate asuma ocazia unui dialog deschis, ca întrebările oamenilor să nu aștepte
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
mare poet român, de indiscutabila elită, pe care il descria în cuvinte impresionante: “El va fi neasemuit de frumos, zicea Nichita, și toată ființă lui, chiar si trupul lui vor fi de o neasemuita vorbire. Se vor usca lacrimile fetelor părăsite, iar ... Citește mai mult Autor : CRISTIAN PETRU BĂLAN ( SUA)Cine l-a cunoscut pe poetul Nichita Stănescu va avea totdeauna multe de spus, dar cred că absolut nimic negativ, fiindcă nu bârfea, nu se certă cu nimeni, nu ocolea să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
mare poet român, de indiscutabila elită, pe care il descria în cuvinte impresionante: “El va fi neasemuit de frumos, zicea Nichita, și toată ființă lui, chiar si trupul lui vor fi de o neasemuita vorbire. Se vor usca lacrimile fetelor părăsite, iar ... XXVII. ȘTEFAN HRUSCA VINE ÎN ROMÂNIA SĂ IȘI LANSEZE ALBUMUL´´CÂNTECE DE-ACASĂ´´. PE 8 IUNIE 2015,VA SUSȚINE UN CONCERT LA TEATRUL NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI,ORGANIZAT DE PROJECT EVENTS, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1550 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
pare-o înfiorătoare glumă. Și-ai vrea să dormi, să mori, să poți uita de toate. Când poți deschide ochii, lumea din jur îți pare, Dușmana și străină-n naiva-i fericire. Iar tu , o nefirească, străină arătare. De îngeri părăsita, lipsită de iubire. Ai cere milă lumii, dar lumea n-are milă. Mai bine-ți pui un zâmbet și te prefaci că-i bine. Celor puternici, vrednici, cei slabi le fac doar milă. Si isi feresc privirea când trec pe lângă
CALEA DESERTACIUNII de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363587_a_364916]
-
preajmă ... Am trecut apoi pe lângă Eminescu, rememorând versurile-i dragi: „Mai am un singur dor/ În liniștea serii/ Să mă lăsați să mor/ La marginea mării” ... Și iată Cazinoul, frumoasa clădire de odinioară! De un bej-gri spălăcit și murdar acum părăsit, scorojit și el la fel ca sufletele celor care trebuiau să-l aibă în grijă ... În vara lui 1967 am dansat aici cu soțul meu. Era o ambianță tinerească minunată! A fost odată ca niciodată ... îmi vine să spun. În
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > LERUI LER Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lerui Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
de unde nimeni nu se va întoarceși valul înfrunzeași frunza sălciaîn punctul maxim de construcție... XXVII. DRAGOSTE FĂRĂ TRUP, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014. întinde o mână ca o floare culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsită pe buze curge o emoție de tei spre păsări din ochi se prelinge un flutur de stomac spre cireși copacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunza
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
le vadă zborul zburând sângele li se deplasează spre roșu ca să nu doară albastru asistentele s-au oprit să oprească pe gard privirile stau cu buzunarele goale ... Citește mai mult întinde o mână ca o floare culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsităpe buze curge o emoție de teispre păsăridin ochi se prelinge un flutur de stomacspre cireșicopacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunzafrunzindpăsări se opresc să mai zboare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Stihuri > Anotimp > POEM DE TOAMNĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Poem de toamnă toamna vine pe cărare frunze se aștern pe vale trec furnici pe drum grăbite cuiburile-s părăsite. doar în pod e mare larmă curătenie-i de toamnă șoricei sunt la tot pasul cu mătura și fărașul. altii rânduiesc pe loc nuci, grăunțe , lemn de foc , strâng de toate de tot felul pentru când o veni gerul. așează pe
POEM DE TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360788_a_362117]
-
dat, Apa cea sfințită curgea ca argintul... Setea-și potoleau oamenii, ce gândul Demult și-l cam luase, fiecare-n parte; Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care, nemiloasă, venea înspre ei. Nădejdea pierduse, căci atâția zei... Nu se arătau - părăsiți erau... Apa dispăruse, de sete piereau. Cumpăna se mișcă, trage ceru-n jos, Găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n găleata ei; Lumânarea trage apa ce-ai s-o bei. Le mai zice...-nțeleptul celor însetați: „Cumpăna
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
ani, nu au construit niciunul nou. În schimb din blocul 34 construit în 1970 a rămas doar zidurile ca o emblemă nedorită a cartierului Orașul Nou dar și a orașului Moldova Nouă. Chiar în fața primăriei din Moldova Nouă tronează zidurile părăsite ale unui bloc început înainte de1989 și care nu e terminat nici acum. Astfel dintr-un oraș înfloritor cu circa 20.000 de locuitori au mai rămas circa 14.000 locuitori. Mare parte dintre ei sunt plecați peste hotare. În
CAPITALISMUL ÎN MOLDOVA NOUĂ PARTEA II A de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364148_a_365477]
-
CLOCK Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului cerc la cravată biciul iernii despică sentimentele patriotice îți fluturi rochiile lângă lacul maggiore eu stau în vântul de afară la adăpostul cabinelor părăsite vechiul regim mă plimbă ca pe-o marionetă cochetă spre lumină dar eu am avut un vis cu un pește tu stai în barca dorințelor mele abstracte odată am confundat valul cu piciorul tău și mi-ai smuls vâslele acum
ELEVEN O CLOCK de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364277_a_365606]
-
Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină în muzeu? S-ar renaște duhul boemei unui veac și s-ar lăsa înfrântă nepăsarea omenească... Nu sunt răspunsuri...! Ne uităm prea curând personalitățile și nu ar trebui să le uităm niciodată! Cum uităm noi, așa vom
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
ingenunchiata lângă ei, Si șterge picăturile de roua, Ce cad încet, chiar din ochii ei. Copii plecați prin lumea mare, Să nu uitați de - ai vostrii sfinți părinți Ce v-au adus pe lume din iubire Și-acum sunt singuri, părăsiți și triști. Referință Bibliografica: Ruga Părinților / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III, 19 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RUGA PARINTILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363122_a_364451]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MIEZONOPTICĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine Mi-e trupul mănăstire părăsită Și-n loc de sânge parcă vântul vine Bătând în piept o toacă răgușită E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine Mi-e sufletul călugăr de pripas, La miezul nopții fără să se-nchine Mi-a poposit în trup
MIEZONOPTICĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363164_a_364493]
-
mare poet român, de indiscutabilă elită, pe care îl descria în cuvinte impresionante: “El va fi neasemuit de frumos, zicea Nichita, și toată ființa lui, chiar și trupul lui vor fi de o neasemuită vorbire. Se vor usca lacrimile fetelor părăsite, iar îndrăgostiții vor vedea păsări cu gâtul uimitor de lung întretăind soarele la amurg. El însuși va fi foarte fericit, dar toată ființa lui va revărsa un fel de fericire a vorbirii, încât toate tinerele fete, auzindu-l, îi vor
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
tabăra otomană. De atunci nu-l mai văzuse. În zadar îl căutaseră printre cadavre. Parcă intrase în pământ. - Dați veste în toată țara, în lung și-n lat, peste câmpuri și păduri, peste dealuri, peste munți, prin sate și colibe părăsite, scorburi de arbori seculari, râpe, văgăuni și peșteri, și aflați ce s-a întâmplat cu Paloș. Dacă-l aflați viu, aduceți-l de îndată la mine, iar de-l aflați mort, aduceți-i trupul la curte ca să-l înmormântăm după
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
în această limbă și cu câtă bucurie ai fost întâmpinată de copii... Ai scris mai multe cărți pentru copii; ai fost invitată la grădinițe și ai aprins curiozitatea din ochii copilașilor...citindu-le povestioarele scrise de tine. Ai ajutat oameni părăsiți de...soartă, uitați de propriile familii și le-ai înlesnit condiții de viață, atunci când alții treceau plini de ignoranță pe lângă ei... Ai așternut culorile cerului, cununate cu cele ale florilor, pe șevaletul tău și ai bucurat mii de priviri prin
ALUNGĂ ÎNDOIALA! de DOINA THEISS în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363265_a_364594]
-
meseria. Ce stranie senzație e să devii bunica! E drept că nu mai sunt o fragedă "puicuța", Dar mi-am păstrat intact sufletu-adolescent Și să mă simt bătrână n-am încă niciun chef! Sunt patruzeci de ani de când am suferit, Părăsita ;am trăit, dar n-am uitat nimic. Și iată că acuși mi se naște nepoata. E ca un circuit ce se -nchide acum! Dedicat primei mele nepoate ,Loredana -Salomeea, născută la 30 august 2012. Referință Bibliografica: J ATTENDS/ AȘTEPT/מצפים-
J ATTENDS/ AȘTEPT/מצפים- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,EBRAICĂ, ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368323_a_369652]
-
un univers variat de sentimente, de simboluri, de taine ascunse în strigătul unei conștiințe care duce o luptă inegală cu destinul, mereu răvășită de neliniștile existențiale. „ Toate mor. Pe unde vei trece noaptea/ vei auzi șoaptele străzilor pustii,/ a caselor părăsite, a ferestrelor nedeschise.” ( Într-un cuvânt încape întreaga lume). Poeta Irina Lucia Mihalca se întreabă, adesea, de ce toate cuvintele „tac și plâng”... când ar putea să devină emoție, să devină poezie. Fire sensibilă, cu o viguroasă forță contemplativă, poeta se
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]